Știri
Tag: romania

Kiss FM rămâne liderul audienței radio în România, cu peste 2,4 milioane de ascultători zilnic , potrivit Studiului de Audiență Radio – Valul III, realizat de Mercury Research și IRES în perioada 1 septembrie – 14 decembrie 2025. Postul de radio înregistrează astfel cel mai mare daily reach național pentru publicul 11+, distanțându-se semnificativ de principalii săi competitori, Radio ZU și Radio România Actualități. Concret, datele arată astfel: Post de radio Ascultători zilnici (național, 11+) Kiss FM 2.433.200 Radio ZU 2.077.100 Radio România Actualități 1.649.100 Față de Radio ZU, Kiss FM are un avans de +356.100 ascultători , iar în comparație cu Radio România Actualități, diferența urcă la +784.100 de ascultători . Studiul a fost realizat la nivel național și ia în calcul populația cu vârsta de peste 11 ani . Rezultatele validează strategia editorială a Kiss FM, care reușește să atragă zilnic cel mai mare număr de români din întreaga țară. De remarcat este și faptul că posturile private conduc clasamentul , Radio România Actualități – post public – situându-se abia pe locul trei în preferințele zilnice ale ascultătorilor. Acest val de măsurare este important pentru industria media, întrucât oferă o imagine clară asupra preferințelor publicului în perioada toamnă-iarnă a anului 2025. Datele furnizate de Mercury Research și IRES sunt esențiale atât pentru radiodifuzori, cât și pentru agențiile de publicitate sau investitorii interesați de eficiența canalelor de promovare audio în România. [...]

Opt state UE, inclusiv România, au refuzat să acceseze 74 de miliarde de euro prin programul de redresare post-pandemie ( PNRR ), în ciuda faptului că fondurile sunt încă disponibile, informează Financial Times . Decizia are la bază dificultăți administrative legate de cheltuirea sumelor și o scădere a atractivității împrumuturilor în contextul modificării ratelor dobânzii. De ce refuză țările fondurile? Statele care au refuzat o parte importantă din sumele puse la dispoziție au invocat următoarele motive: Capacitate administrativă limitată – țările au dificultăți în a identifica și implementa proiecte eligibile în termenul prevăzut. Dobânzi mai puțin avantajoase – în momentul în care planul de redresare a fost lansat, condițiile de piață erau mai favorabile, însă între timp ratele dobânzilor au crescut. Prioritizarea granturilor – pentru a evita pierderea sumelor, statele au preferat să aloce granturile nerambursabile, ceea ce a întârziat implementarea proiectelor finanțate prin împrumuturi. Sumele refuzate de fiecare țară O parte semnificativă a banilor refuzați provine din Spania, al doilea mare beneficiar al fondului. Cele șapte țări, alături de Spania, au renunțat astfel la un total de 74 miliarde de euro , din cele 385 miliarde de euro oferite sub formă de împrumuturi în cadrul instrumentului NextGenerationEU . În acest moment, doar 65% din suma totală este angajată (aproximativ 217 miliarde de euro ). Termenul-limită presează Data-limită pentru angajarea fondurilor este august 2026 , iar timpul rămas este scurt. Autoritățile naționale se concentrează acum pe implementarea proiectelor deja aprobate și finanțate prin granturi, care presupun mai puțină birocrație și nu implică rambursare. În schimb, proiectele finanțate prin împrumuturi, deși mai consistente financiar, necesită justificări detaliate și angajamente bugetare pe termen lung. PE SCURT: Refuzul de a accesa aceste fonduri reflectă atât limitările interne ale administrațiilor publice, cât și schimbările de context economic din ultimii ani. Deși fondurile rămân disponibile, reticența de a le accesa subliniază o oportunitate ratată de accelerare a redresării economice, mai ales în condițiile în care investițiile strategice ar putea susține creșterea pe termen lung. [...]