Știri
Știri din categoria Justiție
Federația Silva a deschis un front în instanță împotriva reorganizării Romsilva, contestând HG nr. 123/2026 și cerând suspendarea aplicării ei, pe motiv că actul ar fi fost adoptat cu încălcarea Legii dialogului social și fără studii de impact, potrivit Economica. Miza imediată este blocarea reorganizării până la judecarea fondului, într-un litigiu în care pârât este Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Din perspectiva sindicaliștilor, conflictul a escaladat după ce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) ar fi cerut Romsilva să depună, până la termenul din 22.04.2026, o cerere de intervenție accesorie „în favoarea pârâtului Guvernul României”, pentru a susține legalitatea hotărârii contestate. Federația califică solicitarea drept „stupefiantă” și susține că ar încălca Legea 367/2022, care interzice autorităților publice să intervină în activitatea sindicală.
Federația Silva afirmă că hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva:
Sindicaliștii mai susțin că auditul invocat de MMAP nu era finalizat nici la o lună și jumătate de la adoptarea HG 123/2026.
În plan juridic, demersul urmărește suspendarea executării HG 123/2026 în primă instanță, ceea ce ar putea întârzia sau opri aplicarea reorganizării până la o decizie pe fond. În plan operațional, sindicatul avertizează că actul normativ ar putea duce la „concedieri” și „haos în administrarea pădurilor”, mergând până la riscul „destructurării Romsilva” și al „privatizării administrării pădurilor statului”.
Acuzațiile și pozițiile Federației Silva sunt relatate de Agerpres, citată în material.
Recomandate
Procesul de despăgubiri de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) deschis de un dezvoltator imobiliar împotriva unor ONG-uri și persoane fizice, inclusiv Nicușor Dan , intră într-o etapă decisivă , după ce președintele a fost audiat luni la Curtea de Apel București , instanță care urmează să dea hotărârea finală, potrivit Adevărul . Miza dosarului este una cu potențial efect de „îngheț” asupra contestării în instanță a proiectelor imobiliare: dezvoltatorul susține că demersurile făcute în trecut pentru blocarea proiectului ar fi fost abuzive și de rea-credință, iar în consecință cere despăgubiri și dobânzi legale de la ONG-uri și de la persoanele implicate, inclusiv Nicușor Dan. Ce reclamă dezvoltatorul și ce a făcut Nicușor Dan Conform articolului, Nicușor Dan a fost reclamat că ar fi încercat să blocheze un proiect în zona Deltei Văcărești, în perioada în care era activist civic, informație relatată de Știrile ProTV . În fața instanței, președintele a explicat demersurile făcute împreună cu organizația neguvernamentală Eco-Civica, pe vremea când era vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul. Acțiunile au vizat contestarea unor planuri urbanistice și a autorizațiilor de construire obținute de dezvoltator, care ulterior a construit un ansamblu rezidențial în zona Deltei Văcărești. De ce contează: riscul financiar și precedentul pentru litigii urbanistice Dezvoltatorul a deschis un proces de răspundere delictuală, considerând demersurile „abuzive” și făcute cu rea-credință. În dosar sunt cerute despăgubiri de 1 milion de euro , la care se adaugă dobânzile legale, atât de la ONG-uri, cât și de la persoanele implicate. Întrebat ce va face dacă instanța va da câștig reclamantului, Nicușor Dan a declarat: „Eu sper totuși că există un echilibru, există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii care spune că nu trebuie să îngrădim exercițiul unor drepturi.” Ce urmează în instanță În primă instanță, la tribunal, cei dați în judecată au avut câștig de cauză. Decizia finală urmează să fie luată de Curtea de Apel București, care a stabilit că nu poate pronunța o hotărâre definitivă înainte ca persoanele implicate în acele acțiuni să fie audiate direct. [...]
