Știri
Tag: razboi iran

Petrom are acum cele mai mici prețuri la motorină și benzină potrivit Economica.net , care a comparat tarifele din aplicația Monitorul Prețurilor (Consiliul Concurenței) pentru stațiile aflate pe o rază de 5 km de la km 0 al Bucureștiului. Prețurile sunt cele valabile la 22 martie, duminică seara. Schimbarea notabilă este la Lukoil: rețeaua care în anii trecuți era asociată frecvent cu cele mai mici prețuri ajunge, în această comparație, să fie uneori cea mai scumpă la motorină. Economica.net leagă evoluția de situația activelor externe ale Lukoil, sancționate de SUA, de lipsa unei surse interne de carburanți și de oprirea rafinăriei Petrotel Lukoil, pe fondul unui viitor descris ca incert în România. În zona analizată, prețurile raportate pentru motorina standard (lei/litru) sunt următoarele: Petrom: 9,81–9,84 Socar (o singură stație în perimetru): 9,82 MOL: 9,90–9,93 Rompetrol: 9,91–9,94 OMV: 9,97 Lukoil (șapte stații în perimetru): 9,98–9,99 La benzină, ierarhia arată diferit. Petrom rămâne la baza intervalelor din comparație (9,13–9,15 lei/litru), iar la stația Socar inclusă în analiză prețul este tot 9,13 lei/litru, ceea ce plasează lanțul azer „printre cele mai ieftine” în acest moment, cu valori apropiate de Petrom. Pentru celelalte rețele, Economica.net indică următoarele intervale la benzină (lei/litru): Rompetrol 9,14–9,17, Lukoil 9,18–9,19 (sub OMV și MOL, la mijlocul clasamentului), MOL 9,20–9,24, iar OMV 9,26. Pe fondul tensiunilor din Orient, publicația notează că prețurile au crescut și duminică, pentru a șasea zi la rând, fiind a 14-a scumpire de la începutul războiului din Iran și a 14-a scumpire din martie, după nouă scumpiri consecutive în februarie. La Petrom, în martie, benzina standard s-a scumpit cu 1,08 lei/litru, iar motorina cu 1,59 lei/litru, ca efect al războiului din Orient, potrivit sursei. [...]

Potrivit The New York Times , costurile războiului cu Iranul sunt estimate la 1,3 milioane de dolari pe minut. Pentagonul a solicitat 200 de miliarde de dolari pentru finanțarea conflictului, dar Linda Bilmes, expertă în finanțarea războaielor de la Harvard, estimează că suma totală ar putea depăși un trilion de dolari, incluzând costurile viitoare asociate cu îngrijirea medicală a soldaților. Articolul subliniază alternativele posibile pentru utilizarea acestor fonduri. De exemplu, în locul a două săptămâni de război, s-ar putea finanța educația gratuită pentru familiile americane cu venituri sub 125.000 de dolari anual. Alte opțiuni includ: Un program național de preșcolarizare pentru copiii de 3 și 4 ani, finanțat cu 35 de miliarde de dolari. Oferirea de cărți gratuite copiilor săraci din America, cu un cost de 75 de milioane de dolari. Screening pentru cancerul de col uterin pentru femeile neasigurate, la un cost de aproximativ 1 miliard de dolari. Ochelari pentru 2,3 milioane de copii cu venituri mici, cu un cost de 300 de milioane de dolari. La nivel internațional, fondurile ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății și nutriției copiilor. De exemplu, cu 400 de milioane de dolari s-ar putea deparazita toți copiii care au nevoie, iar cu 380 de milioane de dolari s-ar putea furniza suplimente de vitamina A pentru 190 de milioane de copii, prevenind astfel până la 480.000 de decese anuale. „Trebuie să știm că astfel de cifre nu sunt niciodată complet fiabile — dar același lucru este valabil și pentru costurile militare”, spune Nicholas Kristof, autorul articolului. Kristof subliniază că, deși fondurile sunt disponibile pentru războaie, lipsește voința politică pentru a investi în sănătate și educație. El sugerează că redistribuirea acestor sume ar putea transforma viețile americanilor și ale copiilor din întreaga lume. În concluzie, articolul atrage atenția asupra costurilor uriașe ale războiului și asupra oportunităților pierdute de a folosi acești bani pentru a construi, nu pentru a distruge. [...]