Știri
Știri din categoria Politică
Miza consultărilor de la Cotroceni este evitarea unei noi crize politice cu efecte economice, printr-un premier care să calmeze piețele și să dea semnale investitorilor, într-un context fără majoritate clară, potrivit Adevărul. Președintele Nicușor Dan a convocat partidele la consultări luni, 18 mai, insistând pe formarea unei „majorități prooccidentale” și avertizând că nu va nominaliza un premier care ar putea declanșa o nouă criză.
Politologul Cristian Pîrvulescu descrie situația drept o criză instituțională, nu una care ar putea fi „rezolvată” printr-un nou vot, și susține că demiterea Guvernului Bolojan „nu este un accident”, ci expresia unei probleme mai profunde de funcționare a puterii și a cooperării între instituții.
În interviul acordat News.ro, Pîrvulescu apreciază că varianta unui premier tehnocrat rămâne plauzibilă, chiar dacă partidele o resping public. În lectura sa, vehemența cu care este atacată ideea ar indica, de fapt, direcția în care s-ar putea opri președintele.
„Cu cât vehemența este mai mare, cu atât avem certitudinea că acea propunere este cea asupra căreia se va opri președintele.”
Miza unui astfel de profil ar fi „în primul rând economic”, respectiv calmarea piețelor și oferirea de garanții investitorilor. Între numele vehiculate sunt menționați Radu Burnete (consilier prezidențial) și Șerban Matei (BNR), însă Pîrvulescu avertizează că un guvern de acest tip ar putea avea o durată scurtă, posibil chiar mai mică decât cea a cabinetului Bolojan.
Pe fondul blocajului politic, unele partide invocă alegerile anticipate, dar Pîrvulescu respinge această opțiune, argumentând că revenirea la urne nu ar rezolva cauza crizei.
„Soluția revenirii la urne este o soluție falsă… nu rezolvă problema, doar o adâncește”.
În același timp, el estimează că un guvern ar putea fi instalat relativ rapid.
„La sfârșitul lunii avem guvern”.
Administrația Prezidențială a stabilit următorul calendar al întâlnirilor cu partidele parlamentare:
Recomandate
PNL merge la consultările de la Cotroceni fără să-l împingă din start pe Ilie Bolojan spre funcția de premier , într-un semnal de prudență politică înaintea rundelor de negocieri pentru formarea unei noi majorități, potrivit G4Media . Partidul a anunțat delegația care va participa luni la consultările convocate de președintele Nicușor Dan cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui nou prim-ministru. Delegația PNL este formată din: Ilie Bolojan – președinte Dan Motreanu – secretar general Cătălin Predoiu – prim-vicepreședinte Ciprian Ciucu – prim-vicepreședinte Adrian Veștea – prim-vicepreședinte Mesajul PNL: fără Bolojan „în primă fază” și fără tehnocrat Dan Motreanu a declarat la Digi24 că liberalii nu îl vor propune pe Ilie Bolojan ca premier „în primă fază” la consultările de la Cotroceni și că PNL nu va susține un premier tehnocrat. În aceeași intervenție, Motreanu a afirmat că în Parlament există o majoritate PSD–AUR care „trebuie oficializată”. Calendarul consultărilor: 8 grupuri parlamentare, PNL la ora 11:00 Consultările de la Palatul Cotroceni sunt programate luni, 18 mai 2026, iar Administrația Prezidențială a anunțat participarea a opt grupuri parlamentare. Programul comunicat este: 09:00 – PSD 10:00 – AUR 11:00 – PNL 12:00 – USR 13:00 – UDMR 14:00 – Grupul Minorităților Naționale 15:00 – S.O.S. România 16:00 – POT [...]
