Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump afirmă că după campania militară din Iran ar putea urma Cuba, susținând că regimul de la Havana „va cădea foarte curând” și că autoritățile cubaneze ar fi interesate de un acord cu Washingtonul. Declarația a fost făcută într-o intervenție la CNN.
Președintele american a comentat situația într-o discuție despre operațiunea militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe care a descris-o drept o campanie „de succes”. În acest context, Trump a sugerat că, după finalizarea obiectivelor din Orientul Mijlociu, atenția administrației sale se va îndrepta și spre Cuba.
„Cuba va cădea foarte curând, cu siguranță. Nu are legătură cu Iranul, dar și Cuba va cădea. Ei sunt foarte dornici să ajungă la un acord”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a insistat că autoritățile cubaneze ar fi interesate de negocieri și a precizat că eventualele discuții sunt gestionate de secretarul de stat Marco Rubio, politician american de origine cubaneză.
În ultimele săptămâni, presa americană a relatat despre contacte între Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului lider cubanez Raul Castro. Potrivit relatărilor citate, ar fi vorba mai degrabă despre discuții preliminare decât despre negocieri oficiale.
Aceste contacte ar fi vizat, printre altele:
Sancțiunile impuse Cubei de Statele Unite datează încă din perioada Războiului Rece și reprezintă unul dintre cele mai longevive regimuri de sancțiuni din politica externă americană.
Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiune geopolitică ridicată. Liderul american a sugerat într-un interviu acordat publicației Politico că o eventuală schimbare de regim sau apropiere strategică a Cubei de Statele Unite ar reprezenta „cireașa de pe tort” după evoluțiile recente din Venezuela.
În ianuarie 2026, un comando american l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro, unul dintre principalii aliați ai Havanei în regiune. Acest episod a schimbat echilibrul politic din America Latină și a amplificat presiunile asupra regimului cubanez.
Deocamdată, administrația americană afirmă că prioritatea rămâne conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile legate de Cuba ar putea fi abordate într-o etapă ulterioară.
În lipsa unor negocieri oficiale confirmate, rămâne neclar dacă declarațiile lui Donald Trump reprezintă începutul unei strategii concrete față de Cuba sau doar o poziție politică într-un context geopolitic tensionat. Totuși, eventuale schimbări în relația dintre Washington și Havana ar avea consecințe majore pentru regiunea Caraibelor și pentru echilibrul politic din America Latină.
Recomandate
Donald Trump a ordonat lovituri militare asupra Iranului, ignorând avertismentele privind riscurile politice și militare , arată o analiză publicată de Reuters . Potrivit agenției, mai mulți consilieri de rang înalt și reprezentanți ai serviciilor de informații l-au avertizat pe președinte că nu pot garanta evitarea unei escaladări dificil de controlat și că un conflict prelungit ar putea afecta șansele republicanilor la alegerile parțiale pentru Congres din noiembrie 2026. În ciuda acestor semnale, Trump a decis lansarea operațiunii „Epic Fury”, mizând pe ideea că o acțiune militară decisivă îi va consolida imaginea de lider puternic pe plan intern. Oficiali ai Casei Albe au declarat pentru Reuters că președintele a ales să urmeze linia susținătorilor unei politici externe agresive, care pledează de mult timp pentru înlăturarea regimului de la Teheran. Costuri politice imediate Datele unui sondaj Reuters/Ipsos indică faptul că doar unul din patru americani susține atacurile asupra Iranului, iar aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. Sondajul a fost realizat înainte ca armata americană să confirme primele victime în rândul soldaților SUA, element care ar putea accentua nemulțumirea publică. În februarie, 58% dintre americani declarau deja că nu sunt mulțumiți de performanța președintelui, potrivit aceleiași surse. În acest context, mobilizarea electoratului republican devine esențială, mai ales în circumscripțiile unde majoritatea este fragilă. Un risc suplimentar vine chiar din interiorul bazei electorale MAGA, unde o parte dintre susținători se opun implicării militare externe. O prezență redusă la vot în noiembrie ar putea favoriza democrații în cursa pentru Congres. Presiune economică Pe lângă costurile politice, conflictul are deja efecte economice. Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit pragul de 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Creșterea vine după patru săptămâni consecutive de scumpiri, într-un moment în care inflația și costul vieții rămân teme sensibile pentru alegători. Oficiali ai Casei Albe recunosc că o implicare militară prelungită, combinată cu eventuale pierderi suplimentare de vieți omenești și creșteri ale prețului combustibilului, ar putea eroda sprijinul republican în zeci de districte decisive. Deși administrația susține că operațiunea ar putea dura până la cinci săptămâni și promite „succesul final”, analiza Reuters arată că miza reală nu este doar militară, ci și electorală. Într-un an cu alegeri la mijloc de mandat, fiecare evoluție pe frontul extern riscă să se reflecte direct în urne. [...]
