Externe22 aug. 2026
SUA pregătesc noi sancțiuni economice împotriva Iranului, cu avertisment către partenerii comerciali ai Teheranului - China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat, iar traficul prin Hormuz s-a prăbușit
Noile sancțiuni americane anunțate pentru luni riscă să lovească și partenerii comerciali ai Iranului, inclusiv China , pe fondul blocajului aproape total al traficului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și al creșterii prețurilor la țiței, potrivit Reuters . Statele Unite și Iranul au schimbat mesaje sfidătoare înaintea anunțului programat, în condițiile în care războiul se apropie de șase luni. Deși cele două părți nu mai fac schimb de focuri, nici nu urmăresc negocieri de pace, iar Teheranul își păstrează pârghia strategică amenințând că va lovi petrolierele „neautorizate” care încearcă să tranziteze strâmtoarea. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , urmează să susțină luni o conferință de presă la ora 18:00 (ora României), după ce a promis „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și a cerut Chinei să coopereze cu Washingtonul. China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, iar Beijingul a cerut diplomație. Iranul a respins din start măsurile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a calificat iminentele sancțiuni drept o „afirmare a suveranității extraterritoriale” și a susținut că sancțiunile secundare nu au fundament în dreptul internațional. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată: presiune directă pe piața petrolului Traficul prin Hormuz a ajuns la minime, cu mii de navigatori blocați pe sute de nave. Datele de urmărire a navelor citate de Reuters arată că doar patru nave de mărfuri au traversat strâmtoarea joi, niciuna dintre ele nefiind petrolier de mare capacitate sau transportator de gaze naturale lichefiate. Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a declarat că armata americană a ajutat la tranzitul unei medii pe șapte zile de 8 milioane de barili pe zi, în scădere de la peste 20 de milioane de barili pe zi înainte de război — volum echivalent cu aproximativ unul din cinci barili consumați la nivel global. Mesaje contradictorii la Teheran: amenințări militare, dar și apel la diplomație În timp ce șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Ali Abdollahi, a promis răspunsuri „zdrobitoare” la amenințările inamice, președintele Masoud Pezeshkian a cerut o soluție diplomatică. „Ar fi mai bine să încheiem războiul astăzi, când suntem puternici și avem demnitate...”, a spus Pezeshkian, potrivit agenției ISNA. În paralel, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a recunoscut presiunea economică, avertizând că puterea militară nu este suficientă dacă populația rămâne fără resurse și economia nu mai funcționează. „Indiferent câtă putere militară avem, nu vom supraviețui dacă oamenii sunt flămânzi...”, a declarat Qalibaf, potrivit agenției IRNA. Contextul conflictului și ce urmărește Washingtonul Reuters notează că atacurile SUA au afectat sever economia Iranului și i-au devastat marina și forțele aeriene, însă Teheranul păstrează suficiente capabilități cu rachete și drone pentru a bloca traficul petrolier și a ataca rivali regionali. În același timp, președintele Donald Trump nu și-a atins încă obiectivele anunțate la începutul războiului, inclusiv dezmembrarea programului nuclear iranian, a cărui stare rămâne incertă după ce inspectorii ONU nu mai au acces din 2025. Bilanțul uman menționat de Reuters indică mii de morți, inclusiv 168 de copii iranieni uciși în prima zi a războiului. SUA au raportat peste 750 de militari răniți și 18 uciși. În perioada imediat următoare, atenția se mută pe detaliile sancțiunilor de luni și pe modul în care vor fi aplicate măsuri secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, într-un moment în care blocajul din Hormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. [...]