Știri
Știri din categoria Externe

Rusia ridică miza diplomatică față de Londra după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că Moscova ar putea considera implicarea britanică în lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei drept „participare directă la război”, „cu toate consecințele care decurg”, potrivit Kyiv Post.
Lavrov a făcut declarațiile la televiziunea de stat rusă, citat de agenția TASS, susținând că Rusia „are dreptul” să trateze o eventuală implicare a forțelor britanice în atacuri asupra teritoriului rus ca pe o escaladare care schimbă natura conflictului. El a adăugat că „îi pare rău pentru Marea Britanie dacă rămâne cu Ucraina până la capăt”.
În același context, Lavrov a invocat o avertizare anterioară a președintelui Vladimir Putin, potrivit căreia Moscova își rezervă dreptul de a răspunde oriunde consideră că interesele sau proprietatea Rusiei sunt amenințate.
Declarațiile vin după ce Ambasada Rusiei la Londra a acuzat Marea Britanie că escaladează conflictul, pe fondul unor relatări că drone fabricate în Marea Britanie ar fi fost folosite în lovituri ucrainene „în adâncime” împotriva unor ținte din interiorul Rusiei.
Avertismentul ambasadei a urmat unui articol din The Sunday Times, care a relatat că forțele ucrainene ar fi utilizat, în ultimele șase luni, drone produse de două companii britanice în operațiuni de lovire la distanță, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol și a altor infrastructuri. Unul dintre sistemele menționate este drona cu propulsie cu reacție „Nyan”, produsă de Callen-Lenz, o subsidiară a BAE Systems.
Marea Britanie a respins amenințările Moscovei. Publicația amintește că un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a transmis că „Marea Britanie este umăr la umăr cu Ucraina” și rămâne angajată să ofere echipamentele de care Kievul are nevoie pentru a se apăra în fața invaziei ruse.
Premierul britanic Andy Burnham a întărit marți această poziție, afirmând că Regatul Unit va continua să sprijine Ucraina „100%” și nu se va lăsa intimidat de avertismentele Moscovei.
„Nu suntem prieteni de conjunctură”, a spus Burnham, adăugând că Marea Britanie va rămâne alături de Ucraina „în ceasul ei de nevoie”.
Recomandate

Aproape jumătate dintre germani vor reducerea sau oprirea ajutorului pentru Ucraina , un semnal cu potențial impact asupra continuității sprijinului financiar și militar al Berlinului, potrivit datelor citate de HotNews dintr-un sondaj YouGov realizat pentru publicația germană Welt am Sonntag. 49% dintre respondenți spun că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui redus sau oprit. În detaliu, 25% susțin oprirea completă a sprijinului, iar 24% ar prefera reducerea lui. La polul opus, aproximativ 30% consideră că ajutorul ar trebui menținut la nivelul actual, iar 9% ar dori majorarea acestuia. Sprijinul Germaniei include ajutor financiar, armament și asistență umanitară. Diferențe puternice pe linii politice Sondajul indică o polarizare în funcție de preferințele politice: Alegătorii Verzilor : jumătate vor menținerea ajutorului la nivelul actual, iar 32% susțin majorarea. Alegătorii AfD (extrema dreaptă) : 62% vor oprirea ajutorului, iar 27% reducerea lui. Alegătorii CDU/CSU, SPD și Die Linke : se poziționează între aceste două extreme, fără procente detaliate în material. Cine susține mai mult sprijinul și ce așteptări există de la Merz Sprijinul pentru Ucraina este „deosebit de ridicat” în rândul celor mai tineri respondenți (18–29 de ani) și al celor de peste 70 de ani, potrivit sondajului. Separat, aproape jumătate dintre participanți consideră că șeful guvernului german, Friedrich Merz , ar trebui să discute „cât mai curând posibil” cu președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă Rusia nu face în prealabil concesii în războiul din Ucraina. Sondajul este prezentat ca reprezentativ pentru populația Germaniei de cel puțin 18 ani; YouGov a intervievat online 2.329 de adulți. [...]