Antena Group a obținut în primă instanță daune de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) de la Sorin Bontea , într-unul dintre procesele deschise după ruptura dintre juratul „Chefi la cuțite” și postul TV, potrivit HotNews . Decizia Tribunalului București îl obligă pe Bontea la plata a 100.000 de euro „pentru perioada cuprinsă între 04.11.2023 şi până la data plăţii efective a debitului principal”, la care se adaugă cheltuieli de judecată, conform informațiilor publicate de PaginadeMedia. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel . Contextul litigiilor dintre Antena Group și foștii jurați „Chefi la cuțite” Procesul face parte dintr-o serie mai amplă de litigii apărute după ce, în urmă cu trei ani, Sorin Bontea, Cătălin Scărlătescu și Florin Dumitrescu au refuzat să mai filmeze sezonul 13 al emisiunii, invocând oboseala. În urma acestui refuz, Antena Group a decis să îi acționeze în instanță. Ulterior, cei trei bucătari au semnat cu PRO TV și au început să realizeze „Masterchef”, ceea ce a amplificat disputa juridică dintre părți, potrivit aceleiași surse. [...]
Înalta Curte ar putea valida extinderea unui spor care urcă veniturile unor magistrați cu circa 60% , într-o decizie așteptată luni și cu potențial impact bugetar dacă mecanismul se aplică pe scară mai largă, potrivit G4Media . Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dezbate luni, 20 aprilie 2026, o sesizare a Curții de Apel București (CAB) privind „sporul SIIJ” (fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție). Miza: dacă sporul de 2% pe zi trebuie primit de toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel sau doar de cei care îndeplineau aceste condiții în perioada de funcționare a fostei secții (2018–2022). Ce decide ÎCCJ și de ce contează financiar CAB cere ÎCCJ o rezolvare de principiu asupra naturii acestui drept: dacă procentul de 2% este un element al indemnizației de încadrare (salariul de bază din sistem) care poate intra în mecanismul de „egalizare la nivel maxim” în situații comparabile, ori un beneficiu individualizat, dependent de contextul normei inițiale. În funcție de răspuns, decizia ar putea: să consolideze includerea sporului în indemnizația de încadrare pentru o categorie de magistrați; să deschidă calea extinderii către toți magistrații care ating pragul de 18 ani vechime și grad de Curte de Apel, nu doar către cei eligibili în intervalul 2018–2022. Context: ordinul Liei Savonea și efectul de „contopire” în salariu Demersul vine după un ordin din martie 2026 al președintei ÎCCJ, Lia Savonea, care a introdus „sporul SIIJ” în salariul de bază al magistraților care îndeplineau condițiile de a activa la SIIJ, arată publicația. G4Media notează că ordinele pot fi atacate în contencios administrativ, însă o decizie a completului de dezlegare a unor chestiuni de drept „ar putea cimenta acest ordin”. Potrivit explicațiilor din articol, includerea sporului de 2% pe zi „pentru toate zilele calendaristice” ar echivala cu o majorare de circa 60% din brut pentru magistrații vizați (cei care, în perioada SIIJ, aveau 18 ani vechime și grad de Curte de Apel). Cine ar fi deja vizat și ce sume sunt menționate Conform estimărilor citate de G4Media din propriile surse, cel puțin 1.000 de magistrați ar beneficia de majorarea acordată prin ordin, iar creșterea ar fi de 12.000–13.000 de lei în plus la salariu. În plus, aceeași sursă arată că decizia de luni ar putea extinde sporul la toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel, nu doar la cei care îndeplineau condițiile în perioada 2018–2022. [...]
Mesajul public al ministrului de Interne către un polițist care a refuzat o mită readuce în prim-plan miza operațională a integrității în teren , într-un context în care intervențiile rutiere sunt frecvent expuse tentațiilor de „rezolvare” informală, potrivit Adevărul . Cătălin Predoiu i-a transmis aprecierea agentului-șef adjunct Ionuț-Valentin Sasu, după ce acesta a refuzat 200 de euro oferiți de un șofer prins băut la volan. Predoiu a explicat că a vrut să recunoască „direct” gestul, pe care îl leagă de „caracterul oamenilor” din instituții, respectul față de lege și „demnitatea” cu care este purtată uniforma. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne. Ce s-a întâmplat în teren și de ce contează Incidentul a avut loc pe 11 aprilie 2026, pe raza comunei Tătărani. Un tânăr care se urcase băut la volan ar fi încercat să-i dea 200 de euro polițistului care îl testa pentru consumul de alcool, pentru a evita consecințele legale. Agentul-șef adjunct Ionuț-Valentin Sasu a relatat că momentul a fost filmat cu camera video purtată pe uniformă (BodyWornCamera) și că este prima dată când se confruntă cu o astfel de situație. El a mai spus că intenționează să-și păstreze profesionalismul și integritatea, pentru a-i descuraja pe cei care cred că pot „scăpa de lege” dacă oferă bani. Urmări în dosar Potrivit informațiilor din articol, tânărul care ar fi încercat să-l mituiască pe polițist a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Sasu este încadrat în Ministerul Afacerilor Interne din 2013. [...]
