Știri
Tag: romania

Leica Leitzphone , ediția „specială” a lui Xiaomi 17 Ultra, a ajuns la vânzare în România la 9.999 lei , cu o diferență de preț vizibilă între retaileri, potrivit Mobilissimo . Pentru cumpărători, miza practică este dacă „bonusurile” Leica (mai ales controlul fizic pentru cameră) justifică acest nivel de preț față de un flagship standard. Prețuri și disponibilitate, pe magazine În material sunt menționate două listări locale, ambele cu stoc: F64: 9.999 lei – „în stoc” IT Galaxy: 9.595 lei – „în stoc depozit” Ce primești în plus față de Xiaomi 17 Ultra Diferențele punctate țin în principal de zona de utilizare foto și de design: ramă texturată, cu „grip” pentru fotografiere în modul landscape (pe orizontală); logo Leica roșu pe spate; disponibil doar pe negru; „Leica Camera Ring”, un inel rotativ în jurul camerei, folosit pentru ajustarea zoom-ului și a expunerii; „Leica Essential Mode”, un mod care urmărește să reproducă stilul fotografic al unor aparate Leica (sunt menționate Leica M3 și M9). Specificații: în rest, aceeași bază de flagship Conform aceleiași surse, telefonul păstrează dotările lui Xiaomi 17 Ultra, inclusiv: ecran OLED de 6,9 inci; procesor Snapdragon 8 Elite Gen5 ; baterie de 6.000 mAh; cameră spate: 50 MP wide cu OIS (stabilizare optică), 200 MP telephoto (f/2.39–2.96, 75–100 mm) și 50 MP ultra-wide. Pentru piața locală, apariția Leitzphone înseamnă, în esență, o opțiune de nișă la preț de top, adresată celor care vor un pachet cu accent pe experiența foto și elemente de control fizic, nu neapărat un salt de hardware față de modelul de bază. [...]

România deschide accesul la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE , un împrumut UE cu dobândă de 3% , bani care vor finanța în principal înzestrarea Armatei și proiecte de infrastructură cu relevanță strategică, potrivit Mediafax , care citează Ministerul Finanțelor. Acordul semnat cu Comisia Europeană plasează România pe locul al doilea în UE ca alocare prin instrumentul SAFE, după Polonia. Finanțarea este structurată pe credite în condiții avantajoase și urmează să fie trasă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate. Ministerul Finanțelor arată că împrumutul este destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare. Cum se împart banii: apărare, infrastructură duală și ordine publică Conform cadrului general prezentat, cele 16,68 miliarde euro sunt alocate astfel: 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei) pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și infrastructura asociată (Ministerul Apărării Naționale); 4,2 miliarde euro (aprox. 21,0 miliarde lei) pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei: Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret; 2,8 miliarde euro (aprox. 14,0 miliarde lei) pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională. În total, sunt menționate 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, care însumează 9,53 miliarde euro; dintre acestea, zece ar urma să fie achiziții în comun cu alte state, iar 11 achiziții individuale ale statului român. Calendar: prima tragere, prefinanțare și perioada de disponibilitate România a semnat acordul la 12 mai 2026 , pe baza aprobării prin memorandum de către Guvern și de către Președintele României, iar documentele originale au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026 , conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor. Acordul stabilește condițiile împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul de transmitere a cererilor de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026 , iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030 . După intrarea în vigoare, Comisia Europeană poate acorda României o prefinanțare de 15% , adică aproximativ 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) , potrivit datelor prezentate. Cine gestionează și implementează proiectele Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate prin SAFE, iar Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a planului. Implementarea proiectelor și achizițiilor revine instituțiilor beneficiare, între care sunt enumerate: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată”. În același context, el a susținut că pentru proiectele strategice din Moldova ar fi fost create mecanisme de evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031, inclusiv pentru proiecte precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni. [...]