Marea Britanie vrea să folosească date de pe frontul din Ucraina pentru a antrena modele de inteligență artificială care să detecteze rapid amenințări la adresa bazelor militare și a infrastructurii critice, potrivit The Guardian. Miza operațională este extinderea supravegherii „predictive” – inclusiv împotriva protestatarilor – prin senzori integrați în cabluri de fibră optică îngropate.

Acordul este descris ca fiind încheiat între Londra și Kiev și ar permite folosirea datelor din „Avengers AI lab” din Ucraina pentru a construi sisteme care să identifice tipare de mișcare asociate fie protestelor, fie unor atacuri ale unor actori statali ostili. Programul începe cu un proiect-pilot la un obiectiv de apărare din Regatul Unit.

Cum ar funcționa sistemul și unde ar putea fi extins

Schema se bazează pe senzori „optimizați cu AI” montați pe cabluri de fibră optică îngropate, capabili să distingă diferite tipuri de mișcare. Guvernul britanic sugerează că, dacă tehnologia se dovedește funcțională, ar putea fi folosită și în alte zone sensibile, precum:

• aeroporturi;
• închisori;
• căi ferate;
• infrastructură energetică.

Obiectivul declarat este ca modelele să poată „prezice” rapid când infrastructura (de la rețeaua electrică la baze militare) ar putea intra sub amenințare sau stres din partea unor actori ostili.

Datele din Ucraina și accesul companiilor private

Parteneriatul cu laboratorul ucrainean ar aduce în antrenarea modelelor seturi operaționale legate de drone, imagini din misiuni de lovire și profiluri de zbor, care ar include, potrivit materialului, și posibile tentative rusești de sabotaj asupra infrastructurii critice ucrainene.

Publicația notează că arhiva acoperă patru ani de date militare și ar oferi o imagine mai profundă decât modelele antrenate în afara Ucrainei, care au fost „în mare parte” limitate la date din surse deschise.

În paralel, companiile private ar urma să primească acces la aceste date după aprobare de către Ministerul Apărării (MoD), printr-o platformă securizată – un element care, potrivit articolului, este de natură să alimenteze îngrijorări din partea organizațiilor pentru protecția vieții private.

Au fost aprobate deja proiecte-pilot cu trei companii britanice de inteligență artificială: Sintela, Mind Foundry și Skyral. The Guardian menționează că Sintela, companie din Bristol specializată în senzori pe fibră optică, a încheiat recent un contract de 35 milioane dolari (aprox. 160 milioane lei) cu administrația Trump pentru supravegherea frontierei SUA–Mexic.

De ce contează: securitate fizică, dar și controverse privind supravegherea

Materialul leagă explicit tehnologia și de riscul de intruziuni ale protestatarilor, în contextul unui incident în care grupul Palestine Action a pătruns la RAF Brize Norton, reușind să vandalizeze două aeronave militare înainte de a părăsi baza fără a fi reținut.

În același timp, utilitatea reală a combinării datelor din Ucraina cu astfel de sisteme nu este unanim acceptată. Steven Murdoch, profesor de informatică la University College London, spune că tehnologiile de detectare a mișcării prin senzori pe fibră optică există de decenii și că nu este evident dacă datele din Ucraina le-ar rafina semnificativ, deși vede un scenariu plauzibil în care pot apărea tipare care nu există în seturi de date publice – în special în zona amenințărilor legate de drone.

Premierul Andy Burnham și ministrul apărării Wes Streeting susțin că parteneriatul ar accelera dezvoltarea capabilităților de securitate și ar întări protecția infrastructurii critice. Articolul mai menționează că, pe lângă supraveghere, ar putea exista și proiecte conexe, precum cipuri pentru drone, robotică și sisteme de armament automatizate, fără a detalia calendarul sau bugetele.