Știri
Știri din categoria Politică
Radu Burnete cere partidelor să voteze guvernul Tomac, pe fondul riscurilor economice și de securitate, respingând în același timp scenariile potrivit cărora ar fi o variantă de rezervă pentru funcția de premier, relatează Adevărul.
Consilierul prezidențial spune, într-un mesaj publicat pe Facebook, că președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze guvernul și să construiască o majoritate parlamentară și că nu există „o schemă” sau „o mutare de deschidere” în spatele acestei decizii.
„Eugen Tomac este prim-ministrul desemnat de președintele României să formeze un Guvern și să obțină o majoritate parlamentară și am toată convingerea că va reuși să o facă. Nu e o schemă. Nu este o mutare de deschidere în nu știu ce joc.”
Burnete afirmă că scenariile vehiculate în spațiul public despre o posibilă nominalizare a sa pentru funcții guvernamentale sunt „speculații de presă”, menționând că, în ultimele săptămâni, numele lui a fost asociat cu „tot felul de poziții guvernamentale”.
Totodată, consilierul prezidențial precizează că va rămâne în echipa președintelui Nicușor Dan atât timp cât se bucură de încrederea acestuia și consideră că poate contribui la obiectivele administrației prezidențiale.
În mesajul său, Burnete face apel la partidele parlamentare – în special la cele ale fostei coaliții guvernamentale – să susțină executivul propus de Eugen Tomac la votul anunțat pentru săptămâna viitoare, argumentând că România are nevoie de stabilitate într-o perioadă cu „provocări economice și de securitate”.
„Mi-aș dori ca partidele fostei coaliții guvernamentale să reflecteze foarte bine la votul pe care-l au de dat săptămâna viitoare în Parlament. Eugen Tomac și-a asumat cu temeritate o misiune foarte complicată și sper că partidele vor acționa responsabil și vor da țării un guvern stabil.”
La final, Burnete își exprimă explicit susținerea pentru premierul desemnat: „Eugen, ai tot sprijinul meu!”. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre aritmetica parlamentară sau despre șansele concrete ale lui Tomac de a obține majoritatea.
Recomandate
Prelungirea crizei guvernamentale riscă să blocheze decizia publică și să amplifice instabilitatea politică , în condițiile în care președintele Nicușor Dan este acuzat că a trecut de la intervenții punctuale la pasivitate, într-un moment în care Constituția îi dă instrumente să forțeze o ieșire din impas, potrivit unei analize publicate de HotNews . România a intrat în „cea mai îndelungată perioadă de criză guvernamentală” după moțiunea de cenzură din mai 2026 , iar perspectivele formării unei noi coaliții sunt tot mai greu de întrevăzut. În acest timp, cabinetul demis, cu atribuții limitate, administrează „afacerile curente” într-un context descris ca fiind unul de scădere a capacității de guvernare eficientă. În lectura autorului, criza actuală este legată de o „criză de profunzime” care ar avea origini în anularea alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, cu efecte persistente asupra încrederii civice și a funcționării instituționale. Miza instituțională: rolul președintelui în desemnarea premierului și în scenariul anticipatelor Analiza susține că șeful statului nu ar trebui să rămână „un simplu martor” al negocierilor dintre partide și că nu poate transfera partidelor prerogative care îi revin. Sunt invocate două pârghii constituționale aflate la dispoziția președintelui: nominalizarea candidatului la funcția de prim-ministru; inițierea procedurii care poate duce la dizolvarea Parlamentului. Textul notează că legea fundamentală nu îl obligă pe președinte să convoace alegeri anticipate după cel puțin două tentative ratate de învestire, însă anticipatele pot deveni un instrument de negociere pentru creșterea șanselor de formare a unei majorități. „Eroarea strategică”: de la intervenție la inacțiune Autorul califică drept „eroare strategică” trecerea de la „intervenția intempestivă” în afacerile PNL, prin nominalizarea lui Adrian Veștea, la pasivitatea din prezent. În această cheie, limitările unui președinte independent devin vizibile: lipsa unei relații stabile cu partidele este indicată ca una dintre cauzele eșecurilor de a debloca situația. În paralel, un guvern demis, rămas să gestioneze doar administrarea curentă, este descris ca fiind expus unor riscuri pe care nu le poate gestiona, în lipsa unui mandat politic deplin. Ce se schimbă în Parlament: stabilizarea AUR și o împărțire „tripartită” Un punct central al analizei este că alegerile anticipate nu garantează ieșirea din impas: configurația de fragmentare s-ar putea reproduce, iar formarea unei coaliții ar rămâne dificilă. În acest context, este semnalată „stabilizarea AUR” ca „realitate electorală” și apariția unei împărțiri tripartite în Parlament, care ar face vechile clivaje mai puțin relevante. Materialul precizează că articolul de opinie a fost publicat inițial în Contributors.ro . [...]