Criticile Euractiv la adresa lui Nicușor Dan ridică un semn de întrebare asupra direcției externe a României , într-un moment în care țara are deja o criză politică deschisă după căderea guvernului, potrivit Mediafax . Publicația bruxelleză Euractiv susține că președintele ar fi trecut de la profilul pro-european, cu care era asociat în UE, la o postură „din ce în ce mai naționalistă”, apropiată de curentul MAGA. În analiza citată, Euractiv afirmă că Nicușor Dan ar „exploata – și chiar orchestra – criza politică a României”, în timp ce foști aliați îl acuză că se apropie de forțe populiste pe care, anterior, era așteptat să le contracareze. Publicația descrie această schimbare drept o inversare față de anul trecut, când Dan era perceput în UE drept candidatul preferat pentru a limita influența rusă și ascensiunea naționalismului de dreapta. Ce reproșuri apar în analiza Euractiv Euractiv îl citează pe Cristian Ghinea (senator USR și fost aliat al lui Nicușor Dan), prezentat ca una dintre vocile critice: „Dan este un adevărat conservator și eurosceptic” Tot Ghinea susține, potrivit Euractiv, că președintele „curtează MAGA” în detrimentul viitoarei relații a României cu SUA și că a fost ales „pe un trend pro-UE”, dar ar practica o „politică bizară de conciliere”, tratând electoratul pro-european „de la sine-înțeles”. Publicația amintește și anularea, săptămâna trecută, a unei recepții dedicate Zilei Europei la București, motivată de faptul că Roberta Metsola ar fi trebuit să se concentreze pe votul de neîncredere din 5 mai, care a dus la căderea guvernului României. Cum își justifică Nicușor Dan pozițiile Conform Euractiv, președintele și-a explicat criticile la adresa UE prin ideea că Bruxelles-ul s-ar baza prea mult pe „sloganuri” și ar fi acționat „ideologic”, neglijând industria de apărare. În același timp, el ar fi insistat că rămâne un președinte neutru și că România va avea un „guvern pro-occidental”. Euractiv mai notează că acuzația de apropiere de MAGA ar fi susținută de elemente de politică externă, inclusiv participarea lui Nicușor Dan la o reuniune din februarie a „Consiliului pentru Pace” al lui Trump, în contextul tensiunilor Washington–Bruxelles. Tot potrivit unor surse citate de Euractiv, Dan „ar fi evitat atacurile directe” la adresa AUR din cauza legăturilor acestui partid cu cercuri trumpiste de la Washington. Contextul politic invocat: sprijinul PPE și alegerile anulate din 2024 Analiza reține că Nicușor Dan ar fi ajuns la Cotroceni cu sprijin puternic din partea Partidului Popular European, după ce l-a învins pe George Simion (AUR). Euractiv plasează victoria și în contextul anulării alegerilor prezidențiale anterioare de la sfârșitul lui 2024, înainte de turul al doilea, de către Curtea Constituțională , și susține că profilul președintelui, considerat atunci „mesianic”, ar părea „mult mai ambiguu” în prezent. Din informațiile disponibile în materialul citat, nu sunt prezentate reacții suplimentare ale instituțiilor europene sau ale altor actori oficiali, dincolo de pozițiile și interpretările atribuite Euractiv și surselor sale. [...]
Delia Velculescu este favorită pentru funcția de premier , potrivit unor surse de la Cotroceni citate de Gândul . Economistă cu o lungă carieră în cadrul Fondului Monetar Internațional, Velculescu ar putea deveni propunerea tehnocrată a lui Nicușor Dan pentru conducerea viitorului Guvern, într-un moment în care România traversează presiuni economice și politice importante. Numele Deliei Velculescu nu este nou în discuțiile despre Palatul Victoria. Ea a mai fost vehiculată pentru funcția de premier și în 2025, însă fără ca scenariul să se concretizeze. De această dată însă, sursele citate de publicația menționată susțin că economistul român este „favorit” pentru nominalizare, în contextul în care noul președinte ar prefera un profil tehnocrat și cu experiență internațională. Velculescu este cunoscută în special pentru activitatea sa din perioada crizei economice din Grecia, unde a condus echipa FMI în negocierile cu autoritățile elene și instituțiile europene. Conform unei comunicări oficiale a Fondului Monetar Internațional , aceasta a coordonat discuțiile tehnice privind programul economic al Greciei, una dintre cele mai dificile misiuni ale instituției financiare internaționale. Parcursul său profesional include și implicarea în programele FMI pentru Islanda, Cipru și Africa de Sud. Presa internațională a remarcat stilul său dur de negociere în timpul crizei cipriote și grecești. The Guardian o descria în 2015 drept o negociatoare „serioasă și dedicată”, cu reputația unei „doamne de fier” în relația cu guvernele aflate în dificultate economică. Delia Velculescu s-a format academic în Statele Unite, unde a obținut masteratul și doctoratul în economie la Johns Hopkins University. Potrivit unui newsletter al universității americane, ea lucrează în cadrul FMI încă din perioada de după finalizarea studiilor doctorale. Posibila sa desemnare ar marca una dintre cele mai importante mutări politice ale începutului de mandat pentru Nicușor Dan și ar aduce în fruntea Guvernului un tehnocrat cu experiență directă în gestionarea unor crize financiare majore. Deocamdată însă, informațiile au rămas la nivel de surse, iar Administrația Prezidențială nu a făcut un anunț oficial. [...]
