Știri
Știri din categoria Justiție
Federația Silva a deschis un front în instanță împotriva reorganizării Romsilva, contestând HG nr. 123/2026 și cerând suspendarea aplicării ei, pe motiv că actul ar fi fost adoptat cu încălcarea Legii dialogului social și fără studii de impact, potrivit Economica. Miza imediată este blocarea reorganizării până la judecarea fondului, într-un litigiu în care pârât este Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Din perspectiva sindicaliștilor, conflictul a escaladat după ce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) ar fi cerut Romsilva să depună, până la termenul din 22.04.2026, o cerere de intervenție accesorie „în favoarea pârâtului Guvernul României”, pentru a susține legalitatea hotărârii contestate. Federația califică solicitarea drept „stupefiantă” și susține că ar încălca Legea 367/2022, care interzice autorităților publice să intervină în activitatea sindicală.
Federația Silva afirmă că hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva:
Sindicaliștii mai susțin că auditul invocat de MMAP nu era finalizat nici la o lună și jumătate de la adoptarea HG 123/2026.
În plan juridic, demersul urmărește suspendarea executării HG 123/2026 în primă instanță, ceea ce ar putea întârzia sau opri aplicarea reorganizării până la o decizie pe fond. În plan operațional, sindicatul avertizează că actul normativ ar putea duce la „concedieri” și „haos în administrarea pădurilor”, mergând până la riscul „destructurării Romsilva” și al „privatizării administrării pădurilor statului”.
Acuzațiile și pozițiile Federației Silva sunt relatate de Agerpres, citată în material.
Recomandate
Vandalizarea camerelor finanțate din PNRR ajunge la Parchetul General , după ce Ministerul Mediului a depus o plângere penală privind distrugerea și furtul unor echipamente din sistemul național de monitorizare video a transporturilor de material lemnos, potrivit G4Media . Ministra Mediului, Diana Buzoianu , susține că nu este vorba despre „acte izolate”, ci despre atacuri asupra unor echipamente publice cumpărate din bani europeni și instalate pentru a întări capacitatea statului de a combate tăierile ilegale și transporturile ilegale de lemn. În acest moment, 9 puncte de monitorizare din județele Suceava, Neamț, Prahova și Maramureș au fost afectate, dintr-un total de 331 deja instalate la nivel național. Conform informațiilor prezentate, au fost raportate tăieri de cabluri de alimentare, reorientări ale camerelor, acoperiri cu vopsea, forțarea cutiilor metalice de protecție și sustrageri de componente. Ce vizează plângerea penală și ce urmează Plângerea depusă la Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizează infracțiunile de distrugere și furt calificat, precum și „orice alte infracțiuni care vor rezulta din cercetări”. Ministerul Mediului se constituie parte vătămată și parte civilă, iar prejudiciul urmează să fie stabilit după o evaluare tehnică a componentelor distruse, deteriorate sau furate și a costurilor de repunere în funcțiune. Ministra afirmă că a dispus Gărzii Forestiere Naționale să intensifice controalele în teren în zonele unde au avut loc incidentele, argumentând că atacarea infrastructurii de monitorizare poate indica existența unor activități ilegale în acele perimetre. Unde au fost raportate incidentele Printre cazurile enumerate se află: Ostra (Suceava) – distrugerea și sustragerea unor camere LPR; Văleni–Stânișoara (Suceava) – forțarea unor cofrete metalice, reorientarea camerelor și tăierea cablurilor; Valea Stânei–Cârlibaba (Suceava) – acoperirea cu vopsea și reorientarea camerelor; Sabasa–Borca (Neamț) și Teșila–Valea Doftanei (Prahova) – repoziționarea camerelor; Podu Coșnei–Coșna (Suceava) – tăierea cablurilor; Băile Borșa și Rona de Sus (Maramureș) – distrugeri și sustrageri de echipamente. Sistemul de monitorizare video este finanțat din PNRR, iar ministerul spune că va continua implementarea rețelei, va repara echipamentele afectate și va extinde monitorizarea, în paralel cu ancheta penală și cu intensificarea controalelor în zonele vulnerabile. [...]