Avocații președintelui Donald Trump cer o pauză de 90 de zile pentru a negocia o înțelegere în procesul de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) intentat de acesta împotriva Fiscului american (IRS), o mișcare care alimentează acuzații de conflict de interese, deoarece negocierile s-ar purta cu o administrație aflată sub controlul său, potrivit Al Jazeera . Într-o depunere la instanță, echipa lui Trump solicită suspendarea cauzei pentru 90 de zile, argumentând că o „rezolvare” ar promova „economia judiciară” și ar putea restrânge sau soluționa eficient litigiul. Demersul vine în contextul în care criticii susțin că o eventuală tranzacție ar echivala cu o negociere „cu sine însuși”, dat fiind că pârâții – IRS și Departamentul Trezoreriei – fac parte din ramura executivă. De la scurgerea declarațiilor fiscale la un proces de 10 miliarde de dolari Cazul își are originea în 2017, când Charles „Chaz” Littlejohn a fost reangajat ca subcontractor prin firma de consultanță Booz Allen și, lucrând cu fișiere IRS, a sustras copii ale declarațiilor fiscale ale lui Trump. Documentele au ajuns ulterior în presă, iar în 2020 The New York Times a publicat o serie de articole care arătau că Trump nu a plătit impozit pe venit în 10 din ultimii 15 ani, iar în alți ani a plătit sume mici, precum 750 de dolari (aprox. 3.450 lei), raportând pierderi mai mari decât câștigurile. ProPublica a publicat, la rândul său, materiale bazate pe aceleași scurgeri. Legea americană protejează confidențialitatea datelor contribuabililor, iar Littlejohn a fost condamnat la cinci ani de închisoare în 2024. La finalul lunii ianuarie din acest an, Trump a deschis procesul susținând că el, companiile sale și fiii săi Eric și Donald Jr. au suferit „daune semnificative și ireparabile” din cauza divulgărilor. Miza: un acord cu Departamentul Justiției și riscul de „litigiu coluziv” Potrivit materialului, experți în drept au avertizat că acțiunea are vulnerabilități care, în mod obișnuit, ar determina Departamentul Justiției să ceară respingerea ei – însă instituția se află tot în subordinea executivului condus de Trump. Printre punctele contestate se numără: modul de calcul al despăgubirilor : procesul ajunge la 10 miliarde de dolari printr-o metodă care ar contabiliza referințe din media, deși experții invocă faptul că daunele ar trebui raportate la numărul divulgărilor neautorizate de către un angajat guvernamental, nu la republicări; statutul lui Littlejohn : acesta era contractor extern, nu angajat guvernamental; termenul de prescripție de doi ani : plângerea susține că Trump ar fi descoperit „numeroasele încălcări” abia la 29 ianuarie 2024, dar criticii indică postări mai vechi, inclusiv din 2020, în care Trump afirma că informațiile fiscale au fost obținute „ilegal”. Oponenții tranzacției cer respingerea sau amânarea cauzei până când Trump nu va mai fi președinte, pentru a evita situația în care acesta ar controla „ambele părți” ale litigiului. Grupul Democracy Forward a depus, pe 5 februarie, un memoriu „amicus” (document prin care o terță parte oferă instanței argumente) susținând că instanța ar trebui să prevină un potențial abuz de putere și tactici de „litigiu coluziv”. Trump a recunoscut că o plată „nu ar arăta bine”, dar a spus în februarie că banii ar fi donați către organizații caritabile. Chiar și așa, experți juridici citați de Al Jazeera avertizează că un asemenea aranjament ar putea ridica probleme legate de Clauza Emolumentelor din Constituția SUA, care interzice președintelui să profite de funcție în afara salariului. Context: alte cereri de despăgubiri către guvernul federal Articolul notează că procesul cu IRS nu este singurul demers prin care Trump încearcă să obțină compensații de la propriul guvern. În 2023 și 2024, el a depus plângeri administrative pentru investigații federale pe care le consideră nedrepte, inclusiv una legată de ancheta FBI privind interferența rusă în alegerile din 2016 și alta privind percheziția de la Mar-a-Lago, după refuzul de a da curs unei citații pentru returnarea unor documente clasificate. Pentru aceste plângeri, Trump ar urmări despăgubiri suplimentare de 230 milioane de dolari (aprox. 1,06 mld. lei). [...]
