Știri
Știri din categoria Externe
Analiza voturilor din ONU arată că SUA se îndepărtează de aliați, iar centrul de greutate geopolitic se mută spre China, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unei analize publicate de The Guardian, care citează raportul Focaldata – „Mapping the New Geopolitical Axis”, agenda „America First” a accelerat realinierea diplomatică globală în favoarea Beijingului.
Studiul Focaldata analizează voturile din Adunarea Generală a ONU ca indicator al alinierii geopolitice. Țările care votează constant în același sens sunt considerate apropiate strategic. Concluzia cercetării: numărul statelor puternic aliniate cu Washingtonul a scăzut dramatic, de la 46 în perioadele Obama și Biden la doar șapte în actualul mandat Trump. În schimb, blocul de 73 de țări apropiate de China a rămas stabil.
Printre cele mai semnificative schimbări de vot se află aliați tradiționali ai SUA precum Canada, Germania, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Raportul arată că alinierea Regatului Unit la pozițiile americane este la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor.
Un moment de ruptură a fost votul din februarie 2025 privind războiul din Ucraina, când SUA au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei, alături de Moscova, Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, Washingtonul a respins rezoluții privind Gaza, mediul, sănătatea și migrația, unde majoritatea statelor occidentale au votat diferit.
Potrivit analizei Focaldata, economia cumulată a țărilor apropiate de China depășește în prezent pe cea a statelor ferm aliniate SUA. Economiile cu cea mai rapidă creștere – din Asia, Africa și America Latină – tind să graviteze mai aproape de Beijing.
Autorii raportului compară influența americană cu un „turn Jenga”, dependent de un bloc european tot mai fragil, în timp ce rețeaua Chinei este mai difuză și mai rezilientă.
Concluzia indică o tendință structurală: centrul de greutate geopolitic global s-ar putea muta oficial în zona de influență a Chinei până la finalul anilor 2030, dacă actualele evoluții continuă.
Recomandate
Taiwanul devine testul de politică externă al summitului Trump–Xi , cu potențialul de a schimba – chiar și nuanțat – modul în care Washingtonul își formulează angajamentele de securitate în Asia, potrivit Reuters . Președintele american Donald Trump urmează să meargă la Beijing luna viitoare, iar liderul chinez Xi Jinping a transmis că Taiwanul va fi în fruntea agendei. Este o schimbare față de întâlnirea lor din Coreea de Sud de anul trecut, când Xi ar fi evitat deliberat subiectul, notează Reuters. Pentru Taipei, miza este dacă Trump – care și-a neliniștit partenerii printr-o abordare tranzacțională a alianțelor – ar putea „îndulci” sau reformula politica tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor concesii economice din partea Chinei, precum achiziții de aeronave sau produse agricole americane și relaxarea presiunilor economice. De ce contează: o schimbare de formulare poate schimba calculele Beijingului SUA urmează o „politică a unei singure Chine”, prin care nu ia oficial poziție asupra suveranității Taiwanului și doar recunoaște, fără a accepta, poziția Beijingului că insula îi aparține. Washingtonul spune că „nu sprijină” independența Taiwanului, dar îl ajută să-și mențină capacitatea de autoapărare. Experții citați de Reuters avertizează că și o modificare aparent minoră a limbajului american ar putea influența evaluarea Beijingului asupra determinării SUA de a continua sprijinul pentru insulă. Un astfel de semnal ar tulbura Taipei și ar redeschide întrebări despre angajamentele de securitate ale Washingtonului în Asia. Presiunea Chinei: cereri vechi, semnale noi înaintea vizitei Reuters arată că Xi i-a cerut în 2024 președintelui de atunci, Joe Biden, ca SUA să își schimbe formularea în „ne opunem independenței Taiwanului”, de la versiunea actuală. SUA au refuzat. Surse implicate în pregătirea vizitei lui Trump spun că, la nivel de lucru, China ar fi transmis constant semnale similare înaintea summitului, fără a oferi detalii, invocând confidențialitatea discuțiilor. Ministerul chinez de Externe și Departamentul de Stat al SUA nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Reacția Taiwanului și linia oficială a administrației Trump Oficialii taiwanezi spun că sunt în alertă. Un adjunct al ministrului din Consiliul pentru Afaceri Continentale, Shen Yu-chung, a declarat că Taiwanul va urmări dacă SUA își schimbă poziția privind Strâmtoarea Taiwan în urma întâlnirii și că Taipei va intensifica dialogul de politici cu Washingtonul. În același timp, oficiali ai administrației Trump au afirmat în mod repetat că nu există schimbări de politică privind Taiwanul și au condamnat presiunile Chinei asupra insulei. În privat, ei subliniază că Trump ar fi aprobat, în puțin peste un an din al doilea mandat, vânzări de armament către Taiwan mai mari decât cele aprobate de Biden pe durata întregii președinții, potrivit Reuters. Context militar și miza de securitate pentru SUA China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Ultimele exerciții militare în jurul insulei au avut loc la finalul lunii decembrie, după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei), cel mai mare de până acum, potrivit Reuters. Publicația mai notează că miza pentru SUA este ridicată și dintr-un motiv operațional: Washingtonul ar utiliza discret Taiwanul pentru stații radar avansate și puncte de ascultare amplasate în munți, orientate către China, conform unor surse de securitate. În perioada premergătoare summitului, principalul diplomat american în Taiwan, Raymond Greene, a oferit asigurări publice că angajamentele SUA – inclusiv cele din Taiwan Relations Act, care prevede vânzări de armament – rămân „de nezdruncinat”, mai arată Reuters. [...]
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
Propunerea unui armistițiu pe 9 mai introduce un nou test politic pentru negocierile privind Ucraina , după ce președintele rus Vladimir Putin a avansat ideea unei încetări a focului chiar în ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste în 1945, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului . Kremlinul susține că inițiativa ar fi sprijinită și de președintele SUA, Donald Trump, conform aceleiași informări, atribuită de Agerpres agenției AFP. Din informațiile disponibile public în materialul Agerpres, nu reies detalii despre condițiile armistițiului, durata acestuia sau mecanismele de implementare și verificare. Articolul integral este marcat ca „acces restricționat”, astfel că nu pot fi extrase elemente suplimentare din sursa indicată. [...]
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Războiul cu Iranul începe să coste politic și economic în SUA , iar administrația Trump își apără strategia în fața Congresului, pe fondul scăderii sprijinului public și al scumpirii combustibililor, potrivit Agerpres . Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a susținut într-o audiere tensionată că Statele Unite „nu s-au împotmolit” în conflictul declanșat pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului, conflict aflat acum sub armistițiu, în așteptarea unei soluții negociate. Relatarea este atribuită agenției Reuters. În Congres, democrații au criticat decizia președintelui republican Donald Trump de a porni războiul, iar congresmanul democrat John Garamendi l-a descris drept o „mlaștină” și un „dezastru politic și economic la toate nivelurile”. Hegseth a respins acuzațiile și a atacat verbal opoziția. „Numiți asta o mlaștină, oferind propagandă inamicilor noștri? Să vă fie rușine pentru această afirmație!” Presiunea internă: combustibili mai scumpi și sprijin public în scădere Agerpres notează că popularitatea lui Donald Trump a scăzut de la declanșarea conflictului, care a avut printre efectele economice creșterea prețurilor la combustibili. În același timp, potrivit unor sondaje Reuters/Ipsos citate în material, doar 34% dintre americani aprobă în prezent implicarea SUA în război, în scădere de la 36% la jumătatea lunii aprilie și 38% la jumătatea lunii martie. Audierea lui Hegseth a fost prima în fața Congresului de la începutul conflictului, iar schimbul de replici indică o intensificare a confruntării politice interne pe tema costurilor și a direcției războiului, în condițiile în care armistițiul lasă deschisă miza negocierilor. [...]