Criticile interne din USR la adresa lui Nicușor Dan au ajuns în presa europeană , pe fondul acuzațiilor că președintele s-ar fi îndepărtat de linia pro-europeană care i-a adus victoria în 2025, potrivit Adevărul . Miza, dincolo de disputa politică, este una de poziționare externă: imaginea României în raport cu UE și SUA, într-un moment de instabilitate guvernamentală. Într-o analiză publicată de Euractiv , sunt citați lideri și foști aliați ai lui Nicușor Dan care susțin că acesta ar adopta un discurs de tip MAGA (curent politic asociat fostului președinte american Donald Trump) și o atitudine mai degrabă eurosceptică, mai apropiată de zona conservatoare. Acuzația centrală: „conservator convins și eurosceptic” Principalul critic menționat este senatorul USR Cristian Ghinea, fost ministru și unul dintre susținătorii lui Nicușor Dan în trecut. El îl descrie pe președinte ca având viziuni conservatoare și rezerve față de proiectul european. „Cred că Dan este un conservator convins și eurosceptic”, a declarat Cristian Ghinea pentru Euractiv . Tot Ghinea susține că președintele, ales „pe un val proeuropean”, ar avea o politică de conciliere față de forțele populiste și ar trata sprijinul pro-europenilor ca fiind garantat. „Președintele a fost ales pe un val proeuropean și ca reacție împotriva extremei drepte, dar are o politică ciudată de conciliere și îi consideră pe pro-europeni un sprijin garantat”, a afirmat Cristian Ghinea. În același context, Ghinea avertizează asupra riscului unei crize politice prelungite, care „ar putea culmina” cu o formulă de guvernare PSD–AUR, potrivit materialului citat. Decizia care a amplificat criticile: anularea recepției de Ziua Europei Euractiv leagă intensificarea comentariilor negative și de decizia lui Nicușor Dan de a anula, „săptămâna trecută”, recepția dedicată Zilei Europei de la București, unde urma să participe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Președintele a motivat anularea prin nevoia de a concentra atenția asupra consecințelor crizei politice generate de căderea Guvernului după moțiune, conform aceleiași surse. Pentru context, Adevărul trimite la un material separat despre această decizie: Adevărul . De la „candidatul preferat al UE” la acuzații de ambiguitate politică Analiza Euractiv reamintește că victoria lui Nicușor Dan la prezidențialele din 2025 a fost privită în mai multe capitale europene ca un succes al taberei pro-occidentale, după ce l-a învins pe liderul AUR, George Simion, „datorită susținerii puternice” din partea Partidului Popular European. Publicația plasează evoluțiile în contextul tensionat de după anularea scrutinului prezidențial din 2024 de către Curtea Constituțională, pe fondul controverselor legate de candidatura lui Călin Georgescu, „perceput ca apropiat de Rusia și susținut de AUR”, potrivit Euractiv. În prezent, foști susținători din USR ar considera că profilul politic al președintelui este „mult mai ambiguu”, iar criticile s-ar fi accentuat după ce Nicușor Dan ar fi refuzat să-l sprijine pe Ilie Bolojan în contextul moțiunii care a dus la căderea guvernului condus de acesta, din care făcea parte și USR, conform materialului. Componenta SUA: prezența la reuniunea organizată de Donald Trump Un alt punct sensibil invocat de Euractiv este relația cu administrația președintelui american Donald Trump. Publicația notează că Nicușor Dan ar fi fost singurul lider european prezent la reuniunea „Consiliului Păcii”, organizată de Trump în februarie, într-o perioadă de tensiuni între Washington și Bruxelles. Ghinea este citat afirmând că președintele „curtează mișcarea MAGA” în detrimentul relației pe termen lung dintre România și SUA „după încheierea erei MAGA”. Totodată, Euractiv citează „surse politice” potrivit cărora președintele ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR și din cauza conexiunilor formațiunii cu cercuri apropiate administrației Trump. Nu există consens: explicațiile lui Pîrvulescu și Ștefureac Euractiv arată că nu toți analiștii împărtășesc interpretarea unei orientări eurosceptice. Politologul Cristian Pîrvulescu este citat spunând că Nicușor Dan „a fost întotdeauna conservator” și că o parte dintre susținătorii progresiști sunt dezamăgiți deoarece sprijinul din 2025 ar fi fost unul „strategic”, pentru a bloca ascensiunea AUR, nu pentru a valida ideologic candidatura. „Nicuşor Dan a fost întotdeauna conservator”, a declarat acesta pentru Euractiv. În apărarea președintelui, Remus Ștefureac, directorul companiei de sondare INSCOP, este citat argumentând că România are un interes strategic să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările Rusiei. „Fie că ne place sau nu, este un interes strategic critic pentru România să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările venite din partea Rusiei”, a declarat Remus Ștefureac. De ce contează Dincolo de conflictul politic intern, apariția acestor acuzații într-o publicație europeană ridică o problemă de credibilitate externă într-un moment în care România traversează o criză politică după căderea Guvernului. În măsura în care narațiunea „pro-UE vs. euroscepticism” capătă tracțiune în afara țării, ea poate influența percepția partenerilor europeni asupra stabilității și predictibilității Bucureștiului, fără ca materialul citat să indice, deocamdată, consecințe concrete de politică externă sau decizii instituționale imediate. [...]
