Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie pregătește o interdicție de import pentru bunuri din așezările israeliene ilegale din Cisiordania, o măsură cu impact direct de reglementare asupra companiilor și lanțurilor de aprovizionare care operează sau comercializează produse provenite din aceste zone, potrivit Al Jazeera.
Ministrul britanic al pensiilor, Pat McFadden, a declarat presei britanice că ministrul de externe Ed Miliband urmează să prezinte marți în Parlament măsuri împotriva extinderii așezărilor. McFadden a invocat intensificarea activității de colonizare „în ultimele săptămâni și luni” drept motiv pentru accelerarea deciziei.
Din informațiile disponibile, interdicția vizează bunuri provenite din așezările israeliene considerate ilegale în Cisiordania ocupată. McFadden nu a oferit însă detalii despre modul în care va fi aplicată interdicția, ceea ce lasă deschisă întrebarea-cheie pentru mediul de afaceri: cum vor fi verificate originea și trasabilitatea produselor și ce obligații noi vor apărea pentru importatori și retaileri.
Oficialul a insistat că măsura nu urmărește blocarea tuturor produselor israeliene, Israelul rămânând „un partener comercial important”.
În august, Israel a deschis licitația pentru 1.234 de unități locative în proiectul E1, un plan controversat care ar lega așezările din Ierusalimul de Est ocupat (anexat ilegal de Israel, potrivit sursei) de blocul de colonii Maale Adumim din Cisiordania. Palestinienii au avertizat că avansarea planului ar duce la izolarea comunităților palestiniene în „enclave deconectate, înconjurate de așezări”.
Măsura britanică vine și după săptămâni de escaladare a atacurilor coloniștilor asupra satelor palestiniene, unele atrăgând critici rare inclusiv din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, notează publicația.
Mike Huckabee a criticat informațiile despre interdicție și a numit-o o „acțiune irațională”, într-o intervenție la BBC Radio, susținând că ar fi „discriminare” împotriva guvernului israelian și a evreilor.
În plan intern, peste 140 de parlamentari laburiști au cerut o interdicție a comerțului cu firme israeliene care operează în Cisiordania ocupată, pe fondul unui sprijin public semnificativ pentru măsură, potrivit sursei.
În așezările israeliene ilegale din Cisiordania trăiesc peste 500.000 de israelieni, într-un teritoriu în care locuiesc aproximativ trei milioane de palestinieni, mai arată Al Jazeera.
Recomandate
Închiderea accesului către Hebron riscă să blocheze activitatea comercială locală după ce autoritățile israeliene au închis toate punctele de intrare în oraș și au strămutat forțat 492 de familii, în cadrul unei operațiuni lansate ca represalii pentru un atac armat asupra a doi soldați israelieni, potrivit Agerpres . Hebron este descris de autoritățile locale drept „capitala comercială” a sudului Cisiordaniei și, în mod obișnuit, primește în weekend mii de persoane venite la cumpărături. Măsura vine cu trei zile înainte de alegerile generale din Israel, conform unui purtător de cuvânt al primăriei, citat de EFE. Operațiune anunțată pe mai multe zile, cu controale și rețineri Trupele israeliene s-au dislocat în oraș vineri seara, iar armata israeliană a anunțat începerea operațiunii. Într-un comunicat, armata a precizat: „Forțele au început să efectueze controale minuțioase, precise și concentrate în toată zona pentru a localiza și desființa infrastructuri și armament terorist, în timp ce interoghează suspecți.” Potrivit armatei, operațiunea ar urma să continue „timp de mai multe zile”. În acest interval, au fost stabilite trei puncte de ieșire din oraș, unde fiecare cetățean este interogat, iar cei considerați suspecți pot fi reținuți. Strămutări forțate, demolări și arestări raportate de surse palestiniene Primăria Hebron a estimat inițial că operațiunea a dus la strămutarea forțată a 492 de familii. Responsabilii locali urmau să se întâlnească sâmbătă pentru a stabili un plan de urgență ca răspuns la raiduri. Separat, agenția palestiniană Wafa a relatat că familiile strămutate provin din zonele Al Yalda și Deir Baha și a raportat demolări de clădiri și magazine în zona Farsh Al Hawa. Tot Wafa a informat despre arestarea a cel puțin 13 persoane în timpul raidurilor. Întrebată de EFE, armata israeliană nu a oferit, până la momentul relatării, date privind numărul persoanelor arestate sau strămutate. Context: Netanyahu anunță o operațiune „la o scară nemaivăzută” din 1967 După atac, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat o operațiune militară de amploare în Cisiordania, care ar include evacuări forțate din cartiere palestiniene, percheziții în fiecare locuință și distrugerea infrastructurilor pe care Israelul le consideră teroriste. Într-un mesaj video, Netanyahu a spus că armata se pregătește pentru o operațiune „la o scară nemaivăzută” de la Războiul de Șase Zile din 1967, când Israelul a ocupat Cisiordania și Ierusalimul de Est. [...]