Donald Trump susține relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ca parte a unui posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit agenției ruse TASS . Declarația a fost făcută joi, 26 februarie 2026, la Casa Albă, unde liderul american a afirmat că „i-ar plăcea” ridicarea sancțiunilor dacă acest lucru ar contribui la oprirea rapidă a conflictului. Trump a precizat că a discutat cu președintele rus Vladimir Putin și că ambii ar dori încheierea războiului „cât mai repede”. Afirmațiile vin la doar câteva zile după marcarea a patru ani de la invazia rusă la scară largă și la scurt timp după întâlnirea trimisilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff cu negociatori ucraineni la Geneva, relatată de Al Jazeera . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că următoarea rundă de discuții ruso-ucrainene ar putea avea loc în martie, la Abu Dhabi. Declarația lui Trump marchează o schimbare de ton. La începutul anului, el susținuse un proiect de lege care prevedea tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere energie rusească și prelungise sancțiunile existente pentru încă un an. De asemenea, Trezoreria americană a sancționat companii petroliere majore precum Rosneft și Lukoil. Totuși, planul de pace în 28 de puncte prezentat anterior Kievului includea posibilitatea ridicării etapizate a sancțiunilor, în funcție de progresele negocierilor. Contextul economic este relevant: potrivit Reuters și altor surse internaționale, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge în 2026 la până la 4,4% din PIB, veniturile din petrol și gaze au scăzut semnificativ, iar banca de dezvoltare VEB anticipează o contracție economică de 0,8%. Inflația rămâne la aproximativ 6%, iar dobânda-cheie este de 16%. Rămâne însă incert dacă relaxarea sancțiunilor va deveni realitate. Negocierile sunt blocate de divergențe teritoriale majore, în special privind Donbasul, iar criticii susțin că Moscova tergiversează discuțiile în timp ce își consolidează pozițiile pe front. [...]
Guvernul a pus „toate structurile” în alertă după izbucnirea conflictului din Iran, potrivit Știrile ProTV . Premierul Ilie Bolojan spune că autoritățile caută soluții pentru întoarcerea românilor aflați în țări care și-au închis spațiile aeriene, imediat ce zborurile vor fi reluate. Într-o conferință de presă susținută la Consiliul Județean Giurgiu, Bolojan a declarat că a discutat cu ministra de Externe, Oana Țoiu, și că România va ține legătura, prin ambasade, cu cetățenii români din statele afectate de suspendarea zborurilor. „Toate structurile noastre sunt în alertă, pentru că, aşa cum ştiţi, mai multe ţări şi-au închis spaţiile aeriene, ceea ce înseamnă că zborurile spre aceste ţări nu vor mai avea loc.” Premierul a mai spus că personalul ambasadelor României „este în bună regulă, la posturi” și a mulțumit angajaților pentru activitatea lor în contextul actual. Mesajul vine pe fondul riscului ca românii aflați în regiune să rămână blocați până la redeschiderea rutelor aeriene. În același material este menționat că Statele Unite și Israelul au atacat Iranul sâmbătă dimineață, iar Teheranul a amenințat cu represalii și a lansat rachete către Israel și către baze militare americane din regiune. Pentru România, consecința imediată ține de mobilitatea cetățenilor și de capacitatea autorităților de a organiza repatrieri sau rute alternative, în funcție de evoluția restricțiilor de zbor. Articolul notează și că Bolojan a participat sâmbătă la semnarea contractului pentru „Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Giurgiu”, iar informațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. [...]
Mai mulți congresmeni americani au criticat atacul SUA asupra Iranului și l-au descris drept „acte de război neautorizate de Congres”, potrivit Știrile ProTV , care citează POLITICO . Reacțiile au venit după acțiunea militară desfășurată sâmbătă dimineață, înainte de zori, împotriva Teheranului, pe fondul dezbaterii din SUA privind limitele constituționale ale puterii președintelui de a angaja țara în operațiuni militare fără un vot al legislativului. Reprezentantul Thomas Massie , republican din Kentucky și critic frecvent al lui Donald Trump , a calificat atacurile, într-o postare pe rețelele de socializare, drept „acte de război neautorizate de Congres”. În același registru, senatorul Ruben Gallego a susținut că SUA pot sprijini „mișcarea democratică și poporul iranian” fără a trimite trupe „să moară”, conform relatării citate. Miza politică imediată este legată de o inițiativă legislativă care ar limita capacitatea președintelui de a decide unilateral acțiuni militare împotriva Iranului. Massie și reprezentantul Ro Khanna, democrat din California , intenționau să forțeze săptămâna următoare un vot pe o astfel de legislație, însă atacurile de sâmbătă dimineață au avut loc înainte ca demersul bipartizan să ajungă în plen. [...]