România riscă să rămână la periferia interesului economic britanic , în condițiile în care Londra nu este nici măcar în top 10 investitori în România, iar relația bilaterală „bună pe hârtie” nu se traduce în proiecte și influență comparabile cu cele obținute de Polonia și Ungaria, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Nițoiu , profesor la Universitatea Loughborough din Londra, pune decalajul pe seama unui lobby mai eficient al altor state, dar și a unei diplomații românești care ar fi împins în față mai ales argumentul de securitate, lăsând în plan secund oferta economică. În plan economic, expertul arată că Regatul Unit are investiții mai mari în Polonia și Ungaria, în timp ce România nu reușește să-și valorifice potențialul. Totuși, el remarcă o dinamică pozitivă: unele companii multinaționale britanice ar începe să se uite și spre România, chiar dacă nu la aceeași scară ca în Polonia, Ungaria sau Cehia. Datele invocate în articol indică o poziționare modestă a Marii Britanii în clasamentele investițiilor. Conform unei analize a BNR (document disponibil aici ), relația economică România–Marea Britanie este descrisă ca un „parteneriat strategic în extindere”, cu accent pe energie, imobiliare, industrie și tehnologie, dar cu fluctuații ale poziției Regatului Unit în ierarhia investitorilor străini direcți. Separat, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (informații publicate aici ), Marea Britanie este pe locul 12 după capitalul social subscris la Registrul Comerțului. De ce Polonia și Ungaria „conving” mai ușor la Londra Nițoiu susține că Polonia și Ungaria beneficiază de comunități istorice mai vechi și mai active în Marea Britanie, capabile să facă lobby și să influențeze agenda politică, un avantaj pe care România nu l-ar avea la aceeași intensitate. În această logică, diferența nu ar ține doar de interesul Londrei, ci și de modul în care statele din regiune își construiesc argumentele și canalele de influență. În plus, el afirmă că, în discuțiile cu partea britanică, România ar fi insistat preponderent pe rolul său în securitatea NATO și pe flancul estic, în timp ce reprezentanții altor țări ar fi pus mai mult accent pe cooperarea economică. Mesajul: securitatea rămâne importantă, dar fără o componentă economică mai puternică România ar pierde oportunități de investiții și parteneriate comerciale. Componenta de securitate: parteneriat, dar fără trupe permanente Pe zona de apărare, articolul notează că România și Marea Britanie au un parteneriat din 2003, revizuit în 2011 și actualizat printr-o declarație comună la nivel de miniștri de externe în martie 2023. Cu toate acestea, spre deosebire de SUA și Franța, Londra nu a trimis trupe permanente în România, deși a participat la misiuni de poliție aeriană cu avioane Eurofighter Typhoon. Explicația avansată de Nițoiu ține de resurse: armata britanică ar fi mai mică decât cea americană sau franceză, iar interesele Londrei ar depăși spațiul european, ceea ce ar fragmenta capacitatea de desfășurare. În același timp, el leagă această prudență de contextul intern britanic, inclusiv de presiuni economice care limitează resursele disponibile. Ce ar urma să conteze pentru România În lectura expertului, miza pentru București este să-și recalibreze abordarea față de Londra, astfel încât agenda economică să nu rămână secundară. El indică și o nevoie de „lobby” mai susținut al românilor din Regatul Unit, după modelul comunităților poloneze și ungare, dar și o discuție mai amplă despre capacitatea diplomației economice românești. Nițoiu sugerează că o direcție de schimbare ar fi reformarea Ministerului Afacerilor Externe și stabilirea unor obiective mai ambițioase pentru reprezentarea externă, inclusiv pentru sprijinirea firmelor românești. În lipsa unei strategii coerente, avertizează el, rezultatele ar rămâne dependente de inițiative individuale, nu de o politică publică predictibilă. [...]