Israelul pregătește o operațiune militară de mare amploare în Cisiordania , cu evacuări și posibilă izolare completă a teritoriului , după atacul armat de la Hebron în care au fost uciși doi soldați israelieni, potrivit Agerpres . Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, într-o deplasare la Hebron, că în cartierul de unde provin cei doi atacatori (care au fost uciși) armata „va evacua locuitori” și va intra „din casă în casă”. Într-un mesaj video, Netanyahu a spus că el și ministrul apărării au în vedere „o operațiune de foarte mare amploare” în Cisiordania, „cum nu a mai existat de la Războiul de Șase Zile” din 1967. „Vom evacua locuitori și vom intra din casă în casă.” „Ministrul apărării și eu însumi avem în vedere o operațiune de foarte mare amploare (în Cisiordania), cum nu a mai existat de la Războiul de Șase Zile.” Ce măsuri sunt anunțate și ce implică operațional Netanyahu a afirmat că armata este pregătită să execute operațiunea, iar momentul urmează să fie stabilit. Separat, el a ordonat armatei să pregătească „izolarea completă” a Cisiordaniei ocupate, în contextul atacului de vineri, potrivit relatărilor AFP preluate de Agerpres. Din informațiile transmise în material, măsurile avute în vedere includ: evacuarea unor locuitori palestinieni din zona de proveniență a atacatorilor; percheziții „din casă în casă”; pregătirea izolării complete a Cisiordaniei ocupate. Contextul: atacul de la Hebron și bilanțul Atacul a avut loc vineri dimineața la Hebron, în sudul Cisiordaniei, când doi atacatori îmbrăcați în negru au deschis focul asupra unor militari israelieni. A urmat un schimb intens de focuri, iar cei doi atacatori au fost uciși, conform relatării unui fotoreporter al AFP. Ulterior, armata israeliană a anunțat că doi soldați au fost uciși în atac, după ce un prim bilanț indica cinci răniți. Cei doi militari uciși sunt sergentul-șef Ron Yonatan Roytman (23 de ani) și sergentul Yuval Shay Svilem (20 de ani). Alți trei militari au suferit răni ușoare, potrivit armatei. [...]
Franța a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi pentru manifestațiile de sâmbătă, într-un dispozitiv cu aproape 20% mai mare decât în săptămâna precedentă, pe fondul riscului de violențe și al restricțiilor impuse protestelor, potrivit Agerpres . Deși marșurile au fost în general pașnice în mai multe orașe, la Paris au avut loc ciocniri spre final, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. La Paris, aproximativ 110.000 de persoane au participat la manifestație. Prefectura de poliție a indicat că peste 500 de persoane care provocau distrugeri au atacat forțele de ordine în zona Cours de Vincennes (sud-estul capitalei). Confruntările au început în jurul orei 17:30, după sosirea coloanei de manifestanți la Porte de Vincennes, când protestatarii au aruncat obiecte în polițiști, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. Dispozitiv de ordine publică mai mare decât săptămâna trecută Autoritățile au mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi la nivel național, cu aproape 20% mai mult decât în urmă cu o săptămână, când manifestațiile au fost marcate de confruntări, incendieri și jafuri. În capitală, participanții au fost în majoritate tineri, alături de elevi și studenți, sindicate și membri ai mișcării „Vestele galbene”. Restricții locale și incidente izolate în alte orașe Manifestații au avut loc și la Marsilia, Rennes și Lille, unde participanții au denunțat restricțiile impuse protestelor și ceea ce au considerat a fi măsuri represive împotriva elevilor. În unele orașe, autoritățile au interzis adunările sau au impus restricții de circulație, iar incidente izolate au fost semnalate la Lyon și Nantes. Miza politică: presiune înainte de prezidențiale și posibila escaladare Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a avertizat că manifestațiile ar putea continua săptămânal și a invocat posibilitatea unei greve generale dacă președintele Emmanuel Macron și guvernul nu cedează revendicărilor protestatarilor. Separat, la Orléans, aproape 13.000 de persoane au participat la o manifestație împotriva partidului Adunarea Națională (Rassemblement national – RN), aflat în congres în oraș. Potrivit relatării, unii participanți și reprezentanți politici au făcut legătura între partid și atacul rasist comis la Trappes, lângă Paris, soldat cu un mort și cinci răniți. Vineri, Macron s-a întâlnit pentru prima dată cu reprezentanți ai elevilor, a căror mobilizare a contribuit la amploarea protestelor, iar președinția a anunțat că luni vor fi prezentate „decizii concrete”, potrivit AFP. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
Atacul cu drone asupra unei nave comerciale lângă Constanța ridică riscurile operaționale pentru transportul maritim din Marea Neagră , după ce incidentul s-a soldat cu un mort și trei dispăruți, potrivit Euronews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , spune că este „profund alarmată” și califică episodul drept „încă o escaladare a tensiunilor din partea Rusiei”. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X , von der Leyen a afirmat că „aceste atacuri nesăbuite vizează vieți nevinovate și încalcă în mod flagrant dreptul internațional” și a transmis condoleanțe familiei marinarului decedat, precum și sprijin pentru familiile celor trei membri ai echipajului încă dați dispăruți. Mesajul integral este disponibil pe contul său de pe X . Ce s-a întâmplat și unde Reacția șefei Comisiei Europene vine după ce o navă comercială aflată la aproximativ 13 mile marine (circa 24 km) de Constanța ar fi fost lovită de drone și s-a scufundat, conform informațiilor publicate anterior de Euronews, într-un material separat despre incidentul din largul litoralului românesc (detalii aici ). La bord se aflau 13 marinari, ucraineni și azeri. Până la momentul relatării, salvatorii recuperaseră: nouă persoane în viață; trupul neînsuflețit al unui marinar; trei membri ai echipajului erau încă în căutare. Intervenția a fost îngreunată de vremea nefavorabilă și vizibilitatea redusă, care au împiedicat folosirea elicopterului. De ce contează pentru regiune Incidentul, produs în apropierea coastelor României, adaugă presiune asupra siguranței navigației comerciale în Marea Neagră, într-un context în care atacurile cu drone pot afecta direct rutele maritime, costurile de operare și deciziile de risc ale operatorilor (de la planificarea curselor până la măsuri suplimentare de securitate la bord). În plan imediat, prioritatea rămâne operațiunea de căutare a celor trei dispăruți. [...]