Reținerea și punerea sub acuzare a unui influencer pro-Kremlin arată că Republica Moldova începe să trateze penal propaganda de război din online , într-un context în care autoritățile invocă depășirea limitelor libertății de exprimare, potrivit Adevărul . Vadim Țăruș, un moldovean cunoscut pe TikTok pentru mesaje pro-ruse și apeluri către Vladimir Putin de a interveni militar pentru „a elibera” Republica Moldova, a fost reținut imediat după ce a intrat în țară. Bărbatul are 33 de ani și este cunoscut online sub numele „Baba Galea, Nu vreau să tac”. Țăruș a fost oprit pe 5 iunie de procurori, cu sprijinul Brigăzii cu Destinație Specială „Fulger”, și reținut pentru 72 de ore. Trei zile mai târziu, pe 8 iunie, a fost pus oficial sub învinuire într-un dosar ce vizează propaganda războiului , pe fondul mesajelor publicate pe rețelele sociale, în care își declara susținerea pentru poziția Rusiei și cerea explicit intervenția armatei ruse în Republica Moldova. „Hai, băi, să începem odată acest război. Hai să le dăm ruşilor ceea ce merită. (…) Putin, nu dormi. De data asta, te rog, nu dormi”, îi cerea Vadim Țăruș președintelui rus într-un videoclip. Ce risc penal invocă autoritățile Conform legislației Republicii Moldova, propaganda războiului se pedepsește cu amendă de până la 75.000 de lei sau cu închisoare de până la șase ani. (Suma este în lei moldovenești; echivalentul în lei românești nu este precizat în sursă.) După eliberarea din arest, dar în condițiile menținerii acuzațiilor, influencerul a publicat un mesaj video în care a spus că „a greșit pe alocuri” și că respectă legea. „Am văzut deja multe și am înțeles multe. Nu din frică, ci din respect față de lege. (…) Da, am greșit pe alocuri și recunosc acest lucru. În unele momente am exagerat cu anumite cuvinte”, a spus el. Juristul Alexandru Bot a apreciat că mesajul ar putea fi o încercare de a evita aplicarea arestului preventiv și a sugerat că dosarul ar fi putut produce o „conștientizare” a faptului că o astfel de infracțiune există în Codul penal și nu poate fi tratată „în glumă”. Reacții: între sancționare și acuzații de limitare a exprimării Cazul a generat reacții puternice în Republica Moldova. O parte a opiniei publice a salutat intervenția autorităților, argumentând că apelurile la război și la intervenția armatei ruse depășesc sfera opiniei. Politicianul Dragoș Galbur a criticat ideea ca cineva să cheme armata rusă din Germania, în timp ce beneficiază de libertatea de exprimare în Uniunea Europeană. În același timp, au existat și reacții critice la adresa autorităților, susținând că reținerea ar reprezenta o limitare a libertății de exprimare. Potrivit TVR Moldova , cazul nu ar fi izolat, iar în ultimii ani autoritățile ar fi documentat mai multe situații în care discursul online a depășit limitele libertății de exprimare și a intrat în zona infracțiunilor de extremism, incitare la ură sau propagandă a violenței. Ancheta este în desfășurare, iar Vadim Țăruș beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței. [...]