Volodimir Zelenski condiționează o întâlnire cu Putin și Trump de o invitație oficială la G20 , mizând pe formatul summitului de la Miami ca pe o acoperire diplomatică pentru o discuție la nivel înalt, potrivit Libertatea . Președintele ucrainean spune că Ucraina nu a primit, deocamdată, o invitație din partea SUA pentru reuniunea G20 programată pe 14-15 decembrie. Zelenski afirmă că mai mulți lideri i-au confirmat că au sugerat părții americane să invite oficial Ucraina la summitul de la Miami, însă „nu am primit încă o invitație oficială din partea Americii”, relatează Ukrainska Pravda . În acest context, liderul de la Kiev s-a declarat dispus să participe la o reuniune trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va exista invitația. El susține că o astfel de întâlnire „ar putea” avea loc în marja G20 și că, în opinia sa, ar beneficia de sprijinul celorlalți lideri prezenți, dacă Ucraina este invitată oficial. Presiune politică în SUA și miza formatului G20 Zelenski a mai spus că unii congresmeni americani au condamnat faptul că Donald Trump l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20. În viziunea sa, includerea Ucrainei ar schimba datele problemei, deoarece o întâlnire trilaterală în cadrul G20 ar avea o legitimitate mai mare. „Un rezultat până la Crăciun”, discutat cu emisarii lui Trump Potrivit declarațiilor citate, Zelenski a afirmat că emisarii lui Trump i-au transmis la o reuniune la Berlin că și-ar dori „un rezultat până la Crăciun”. Președintele ucrainean spune că a răspuns că un astfel de termen este acceptabil și că, dacă se poate ajunge mai repede la un rezultat, „cu atât mai bine” pentru protejarea populației. În același timp, Zelenski a reiterat că îl consideră pe Vladimir Putin un „dușman” și un „criminal”, în contrast cu modul în care Trump îl descrie pe liderul rus drept „prietenul” său, conform articolului. [...]

Reacția lui Zelenski la etichetarea lui Putin drept „prieten” de către Trump ridică din nou miza diplomatică pentru orice discuție despre Ucraina , într-un moment în care liderii marilor puteri au avut un summit neobișnuit SUA–Rusia–China , potrivit CNN . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat declarația președintelui american Donald Trump, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un „prieten”, în primul său interviu după summitul de joi dintre Statele Unite, Rusia și China. În discuția cu jurnalistul CNN Jim Sciutto, Zelenski a respins explicit această caracterizare. „Pentru noi, el este un criminal.” De ce contează: semnalul politic pentru negocieri și sprijin Declarația lui Zelenski indică o linie roșie de percepție pentru Kiev: orice încercare de apropiere personală sau de reîncadrare a relației cu Vladimir Putin riscă să intre în conflict direct cu narațiunea ucraineană despre responsabilitatea Rusiei în război . În termeni practici, astfel de mesaje pot influența climatul politic în care se discută sprijinul pentru Ucraina și eventuale formule de negociere. Contextul imediat Potrivit CNN, reacția vine după un summit descris drept „fără precedent” între Statele Unite, Rusia și China, desfășurat joi. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor de la summit sau despre eventuale decizii rezultate. [...]

Declarațiile lui Donald Trump despre relația „fantastică” cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în ciuda lipsei unor progrese concrete pe dosare-cheie, ridică semne de întrebare privind direcția diplomatică a SUA și predictibilitatea negocierilor pe securitate și conflicte majore , potrivit Digi24 . Trump a spus că cei care îi critică relațiile cu liderii Rusiei și Chinei sunt „proști”, reacționând la criticile primite din ambele partide după ce l-a numit pe Putin „prietenul” său. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă de bilanț a deplasării sale în Asia și a unei întâlniri trilaterale la Shenzhen, pe care a descris-o drept una dintre cele mai reușite vizite prezidențiale în Asia „din istoria Americii”. Întâlnirea de la Shenzhen: ton optimist, rezultate limitate În pofida evaluării foarte favorabile făcute de președintele american (a spus că ar da întâlnirii nota 12 din 10), discuțiile cu Xi Jinping și Vladimir Putin nu ar fi produs „progrese semnificative” pe subiectele anunțate sau așteptate: reducerea armelor nucleare (tema prevăzută a discuțiilor); conflictele din Iran și Ucraina; inteligența artificială. Trump a insistat însă că o relație bună cu Rusia și China este un avantaj, afirmând că „America este respectată” și invocând, ca exemplu, primirea de către Xi Jinping la scara avionului prezidențial. Mesajul despre Rusia și Ucraina: „șanse foarte mari”, urmate de noi atacuri Trump a declarat că a avut o întâlnire bilaterală cu Putin, în care liderul rus și-ar fi exprimat „clar dorința” de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică. Președintele american a adăugat că există „discuții foarte bune” și că ar fi „șanse foarte mari” de reușită. În același timp, articolul notează că, după plecarea lui Putin din China, Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei, în pofida afirmației lui Trump că Moscova ar dori să încheie războiul. Trump a mai spus că războiul nu s-a încheiat încă deoarece Volodimir Zelenski și Vladimir Putin „nutresc o ură imensă reciprocă”, ceea ce ar îngreuna o soluție. Retorică internă și revendicări controversate În cadrul conferinței, Trump a reluat afirmația că pierderea alegerilor din 2020 ar fi fost factorul declanșator al războiului început în 2022, susținând că Putin i-ar fi spus că nu ar fi invadat Ucraina dacă el ar fi fost președinte. Totodată, a repetat regretul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, deși susține că a „rezolvat opt războaie”. CBS News este citată de Digi24 cu precizarea că aceasta a fost prima conferință de presă oficială a lui Trump după înfrângerea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului. De ce contează Dincolo de formulările dure la adresa criticilor și de accentul pus pe „chimie” între lideri, relatarea indică o discrepanță între tonul optimist al Casei Albe și lipsa unor rezultate tangibile pe dosare cu impact global ( controlul armelor nucleare , Ucraina, Iran, inteligență artificială). Pentru mediul economic și pentru piețe, astfel de semnale pot însemna volatilitate mai mare și o vizibilitate redusă asupra direcției politicii externe americane, în special când conflictul din Ucraina rămâne activ, iar relațiile dintre marile puteri nucleare sunt prezentate ca un atu în sine, fără progrese concrete anunțate. [...]