Perspectivele unei blocade prelungite asupra porturilor iraniene mențin presiunea pe piața petrolului și pe rutele comerciale , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului „să se deștepte” și să semneze un acord, potrivit Reuters . Trump a transmis mesajul într-o postare pe Truth Social , pe fondul blocajului negocierilor pentru încheierea conflictului și după ce The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali americani, că liderul de la Casa Albă le-ar fi cerut colaboratorilor să se pregătească pentru o blocadă de durată a porturilor Iranului, ca instrument de forțare a capitulării Teheranului. Efect imediat: petrol mai scump, risc prelungit pe Strâmtoarea Hormuz În piață, riscul unei perturbări mai lungi a fluxurilor energetice a împins cotațiile în sus: petrolul Brent a urcat cu aproape 3% miercuri și a atins un maxim al ultimei luni, pe temerile că o blocadă extinsă ar prelungi întreruperile de aprovizionare. Conflictul a afectat deja rutele globale de comerț și a aruncat piețele de energie în turbulențe. În paralel, Teheranul a blocat în mare parte transporturile prin Strâmtoarea Hormuz (un punct îngust de tranzit esențial pentru aprovizionarea globală cu energie) pentru toate navele, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului, iar SUA au început luna aceasta să blocheze nave iraniene. Pârghia economică: presiune pe exporturile de petrol și pe economia Iranului Potrivit relatării WSJ, Trump ar fi ales să continue să „strângă” economia Iranului și exporturile sale de petrol prin blocadă, considerând că alternativele – reluarea bombardamentelor sau renunțarea la conflict – ar implica riscuri mai mari. Semnalele de stres economic în Iran se acumulează. Moneda iraniană a coborât miercuri la un minim istoric de 1.810.000 riali pentru un dolar, a relatat agenția Iranian Student News Agency (ISNA), pe fondul cererii de valută care s-a acumulat în șase săptămâni de lupte și care ajunge acum pe piața liberă. ISNA a mai spus că rialul și-a pierdut aproape 15% din valoare în ultimele două zile. Banca centrală a indicat o inflație de 65,8% pentru luna iraniană 20 martie–20 aprilie, trend care ar putea fi agravat de deprecierea monedei. Negocierile rămân blocate, iar miza nucleară domină disputa Trump a repetat că Iranul nu poate avea armă nucleară, însă nu a explicat ce ar însemna concret un „acord nenuclear”. Iranul cere un fel de recunoaștere din partea SUA a dreptului de a îmbogăți uraniu pentru scopuri civile și declară că deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – material care ar putea fi folosit pentru mai multe arme nucleare dacă ar fi îmbogățit suplimentar. Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului de două luni – suspendat din 8 aprilie printr-un acord de încetare a focului – ar amâna discuția despre programul nuclear până la încheierea formală a conflictului și rezolvarea problemelor de transport maritim. Această abordare nu corespunde cererii lui Trump ca tema nucleară să fie discutată de la început. Context politic: presiune internă în SUA și schimbări de putere la Teheran Reuters notează că Trump se confruntă cu presiune internă pentru a încheia războiul, pe fondul creșterii prețurilor la benzină. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 34% dintre americani aprobă performanța sa, în scădere de la 36% în sondajul anterior, acesta fiind cel mai redus nivel al mandatului curent. În Iran, mai mulți lideri politici și militari de rang înalt, inclusiv liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși în lovituri SUA-Israel, iar avansarea fiului său rănit, Mojtaba, pentru a-l înlocui ar fi transferat mai multă putere către comandanți radicali ai Gardienilor Revoluției, potrivit unor oficiali iranieni și analiști citați de Reuters. Ce urmează Pe termen scurt, riscul principal pentru economie rămâne legat de durata și intensitatea restricțiilor asupra transportului maritim și a exporturilor de petrol: o blocadă prelungită ar menține prima de risc în prețul țițeiului și ar alimenta costuri mai mari pentru transport și energie. În lipsa unui progres în negocieri, piața va continua să reacționeze la semnalele politice privind extinderea blocadei și la evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz. [...]