Tribunalul București a suspendat temporar reorganizarea Primăriei Capitalei , blocând aplicarea noii organigrame aprobate de Consiliul General, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine după o acțiune în instanță a Sindicatului Forum și înseamnă că schimbările administrative nu pot fi puse în practică până la judecarea pe fond. Reorganizarea fusese inițiată de Ciprian Ciucu și aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 106 din 2 aprilie 2026 . Sindicatul a contestat demersul, iar instanța a admis parțial cererea. Ce a suspendat instanța și până când Tribunalul București a decis suspendarea executării: HCGMB nr. 106/02.04.2026, actul prin care a fost aprobată noua organigramă a aparatului de specialitate al primarului general; Dispozițiilor Primarului General nr. 591/15.04.2026 și nr. 592/15.04.2026, prin care reorganizarea urma să fie pusă în aplicare; metodologiilor aprobate prin cele două dispoziții. Măsura este valabilă „până la pronunțarea instanței de fond”, iar hotărârea este „executorie de drept”, conform soluției publicate pe portalul instanțelor și citate de publicație. Miza operațională: reorganizarea rămâne în așteptare Suspendarea are un efect direct asupra funcționării administrative: implementarea noii organigrame și a metodologiilor aferente este oprită, cel puțin până la soluția pe fond. În practică, asta înseamnă că Primăria nu poate continua, în baza actelor suspendate, pașii de reorganizare aprobați în aprilie. Ce urmează procedural Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, mai arată soluția instanței citată în articol. [...]
DIICOT a blocat o rețea care „clona” mașini de lux, cu o captură estimată la 900.000 de euro (aprox. 4,5 milioane lei) după 30 de percheziții, potrivit Știrile Pro TV . Cazul are o miză economică directă: scoate la suprafață un mecanism de fraudă care lovește atât cumpărătorii, cât și circuitul legal de înmatriculare și piața de vehicule rulate. În urma descinderilor făcute joi în București și în județele Prahova, Ialomița, Argeș, Teleorman și Bistrița-Năsăud, anchetatorii au ridicat 17 autoturisme de lux evaluate la aproximativ 900.000 de euro, alături de bani și documente care ar fi fost folosite pentru a „legaliza” proveniența mașinilor. Ce au găsit anchetatorii la percheziții Conform informațiilor prezentate, au fost ridicate, între altele: 17 autoturisme de lux (valoare estimată: aprox. 900.000 de euro); 105 chei de mașini; 217.500 de lei și 11.500 de euro (aprox. 57.500 lei); 1.500 de euro în bancnote contrafăcute (aprox. 7.500 lei); certificate de înmatriculare și cărți de identitate „în alb”, contracte de vânzare-cumpărare și alte înscrisuri; laptopuri, suporturi de memorie și alte mijloace de probă. Acțiunea a fost derulată de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Prahova împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești , cu sprijinul mai multor structuri de poliție și jandarmerie. Cum ar fi funcționat schema: „clone” și acte falsificate Anchetatorii susțin că, în perioada 2024 – iunie 2026, persoanele cercetate ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru trafic intern și internațional de autovehicule de lux, prin „importul” și vânzarea unor mașini provenite din fapte penale. Mecanismul descris include: crearea unor „clone” ale unor autovehicule autentice similare aflate în circulație; tăinuire (dobândirea/valorificarea unor bunuri despre care se știe că provin din infracțiuni); înșelăciune față de cumpărători privind autenticitatea mașinilor și a actelor; falsuri în documente necesare înmatriculării și declarații neconforme la instituțiile abilitate; uz de fals (folosirea documentelor contrafăcute); perturbarea/alterarea sistemelor informatice, inclusiv prin dispozitive electronice care ar fi împiedicat funcționarea sistemelor informatice din computerele de bord; punerea în circulație a autovehiculelor „clonate” cu numere false de înmatriculare. Măsuri dispuse și ce urmează în dosar La 5 iunie 2026, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus reținerea a șase persoane și plasarea sub control judiciar a altor patru. Cei șase reținuți urmează să fie prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova a fost sesizat în acest sens. [...]