Premierul Danemarcei a convocat alegeri anticipate pe 24 martie , potrivit Euractiv , declanșând un scrutin cu câteva luni înainte de termenul-limită din octombrie 2026. Mette Frederiksen a făcut anunțul joi, în Parlamentul de la Copenhaga, printr-o intervenție descrisă drept „o remarcă de natură specială”, semnalul informal folosit atunci când un prim-ministru convoacă alegeri generale. Frederiksen a spus că va fi „o alegere importantă”, susținând că, în următorii patru ani, danezii și europenii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe, să își redefinească relațiile cu Statele Unite , să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent, să mențină Europa unită și să protejeze viitorul regatului. Contextul este una dintre cele mai mari crize de politică externă ale Danemarcei din ultimele decenii, după ce SUA au amenințat că vor prelua Groenlanda, teritoriu semiautonom din cadrul regatului danez. Publicația notează că Frederiksen a înregistrat o creștere modestă în sondaje după reluarea amenințărilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și după demersurile diplomatice ulterioare, care au dus la trimiterea de trupe europene pe insulă, inclusiv din Germania și Franța. Analista politică Elisabet Svane , de la Politiken, a declarat pentru Euractiv că această criză i-a întărit imaginea de manager de criză, similar cu perioada pandemiei din 2020. Frederiksen, aflată la putere din 2019, conduce din 2022 o coaliție centristă rară, formată din social-democrații de centru-stânga, Moderates și liberalii de centru-dreapta, însă sondajele indică faptul că alianța ar putea pierde majoritatea în viitorul parlament; Euractiv amintește și că premierul a ieșit din linia social-democraților europeni prin apropierea de premierul italian Giorgia Meloni pe tema migrației. [...]
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională împotriva ordonanței de reformă administrativă , potrivit G4Media , demersul vizând ordonanța de urgență a Guvernului care schimbă organizarea și cheltuielile din administrația publică. Sesizarea a fost depusă vineri la Curtea Constituțională, iar miza imediată este verificarea constituționalității ordonanței înainte ca efectele ei să se consolideze în practică, în condițiile în care actul normativ are impact direct asupra personalului și structurii instituțiilor centrale și locale. În documentul transmis CCR, Avocatul Poporului susține că ordonanța de urgență ar încălca mai multe prevederi constituționale, invocând, între altele, principiul securității juridice (stabilitatea și previzibilitatea normelor), principiul egalității în drepturi, dreptul de proprietate privată, protecția socială a cetățenilor, protecția persoanelor cu handicap și regulile privind restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți. Pe fond, ordonanța contestată face parte din reforma administrației centrale și locale și are ca țintă reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, măsură care ar urma să fie atinsă prin concedieri, reduceri de sporuri sau reorganizări, conform informațiilor prezentate de publicație. Guvernul a adoptat pachetul de tăieri în administrație și pachetul de relansare economică la 24 februarie 2026, iar reforma este prezentată ca un demers de reducere a suprapunerilor instituționale și de eficientizare a proceselor interne, cu obiectivul de a diminua costurile statului și de a crește calitatea actului administrativ. În paralel cu sesizarea Avocatului Poporului, ordonanța privind reforma în administrație a fost trimisă la Monitorul Oficial pentru publicare, etapă care, în mod obișnuit, precedă intrarea în vigoare a prevederilor, în funcție de termenii stabiliți în actul normativ. Din perspectivă instituțională, sesizarea la CCR deschide o procedură care poate duce fie la confirmarea constituționalității ordonanței, fie la constatarea unor neconcordanțe cu Legea fundamentală, cu efecte asupra aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor de personal și asupra arhitecturii reorganizărilor anunțate. Pentru administrația publică și pentru buget, disputa constituțională contează deoarece vizează instrumentul ales de Guvern (ordonanța de urgență) și limitele în care pot fi operate, într-un interval scurt, măsuri cu impact asupra drepturilor și protecției sociale, inclusiv pentru categorii vulnerabile, așa cum sunt menționate în sesizarea Avocatului Poporului. [...]