Reluarea dosarului Tel Drum redeschide riscul anulării unor probe-cheie, după ce Înalta Curte a scos din joc interceptările pe mandate de siguranță națională. Procesul în care Liviu Dragnea și alți inculpați sunt judecați pentru corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total indicat de anchetatori de peste 100 de milioane de lei, a reintrat pe rolul Tribunalului București, iar apărarea atacă acum legalitatea probelor invocând posibile „echipe operative” mixte DNA–SRI, potrivit Libertatea . Miza imediată este una de procedură, dar cu efect direct asupra fondului: dacă instanța constată nereguli privind cooperarea dintre instituții sau modul de punere în executare a supravegherii tehnice, anumite probe pot fi declarate nule, ceea ce poate schimba substanțial parcursul dosarului. De ce contează: dosar de corupție cu fonduri UE și prejudiciu de peste 100 mil. lei În dosarul Tel Drum, Dragnea este judecat pentru infracțiuni de corupție și fraude cu fonduri europene, iar prejudiciul total este indicat la 110.319.550 lei (în text este menționat și echivalentul de 22.063.910 euro ). Potrivit rechizitoriului citat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ANAF s-au constituit părți civile cu sume detaliate în dosar, în timp ce Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă. Cum s-a ajuns la reluare: interceptări declarate nelegale Procedura de cameră preliminară a fost suspendată 1 an, 7 luni și 12 zile , interval în care Înalta Curte a verificat legalitatea încheierilor prin care au fost autorizate mandatele de interceptare puse în executare cu sprijinul SRI. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare autorizate în perioada 29.08.2007–17.08.2009 , în baza legii siguranței naționale. La 29 mai 2025 , instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a anulat probele rezultate din ele. Contextul mai larg, prezentat în material, este seria de decizii ale Curții Constituționale care au limitat implicarea SRI în dosare penale și utilizarea anumitor tipuri de înregistrări: Decizia 51/2016 (implicarea SRI ca „alte organe specializate ale statului”), Decizia 26/2019 (protocoalele dintre Parchetul General și SRI), Decizia 55/2020 (utilizarea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională în procese penale). Noua linie de apărare: „echipe operative” DNA–SRI și cereri de adrese La reluarea camerei preliminare, la 20 februarie 2026 , avocații au cerut Tribunalului București să trimită adrese către DNA și SRI pentru a lămuri dacă, în această cauză, au existat „echipe operative” mixte și în ce a constat cooperarea dintre instituții, inclusiv în legătură cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În încheierea de ședință din 20.02.2026, instanța consemnează solicitări distincte formulate de inculpați și de societatea Tel Drum, inclusiv cereri de clarificări privind aplicarea unui protocol DNA–SRI (menționat în material ca fiind nr. 00750/04.02.2009) și solicitări de atașare a unor dosare. Următorul termen al procedurii de cameră preliminară a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026 , la Tribunalul București. Cine este trimis în judecată și pentru ce perioadă Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu , fapte plasate în perioada 2001–2017 , în legătură cu atribuirea unor contracte „cu dedicație” către Tel Drum SA și obținerea, prin fraudă, de fonduri europene și naționale. În dosar au mai fost trimise în judecată alte opt persoane și societatea Tel Drum . Ce urmează depinde de soluțiile din camera preliminară, etapă în care instanța verifică legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală; în funcție de concluzii, dosarul poate merge mai departe cu probele rămase sau poate fi afectat prin excluderi suplimentare. [...]