PSD deschide un front juridic împotriva Guvernului interimar Bolojan , după ce a depus 12 plângeri prealabile privind 12 hotărâri de guvern și anunță că urmează acțiunea în contencios administrativ, potrivit Antena 3 . Miza invocată de Sorin Grindeanu este una de reglementare: PSD susține că un guvern demis, cu mandat limitat, „excede atribuțiile” atunci când adoptă astfel de acte. Grindeanu a spus că PSD a făcut luni primul pas procedural, iar marți va merge mai departe în instanță. „Noi azi am depus 12 plângeri prealabile legate de cele 12 hotărâri de guvern. Mâine vom depune acțiunea în contencios.” Disputa: hotărâri de guvern versus atribuțiile unui executiv demis Liderul PSD cere Executivului să retragă hotărârile de guvern contestate și să trimită proiectele în Parlament, unde partidul promite că poate convoca o sesiune extraordinară pentru a le vota, dacă sunt considerate necesare. „Insist către guvern: să retragă toate aceste HG care exced atribuțiile pe care le are un guvern demis. Promit că voi convova o sesiune extraordinară și le vom vota.” În același context, Grindeanu a afirmat că a primit mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu „11 propuneri” pentru ordinea de zi și a descris presiunea de a introduce proiecte la sesiunea extraordinară drept „concurs”. „Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu 11 propuneri pe care să le trecem.” Ce spune PSD că ar vota în Parlament Grindeanu a indicat explicit câteva proiecte pe care PSD ar fi dispus să le susțină, cu condiții: „legea pentru ANAF și Vamă”; „Codul Urbanistic”, dacă trece „amendamentul legat de Ciucu”; „legea ANI”, dacă „nu ciuntește din atribuțiile ANI”. Separat, el a spus că PSD „nu va vota vreo lege care să ascundă averile”, referindu-se la forma în care ar fi ajuns la Parlament un proiect privind secretizarea declarațiilor de avere, menționând că „mâine” se va vedea forma finală. PNRR , argumentul de presiune: riscul pierderii a „un miliard” În declarațiile sale, Grindeanu a legat disputa și de riscul pierderii unor bani din PNRR, invocând „strategia de biodiversitate” ca jalon și susținând că, dacă nu este retrasă, se poate ajunge la pierderea „unui miliard” (în material apar atât referiri la euro, cât și la lei, fără o clarificare unitară). „Altfel, riscăm să pierdem un miliard de euro.” „Nu e târziu (să o retragă - n.r.), fiindcă altfel guvernul poate fi acuzat că a pierdut un miliard de euro”. Ce urmează Potrivit lui Grindeanu, după plângerile prealabile depuse luni, PSD intenționează să depună marți acțiunea în contencios administrativ. În paralel, liderul PSD spune că poate convoca o nouă sesiune extraordinară pentru a trece prin Parlament proiectele pe care le consideră în atribuțiile Legislativului, nu ale unui guvern demis. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajele constituționale erodează funcționarea statului , pe fondul tensiunilor din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi24, că „stângăciile constituționale” ajung să blocheze decizii și proceduri, iar efectul este o slăbire treptată a instituțiilor. În acest context, el a criticat poziția președintelui Nicușor Dan , care ar fi afirmat că nu va valida un guvern în care se află AUR, întrebând retoric în baza cărui articol constituțional ar putea refuza semnarea decretelor dacă un guvern este votat de Parlament. „Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu.” Miza: riscul de blocaj instituțional în formarea guvernului Din perspectiva lui Băsescu, problema nu ține doar de un conflict personal între actori politici, ci de interpretări și practici care pot împinge sistemul spre blocaj. El a invocat explicit situația în care președintele ar condiționa desemnarea sau validarea unui guvern de o configurație politică, înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot. Întrebat dacă tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt sursa principală a crizei politice, Băsescu a respins această explicație și a indicat o altă cauză: rolul PSD, prin Sorin Grindeanu, despre care a spus că ar fi urmărit schimbarea lui Bolojan pe fondul unei „crize de credibilitate” generate de diferența dintre măsurile susținute în Guvern și mesajele publice din afara Executivului. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți sau un calendar al deciziilor, însă poziția exprimată de fostul președinte pune accent pe consecințele practice ale disputelor de interpretare constituțională: întârzierea formării guvernului și prelungirea instabilității politice, cu efect direct asupra capacității statului de a funcționa coerent. [...]
