Știri
Știri din categoria Externe

Oana Țoiu începe marți o vizită de lucru la Washington, unde delegația română are programate întrevederi cu oficiali americani de rang înalt, potrivit Digi24. Vizita are loc în perioada 3–6 februarie, iar miza declarată ține de consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic România–SUA, într-un context în care lanțurile de aprovizionare pentru resurse critice au devenit o temă de securitate economică.
Un punct central al deplasării este participarea, miercuri, 4 februarie, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, organizată la Washington D.C., la invitația secretarului de stat american Marco Rubio. Ministerul Afacerilor Externe arată că summitul urmărește întărirea cooperării internaționale pentru „lanțuri de aprovizionare sigure și diversificate”, atât bilateral, cât și pe axa UE–SUA, iar pe parcursul anului ar urma să fie discutate propuneri de parteneriate comerciale printr-un grup de lucru tehnic la nivelul Guvernului României, cu accent pe facilitarea investițiilor strategice.
În această arhitectură, întâlnirile cu înalți oficiali americani sunt prezentate ca un instrument de lucru pentru a avansa discuțiile despre investiții și cooperare economică în domenii sensibile, precum mineralele rare și industriile asociate. MAE include între obiective „dezvoltarea oportunităților pentru investiții comune” și creșterea poziționării României ca actor european relevant pentru autonomia strategică în zona mineralelor rare.
„Delegația RO va avea, de asemenea, întâlniri cu înalți oficiali americani”.
Din delegația României fac parte șeful cancelariei premierului, Mihai Jurca, și consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale, Radu Burnete. Prezența lor indică faptul că discuțiile de la Washington nu sunt limitate la agenda diplomatică, ci includ și componenta economică, în special în ceea ce privește investițiile și cooperarea pe lanțuri de aprovizionare.
Într-un mesaj transmis pe X, ministra de Externe a legat explicit reuniunea despre mineralele critice de obiective economice mai largi, subliniind rolul parteneriatului strategic România–SUA în asigurarea lanțurilor de aprovizionare și a investițiilor strategice. În perioada următoare, relevanța vizitei va depinde de modul în care aceste întrevederi la nivel înalt se vor traduce în proiecte și parteneriate concrete, în cadrul grupului de lucru tehnic menționat de MAE.
Recomandate

Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]

Iranul a cerut Germaniei să „clarifice rolul” bazei americane de la Ramstein în atacurile aeriene ale SUA asupra teritoriului iranian, potrivit AGERPRES , care citează o declarație făcută joi pentru AFP de ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili. Solicitarea vizează baza militară americană de la Ramstein, descrisă drept cea mai mare din Europa, pe fondul bombardamentelor pe care Statele Unite le desfășoară în prezent împotriva Iranului. „Teheranul a cerut Germaniei să «clarifice rolul» bazei militare americane de la Ramstein, cea mai mare din Europa, în atacurile aeriene desfășurate în prezent de SUA asupra teritoriului iranian”, a declarat joi pentru AFP ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili. Din informațiile publicate, nu rezultă dacă autoritățile germane au oferit un răspuns oficial la această cerere și nici ce elemente concrete ar fi invocat partea iraniană în legătură cu rolul bazei. Articolul AGERPRES este disponibil integral doar abonaților, iar detaliile suplimentare despre demersul diplomatic și eventualele reacții ale Berlinului nu sunt accesibile în materialul consultat. [...]