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că actuala criză politică poate crește șansele unei guvernări stabile în 2028 , printr-o colaborare mai bună între partide și o „claritate” mai mare a alianțelor, potrivit Mediafax . În declarațiile sale, Pîslaru descrie criza drept un eșec major pe termen scurt, dar vede în ea un potențial efect de reașezare politică, care ar putea facilita formarea unei majorități capabile să susțină reforme după alegerile din 2028. „Ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)” De ce ar conta criza pentru 2028: majorități mai ușor de construit Pîslaru leagă „genialitatea” pe termen mediu de faptul că, în actualul context, partidele ar colabora mai bine și s-ar contura mai limpede o zonă de dreapta/centru-dreapta care ar putea coagula o majoritate. El îl menționează pe Ilie Bolojan ca lider care atrage inclusiv electorat care nu mergea la vot sau care era antisistem și enumeră formațiuni care ar putea intra într-un astfel de demers: USR, PNL, Forța Dreptei, REPER, DREPT și „alte formațiuni politice”. În această logică, criza ar funcționa ca un catalizator pentru o „împărțire de ape”, reducând ambiguitățile politice care, în trecut, ar fi făcut mai dificilă construirea unei majorități coerente. Consultările politice și rolul președintelui Ministrul interimar spune că a apreciat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul crizei și sugerează că acțiunile președintelui au produs evoluții pe care el le considera improbabile în ultimii doi ani. „Ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire” Context: încercarea de a construi o „Antantă” politică pentru reforme Pîslaru afirmă că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antantă” – adică un acord între partide pentru o coaliție care să formeze o majoritate, pe ideea că fără majoritate nu pot fi adoptate „reforme serioase”. El susține că acest obiectiv ar fi fost atins acum, ceea ce, în opinia sa, ridică probabilitatea unei guvernări funcționale în 2028. „Șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize” [...]
PNL și USR își coordonează poziția pentru consultările de la Cotroceni, cu accent pe PNRR și stabilitate fiscală , după întâlnirea dintre premierul în funcție Ilie Bolojan și primarul Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit news.ro . Miza, în logica economică invocată de Bolojan, este evitarea pierderii fondurilor europene și trecerea de la perioada de „constrângeri bugetare” la una de relansare. Bolojan a spus că discuția de la Primăria Timișoara a avut două componente: una administrativă, legată de proiectele de dezvoltare ale orașului, și una politică, privind consultările de luni pentru formarea noului guvern și acțiunile din perioada următoare. PNRR: finalizare de proiecte și renegociere în două săptămâni Premierul în funcție a indicat că, în reședințele de județ, există proiecte importante finanțate prin PNRR, iar finalizarea lor este o prioritate. În același timp, el a menționat „renegocierea programului” în următoarele două săptămâni, pe care o plasează în zona urgențelor guvernamentale. „Finalizarea acestor proiecte, renegocierea programului în următoarele două săptămâni, sunt o prioritate şi de aceea şi pentru municipiul Timişoara finalizarea acestor proiecte este vitală.” Descentralizare și transfer de active către primării Bolojan a mai vorbit despre posibilitatea ca unele proiecte aflate în administrarea guvernului sau a statului să fie transferate către administrațiile locale, astfel încât activele „care astăzi nu sunt folosite corespunzător” să poată fi puse în valoare. El a încadrat această direcție în componenta de descentralizare, pe care spune că PNL și USR ar urma să o susțină în continuare, indiferent de poziția politică pe care o vor avea. Consultări la Cotroceni: susținere pentru proiecte legate de deficit, fonduri UE și relansare În plan politic, Bolojan a afirmat că PNL și USR vor fi „aliniați” la consultările de luni cu președintele, iar indiferent de formula de guvernare, cele două partide ar urma să susțină proiectele privind: absorbția fondurilor europene; stabilitatea financiară a României; programele de relansare economică. În același context, el a legat agenda de „închiderea” perioadei de constrângeri bugetare și reducere a deficitelor, urmată de o etapă de relansare economică. „Vom susţine proiectele care ţin de PNRR în Parlament, pe care (...) le vom depune în următoarele două săptămâni pentru ca toate jaloanele să fie îndeplinite şi să nu pierdem aceşti bani.” Din informațiile transmise, nu rezultă ce proiecte concrete vor fi depuse în Parlament sau ce elemente ar urma renegociate în PNRR; Bolojan a indicat doar intervalul de timp și obiectivul de a nu pierde finanțarea europeană. [...]