Condamnările de câte 47 de luni în Olanda închid dosarul penal al jafului de la Muzeul Drents , dar lasă deschisă problema recuperării integrale a tezaurului românesc , în condițiile în care una dintre brățările dacice furate nu a fost găsită, potrivit Antena 3 . Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu din Olanda. Fiecare dintre inculpați a primit o pedeapsă de 47 de luni de închisoare. Cine sunt inculpații și ce a reținut instanța Cei trei condamnați sunt Douglas Chesley W. (37 de ani), Bernhard Z. (35 de ani) și Jan B. (21 de ani), toți din Heerhugowaard, provincia Olanda de Nord. Procurorii i-au indicat drept autorii jafului violent de la Muzeul Drents, comis în ianuarie anul trecut, un caz care a avut ecou internațional. România a reacționat dur după furtul tezaurului de la Assen, iar cazul a ajuns la nivel diplomatic, inclusiv cu implicarea premierului olandez de la acel moment, Dick Schoof, mai notează publicația. Recuperarea parțială a artefactelor și miza rămasă Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre brățările dacice au fost readuse în România pe 21 aprilie, „în condiții de maximă securitate”. Transportul s-a făcut cu un avion pus la dispoziție de autoritățile olandeze, iar obiectele au fost aduse în vitrine speciale cu geam antiglonț și preluate pe Aeroportul Otopeni de jandarmii Batalionului 9, specializat în protecția bunurilor cu caracter special. Furtul a avut loc pe 25 ianuarie 2025, din Muzeul Drents, chiar înainte de închiderea unei expoziții dedicate Imperiului Dacic. Autorii au folosit explozibili pentru a forța intrarea, apoi au spart vitrinele și au sustras artefactele. Deși o parte din tezaur a fost recuperată, a treia brățară dacică nu este menționată ca fiind găsită în materialul citat, ceea ce menține presiunea pe anchetă și pe cooperarea dintre autorități pentru recuperarea completă a bunurilor de patrimoniu. [...]
ÎCCJ este așteptată să decidă dacă procesul Dominic Fritz–ANI merge mai departe fără verdictul CCR , un punct cu impact de reglementare pentru modul în care instanțele gestionează excepțiile de neconstituționalitate în litigiile de integritate, potrivit Digi24 . Miza dosarului este dacă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) menține linia procedurală potrivit căreia judecata poate continua la instanța de fond chiar și în lipsa unei pronunțări a Curții Constituționale (CCR), deși apărătorii au ridicat o excepție de neconstituționalitate. În acest context, ÎCCJ este așteptată să ia o decizie vineri, în dosarul privind sesizarea CCR în procesul pe care Dominic Fritz l-a pierdut cu Agenția Națională de Integritate (ANI) . Ce a reținut ANI și de ce contează pentru funcția publică Potrivit raportului inspectorilor de integritate, Dominic Fritz, lider USR și primar al Timișoarei, a fost declarat în conflict de interese. ANI a arătat că, în 2020, la scurt timp după alegerea sa ca primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare, iar documentația tehnică pentru beneficiarul acelui PUZ ar fi fost realizată de firma consilierului local USR Răzvan Negrișanu. În același raport, inspectorii au menționat că Negrișanu îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală pentru Primăria Timișoarei, element folosit în argumentarea situației de conflict de interese. Unde este procesul: revizuirea a fost respinsă, recursul rămâne în joc Digi24 notează că, la începutul lunii aprilie, ÎCCJ a respins cererea lui Dominic Fritz de revizuire a deciziei Înaltei Curți privind sesizarea CCR în procesul cu ANI. În motivarea soluției, instanța a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, hotărârea fiind definitivă. În paralel, Curtea de Apel Timișoara a stabilit la 10 februarie că Dominic Fritz a fost în conflict de interese și a dat câștig de cauză ANI, iar primarul a atacat cu recurs această hotărâre. Ce urmează și care este efectul practic În funcție de decizia așteptată la ÎCCJ, rămâne relevantă consecința procedurală indicată deja în dosar: judecata poate continua la Curtea de Apel Timișoara chiar fără o pronunțare a CCR. Pentru litigii de integritate, o astfel de abordare înseamnă, practic, că invocarea unei excepții de neconstituționalitate nu blochează automat cursul procesului până la verdictul Curții Constituționale. [...]