Donald Trump a provocat un moment stânjenitor în relația cu Japonia după o glumă despre Pearl Harbor , potrivit Yahoo News , în timpul unei întâlniri oficiale cu premierul japonez Sanae Takaichi, desfășurată la Casa Albă pe 19 martie 2026. Episodul a avut loc în contextul unei întrebări privind lipsa informării aliaților înaintea operațiunilor militare comune SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american a justificat decizia prin necesitatea elementului surpriză, afirmând că SUA „nu au informat pe nimeni”. Apoi, adresându-se liderului japonez, a spus: „Cine știe mai bine despre surpriză decât Japonia? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor?”. Replica a fost urmată de râsete reținute din partea unor oficiali americani, dar și de o tăcere vizibilă în sală. Momentul este considerat neobișnuit în context diplomatic, întrucât liderii americani evită de decenii referirile directe la atacul din 1941 în prezența oficialilor japonezi, ca parte a echilibrului relației postbelice dintre cele două state. De altfel, fostul premier Shinzo Abe a exprimat în 2016 condoleanțe oficiale la memorialul Pearl Harbor, marcând reconcilierea dintre cele două țări. Întâlnirea dintre Trump și Takaichi avea deja o miză ridicată, fiind prima întrevedere directă cu un aliat major după escaladarea conflictului cu Iranul. Japonia depinde în proporție de aproximativ 90% de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, zonă afectată de tensiuni, iar Washingtonul a cerut aliaților să contribuie militar la securizarea transporturilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și teme strategice: un acord de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru reactoare nucleare redislocarea unor trupe americane din Japonia către Orientul Mijlociu creșterea activității militare a Chinei în jurul Taiwanului Premierul Sanae Takaichi nu a reacționat public la remarca lui Trump în timpul întâlnirii, însă episodul a umbrit o reuniune considerată crucială pentru securitatea regională și relația bilaterală. [...]

Liderii UE nu au reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , potrivit Mediafax , după ce premierul ungar Viktor Orbán și-a menținut opoziția la summitul Consiliului European, invocând disputa legată de conducta de petrol Drujba. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor europeni să deblocheze sprijinul financiar, avertizând că mecanismul considerat esențial pentru stabilitatea economică a Ucrainei este blocat de trei luni. El a spus că pachetul de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027 rămâne incert, în condițiile în care Kievul îl vede ca pe o resursă directă pentru susținerea efortului de război și protejarea populației. Împrumutul pentru Ucraina rămâne blocat de Ungaria și Slovacia Concluziile Consiliului European privind Ucraina au fost adoptate, din nou, doar de 25 de state membre, în timp ce Ungaria și Slovacia nu și-au schimbat poziția și continuă să blocheze deciziile legate de Ucraina până la rezolvarea situației conductei Drujba, notează Mediafax. Documentul reafirmă sprijinul „ferm și neclintit” al UE pentru Ucraina, însă, în privința împrumutului de 90 de miliarde de euro, se limitează la reconfirmarea intenției celor 25 de state de a începe acordarea fondurilor în aprilie, fără a indica o soluție pentru depășirea veto-ului. Negocieri fără rezultat și criticile lui António Costa Liderii europeni au avut o discuție de aproximativ 90 de minute, fără să contureze o soluție sau o cale de compromis, potrivit Politico , citată de Mediafax, pe baza declarațiilor a patru diplomați și oficiali sub protecția anonimatului. În acest context, președintele Consiliului European, António Costa , a criticat poziția lui Orbán și a calificat comportamentul acestuia drept „inacceptabil”, susținând că Budapesta ar avea acces la rute alternative de aprovizionare cu petrol, relatează Politico, citată de Mediafax. „De trei luni, cea mai importantă garanție de securitate financiară pentru Ucraina din partea Europei nu funcționează, pachetul de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru acest an și următorul. Este esențial pentru noi. Este o resursă pentru a proteja vieți. Și nici astăzi nu știm sigur dacă acest sprijin va fi deblocat”, a spus Zelenski . Mize politice și posibile consecințe după alegerile din Ungaria Mediafax consemnează că Orbán a transmis, într-un „update” de la summit, că Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” până când nu se reia transportul de petrol prin Drujba, respingând asigurările primite și insistând că „petrolul trebuie să ajungă în Ungaria”. În paralel, tensiunile sunt amplificate de calendarul politic intern din Ungaria: Orbán ar putea participa pentru ultima oară la o reuniune a Consiliului European, în condițiile unei curse electorale dificile înaintea alegerilor din 12 aprilie. Diplomați europeni citați în material avertizează că blocajul ar putea împinge UE spre o reacție mai dură după scrutin, inclusiv redeschiderea discuției despre instrumente precum procedura din Articolul 7, care poate duce, în ultimă instanță, la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru. [...]

