România a evitat la limită retrogradarea la „junk”, dar riscul rămâne ridicat după evaluarea Fitch, iar următoarele luni depind de măsuri de reducere a deficitului prin tăieri de cheltuieli și reforme în sectorul public, potrivit declarațiilor consilierului guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, citate de Digi24.

Fitch a menținut ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, ceea ce înseamnă că țara a evitat trecerea în categoria nerecomandată investițiilor („junk”). Agenția a arătat însă, în comunicatul oficial, că a existat un apel din partea României care a dus la o acțiune „diferită de decizia inițială”, formulare pe care Rădulescu o interpretează ca indicând că intenția inițială fusese retrogradarea.

De ce contează: presiune mai mare pe finanțarea statului și pe economie

În evaluarea consilierului BNR, menținerea ratingului nu înseamnă că riscul a dispărut, ci dimpotrivă, „este mai mare decât era înainte”, pe fondul întârzierii reformelor de „substanță”. El susține că în ultimul an ajustarea s-a făcut „aproape în exclusivitate” prin reducerea deficitului public, în special prin majorări de impozite și taxe, în timp ce restructurarea necesară a fost amânată.

„Nu numai că nu a trecut (n.r.: pericolul), dar este mai mare decât era înainte.”

Rădulescu leagă problema de ceea ce numește „extracție de rente din sectorul public”, fenomen pe care îl descrie ca având efecte sistemice și care, în opinia sa, întreține un cadru de funcționare „pernicios”.

Ce reforme indică drept critice: companiile de stat și cheltuielile publice

Consilierul guvernatorului BNR afirmă că reforma în companiile de stat este „vitală” pentru a trece următoarea evaluare și avertizează că, fără un plan pentru anul viitor, România ar putea ajunge rapid în situația evitată acum.

„Ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul.”

În același context, el susține că reducerea deficitului nu poate continua prin noi creșteri de taxe, deoarece „se sufocă economia”, iar soluția ar fi reducerea cheltuielilor în administrația publică.

Energie: critică la înghețarea prețurilor și la lipsa investițiilor în sistem

Rădulescu critică și deciziile din energie, unde vorbește despre o „administrare complet ineptă”, în special în legătură cu înghețarea prețului la energie electrică și subvenționarea generalizată a consumului. În opinia sa, astfel de măsuri încurajează consumul „oricât doresc” și pot împinge sistemul spre „dezastru”.

El mai spune că România ar fi trebuit să crească semnificativ capacitatea de stocare a energiei electrice și să încurajeze prosumatorii (consumatori care produc și energie, de regulă prin panouri fotovoltaice), nu „să ne batem joc de ei”.

Ce urmează

Mesajul central al consilierului BNR este că menținerea ratingului a fost o amânare „pentru câteva luni”, iar următoarea evaluare va depinde de existența unui plan credibil de reducere a deficitului și de reforme în sectorul public, inclusiv în companiile de stat. Fără acestea, avertizează el, România riscă să revină rapid în scenariul retrogradării.