Prima întâlnire trilaterală Xi–Trump–Putin a fost construită ca un exercițiu de putere într-un cadru economic , iar semnalele nonverbale au întărit ierarhia dintre cei trei lideri, inclusiv prin raportarea la greutatea economică a fiecărei țări, potrivit unei analize citate de Digi24 . Reuniunea a avut loc joi, la Shenzhen , în sudul Chinei, în marja summitului anual APEC (Cooperarea Economică pentru Asia-Pacific) , la care au participat aproximativ 20 de lideri, notează AFP, citată de News.ro. Discuțiile au fost „orchestrate cu minuțiozitate”, însă fiecare dintre cei trei a abordat întâlnirea diferit, potrivit lui Gabor Holch, consultant în management intercultural cu sediul în Shanghai, intervievat de AFP. Puterea economică, tradusă în „respect” și autoritate la masă Holch susține că întâlnirea a avut loc „în cadrul unui summit economic”, iar „respectul și autoritatea” acordate fiecărui lider corespund și puterii economice a țării sale. În această logică, Rusia apare drept „de departe cel mai puțin puternic partener” dintre cei trei, în evaluarea specialistului. Declarațiile introductive au fost făcute în fața camerelor, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala pentru discuțiile cu ușile închise, un format care a lăsat publicului mai ales secvențele atent controlate de protocol și limbaj corporal. Stiluri diferite: contact vizual la Trump, disciplină la Putin, subtilitate la Xi În analiza citată, Donald Trump este descris ca fiind în largul său în discuții informale și ca având un comportament mai „deschis” în fața camerelor: s-ar fi abătut uneori de la textul pregătit, căutând contact vizual și adresându-se direct celorlalți doi lideri. În contrast, Vladimir Putin ar fi rămas concentrat pe discursul citit, până la gestul de a-și scoate căștile în timp ce vorbea, pentru a se concentra „100%” pe text, potrivit lui Holch. Xi Jinping este caracterizat drept un „om de stat asiatic tipic”, care transmite semnale nonverbale „extrem de subtile”, precum un zâmbet schițat sau o încruntare. Gesturi simbolice și scenografie: de la aeroport la masa rotundă În spațiul public au circulat și alte momente care au alimentat interpretări: o îmbrățișare scurtă între Xi și Trump la aeroportul din Shenzhen, ajutorul oferit de Trump omologului chinez pe o scară rulantă și salutul către Putin cu „prietenul meu” în timpul strângerii de mână. În timpul discuțiilor, cei trei au stat în jurul unei mese rotunde din lemn închis, cu flori roz în centru. Holch explică alegerea prin importanța formelor rotunde în cultura chineză, asociate cu ideea de armonie, și apreciază elementul natural din centrul mesei ca fiind „extrem de simbolic”. În ansamblu, lectura propusă de specialist indică faptul că, dincolo de declarațiile oficiale, întâlnirea a funcționat și ca o demonstrație de poziționare într-un cadru economic, în care gesturile și protocolul au transmis mesaje despre raportul de forțe dintre cele trei puteri. [...]