Statele Unite iau în calcul ridicarea sancțiunilor pentru petrolul iranian aflat în tranzit , potrivit Mediafax . Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, a declarat că ar fi vorba despre aproximativ 140 de milioane de barili de petrol iranian „aflat pe apă”, echivalentul a 10–14 zile de aprovizionare, măsură care ar putea limita direcționarea exclusivă a acestor volume către China. Bessent a spus, conform Associated Press , că ridicarea sancțiunilor ar putea avea loc „în zilele următoare” și că administrația americană ar urmări să mențină prețul petrolului la un nivel mai scăzut pe termen scurt, în timp ce își continuă campania. „În zilele următoare, este posibil să ridicăm sancțiunile pentru petrolul iranian aflat pe apă. Este vorba de aproximativ 140 de milioane de barili. În esență, vom folosi barilii iranieni împotriva iranienilor pentru a menține prețul scăzut în următoarele 10 sau 14 zile, în timp ce continuăm această campanie”, a afirmat oficialul. Săptămâna trecută, SUA au acordat o derogare de 30 de zile pentru folosirea petrolului rusesc aflat pe mare, iar Bessent a susținut că măsura a fost una limitată, aplicată doar petrolului deja în tranzit și fără beneficii financiare semnificative pentru guvernul rus. Contextul este o creștere rapidă a cotațiilor: Brent a depășit 119 dolari pe baril, în urcare cu 5,6% într-o zi, iar West Texas Intermediate a ajuns la 96,39 dolari pe baril; înainte de începerea războiului din Orient, prețul era în jur de 70 de dolari pe baril. [...]

Aliații NATO poartă „discuții intense” despre blocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul general Mark Rutte spune că vor ajunge la o soluție, potrivit Bursa , care citează EFE. Declarația a fost făcută joi, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Nicușor Dan, pe fondul tensiunilor generate de decizia Iranului de a bloca ruta maritimă. Discuții între aliați și rolul SUA în deblocarea rutei Rutte a indicat că discuțiile au loc atât între aliați, cât și cu Statele Unite, în căutarea „celei mai bune modalități” de a răspunde unei „probleme majore de securitate”. Miza este protejarea interesului comun al statelor aliate, într-un context în care blocarea Strâmtorii Ormuz afectează direct fluxurile globale de energie. „Se discută intens între aliaţi, cu Statele Unite şi între ei, despre cea mai bună modalitate de a aborda această problemă majoră de securitate. (...) Sunt convins că aliaţii vor face tot posibilul pentru a apăra interesul comun şi vom găsi o soluţie”, a afirmat Mark Rutte. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică esențială pentru transportul de energie, iar EFE amintește că blocarea a venit după bombardamente americano-israeliene. În acest cadru, discuțiile din interiorul NATO capătă o dimensiune practică: dacă și în ce formă ar trebui sprijinită redeschiderea rutei, în condițiile în care pozițiile aliaților nu sunt aliniate. Presiuni politice și efecte economice: prețul petrolului, în creștere În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a criticat refuzul unor aliați NATO, inclusiv Franța și Regatul Unit, de a sprijini redeschiderea rutei, consemnează AFP. Înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz tranzita aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea piețelor la orice întrerupere prelungită. AFP mai relatează că blocarea strâmtorii a dus la creșteri semnificative ale prețurilor petrolului în ultimele două săptămâni. Tot potrivit agenției, Trump a cerut luni sprijinul marilor puteri pentru garantarea securității căii maritime, iar marți a numit refuzul unor state NATO o „greșeală cu adevărat stupidă”, pentru ca ulterior să susțină că SUA nu ar mai avea nevoie de acest sprijin. Între timp, armata americană a lansat atacuri asupra unor situri iraniene de rachete din apropierea Strâmtorii Ormuz, folosind bombe antibuncăr, precizează AFP. [...]