Ironiile la adresa lui Călin Georgescu au fost folosite ca pretext pentru o critică politică mai amplă privind reacția suveraniștilor la încălcarea spațiului aerian al României , după ce Armata Română a doborât trei drone în trei zile consecutive, potrivit Adevărul . Duminică, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a participat la un târg organizat la Călugăreni (județul Giurgiu), unde un trecător l-a abordat ironic, cerându-i să spună ceva „în limba aia bătrână”. Georgescu a răspuns: „Știți ce înseamnă asta? Dacă nu știți ce înseamnă, nu vă zic”. Momentul trimite la o declarație mai veche a lui Georgescu, în care susținea că „Apocalipsa” ar însemna, „în limba bătrână”, „apucă lipsa”. Replica lui Eugen Tomac : suveranismul, pus în contrast cu incidentele cu drone Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a legat episodul de la Călugăreni de lipsa de reacție a politicienilor suveraniști după încălcările repetate ale spațiului aerian. „Pentru că nu există cuvântul dronă în «limba bătrână», apărătorii de serviciu ai suveranității au amuțit subit. În timp ce Armata Română merită felicitată pentru că a gestionat profesionist această violare repetată a spațiului aerian, falșii suveraniști au dispărut fără urmă. Păstrează o tăcere complice în fața provocărilor reale și își recapătă vocea doar când primesc undă verde să atace partenerii noștri și instituțiile europene”, a scris Tomac pe Facebook. Afirmația vine în contextul în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național, în trei zile consecutive, conform aceleiași surse. Mesajul lui Georgescu către micii producători și contextul boicotului În aceeași zi, Georgescu anunțase că merge la Călugăreni pentru a le strânge mâna „celor care ne hrănesc”, transmițând un mesaj despre sprijinirea micilor producători prin taxe mici sau inexistente, subvenții plătite la timp, piețe țărănești, apă și energie accesibile, precum și depozite și centre de procesare în fiecare județ. Adevărul amintește și un episod din februarie anul trecut, când Georgescu le-a cerut susținătorilor să boicoteze hipermarketurile pentru o zi și să cumpere doar de la producători locali, însă activitatea magazinelor s-a desfășurat normal. Ulterior, fostul candidat a fost acuzat că ar fi regizat un moment în care a mers la piață pentru a cumpăra produse românești. [...]
Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]
Proiectul legii integrității a fost depus în Parlament ca să evite pierderea unui jalon din PNRR , după ce Guvernul nu poate iniția proiecte de lege, iar procedura risca să rămână blocată, potrivit Economica . Cătălin Predoiu spune că a depus propunerea legislativă în calitate de senator, chiar dacă textul include amendamente „care nu reflectă fidel” viziunea sa juridică, pentru a debloca procesul parlamentar. Într-o postare pe Facebook, Predoiu descrie demersul drept „o decizie politică și de stat”, asumată inclusiv cu „costuri de imagine”, pentru a scoate proiectul din impas și a permite Parlamentului să înceapă dezbaterea. De ce contează: jalon PNRR și risc de blocaj instituțional Predoiu afirmă că proiectul elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Agenția Națională de Integritate (ANI) – și transmis Comisiei Europene – ar include „toate garanțiile de transparență” cerute de ANI și de jurisprudența națională și europeană. Problema, în versiunea prezentată de el, a apărut în etapa de pregătire a dezbaterii parlamentare: după consultări cerute de prim-ministru pentru a facilita adoptarea legilor din PNRR, unele partide au condiționat participarea la un proces care să se finalizeze cu adoptarea legii de includerea amendamentelor lor în forma cu care urma să fie sesizat Parlamentul. Ce s-a negociat și cine a participat Predoiu spune că la consultările „în afara Parlamentului” au participat partidele care au dorit acest lucru: Partidul Național Liberal (PNL) Uniunea Salvați România (USR) Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) În urma acestor discuții, partidele au formulat amendamente și au cerut includerea lor în proiectul de lege „consolidat”. Predoiu susține că, în lipsa includerii amendamentelor, alternativa ar fi fost menținerea blocajului: proiect depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului. El mai arată că forma finală a legii urmează să fie decisă în Parlament, împreună cu celelalte partide și grupuri parlamentare care nu au participat la consultări, inclusiv PSD, AUR, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri, precum și alte grupuri și parlamentari neafiliați. Două texte, două destinații: Comisia Europeană vs. Parlament Predoiu afirmă că a păstrat la Comisia Europeană proiectul consolidat elaborat de Ministerul Justiției și ANI, iar în Parlament a depus o propunere legislativă care include amendamentele partidelor participante la consultări, pentru a declanșa dezbaterea parlamentară în condițiile în care Guvernul nu poate sesiza Parlamentul. „Acest demers (…) are semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă, prin inacțiune, la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență , chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică (…)” Predoiu mai spune că „viziunea” sa juridică integrală este reflectată în proiectul elaborat de ANI și Ministerul Justiției și depus la Comisia Europeană, iar „datoria” sa a fost să deblocheze procesul parlamentar. Ce urmează în Parlament și poziția Guvernului Predoiu afirmă că finalizarea procesului depinde de voința parlamentarilor și a partidelor care vor dezbate propunerea legislativă. Separat, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va susține în Parlament ca proiectul privind integritatea să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției. Bolojan a precizat că proiectul privind incompatibilitățile și reforma ANI a fost depus de senatorul Cătălin Predoiu și urmează să fie dezbătut în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare. [...]
