Tag: iran
Știri despre „iran”
Baza Al Udeid din Qatar, vizată de evacuări - SUA reacționează preventiv la amenințările Iranului
Statele Unite au început retragerea parțială a trupelor din baze militare-cheie din Orientul Mijlociu, ca măsură de precauție în fața escaladării tensiunilor regionale confirmă un oficial american pentru Reuters , sub protecția anonimatului. Potrivit sursei citate, decizia survine în contextul unor avertismente explicite din partea Iranului, care a transmis statelor vecine că va lovi bazele americane aflate pe teritoriul lor în cazul unui atac american asupra sa. În mod concret, astăzi, 14 ianuarie 2026 , personalul aflat la baza aeriană Al Udeid din Qatar a fost informat să părăsească locația până la finalul zilei. Al Udeid este cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu și găzduiește aproximativ 10.000 de militari. Conform The Times of Israel , măsura nu este fără precedent: înaintea atacurilor aeriene lansate de SUA asupra Iranului în iunie 2025, o parte din personalul din regiune fusese deja relocat. Contextul regional este din ce în ce mai volatil , pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Teheran. Declarația oficialului iranian, făcută tot pentru Reuters, a fost tranșantă: orice stat care permite desfășurarea de trupe americane pe teritoriul său poate deveni țintă în eventualitatea unor acțiuni militare din partea SUA. Care este miza bazei Al Udeid? Localizare strategică : în Qatar, în apropierea unor puncte cheie din regiune; Număr mare de trupe : circa 10.000 de militari americani; Rol central : coordonare pentru operațiunile aeriene în Orientul Mijlociu și nu numai. Măsura actuală de retragere parțială nu înseamnă abandonarea completă a pozițiilor din zonă, ci se dorește a fi un pas temporar de protecție în fața unui posibil conflict. Totuși, avertismentele din partea Iranului și reacția SUA indică o tensiune militară crescută , cu implicații potențial grave pentru stabilitatea regională. Este de așteptat ca Washingtonul să monitorizeze îndeaproape evoluția situației, iar deciziile ulterioare să depindă de reacțiile Teheranului și ale aliaților săi din regiune. [...]
Peste 2.000 de morți în Iran; Trump și Zelenski susțin protestele și atacă regimul de la Teheran
Donald Trump cheamă iranienii la revoltă și promite sprijin: „Ajutorul e pe drum” – a fost mesajul transmis de fostul președinte american într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, în contextul celor mai violente proteste din Iran din ultimii ani. Într-un apel direct, Trump le cere iranienilor să preia controlul instituțiilor și să nu renunțe, spunând că agresorii vor plăti. Aflat într-o poziție tot mai clară de susținător al mișcărilor anti-regim, Trump afirmă că a anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până la încetarea represiunii asupra civililor. Postarea sa vine pe fondul escaladării violențelor, în contextul în care autoritățile de la Teheran au recunoscut oficial moartea a circa 2.000 de persoane – protestatari și membri ai forțelor de securitate – în ultimele două săptămâni, potrivit unei declarații făcute pentru Reuters de un oficial iranian. Escaladarea crizei: bilanț uman și poziții internaționale Potrivit Digi24 , revoltele din Iran au început ca reacție la dificultățile economice, inflația accelerată și deprecierea monedei naționale . Inițiate de comercianți din Marele Bazar din Teheran, manifestațiile au evoluat rapid în proteste politice extinse în toată țara. Autoritățile au răspuns cu represiune, blocarea internetului și măsuri de securitate severe. În paralel, guvernul a acuzat Israelul și Statele Unite că ar fi instigat revolta, iar indivizii necunoscuți, catalogați drept „teroriști”, ar fi deturnat manifestațiile. Situația de criză este confirmată și de avertismentele emise de mai multe state. SUA, prin intermediul așa-numitei „ambasade virtuale”, le-au transmis cetățenilor americani să părăsească imediat Iranul, avertizând asupra riscurilor crescute de arestări și rețineri. Avertismente similare au fost emise și de Franța, care și-a îndemnat cetățenii să evite deplasările și să fie extrem de vigilenți, mai ales pe timp de noapte. În plus, potrivit Mediafax , Trump nu a oferit detalii despre natura ajutorului promis, însă tonul său ferm și refuzul de a mai purta discuții cu Teheranul semnalează o înăsprire clară a poziției față de regimul iranian. Zelenski intervine: „Este timpul ca Iranul să se elibereze” Un alt mesaj notabil vine din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a postat în limba persană pe platforma X un îndemn adresat comunității internaționale. Potrivit Digi24 , liderul ucrainean a subliniat că protestele din Iran reprezintă nu doar o revoltă internă, ci și o oportunitate pentru o schimbare globală, în special în contextul alianței militare dintre Iran și Rusia . El a denunțat regimul de la Teheran ca fiind responsabil nu doar pentru opresiunea propriului popor, ci și pentru sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina, prin furnizarea de drone și tehnologie militară. Zelenski a cerut liderilor internaționali să nu rateze ocazia de a sprijini o posibilă tranziție în Iran, exprimându-și speranța că poporul iranian va putea, în cele din urmă, să se elibereze de un regim represiv care „a adus atâta rău în lume”. Principalele mesaje transmise de Trump: „Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul instituțiilor!” „Rețineți numele ucigașilor și agresorilor. Vor plăti un preț mare.” „Ajutorul e pe drum.” Tensiunile din Iran capătă astfel o dimensiune geopolitică, în care lideri internaționali reacționează direct și public, încurajând o schimbare internă. În lipsa unei dezescaladări, situația ar putea duce la o izolare și mai severă a Teheranului, cu potențialul de a reconfigura raporturile regionale și globale. [...]
Confruntarea SUA-Iran, o amenințare majoră; Qatarul avertizează privind consecințele catastrofale
Qatarul avertizează că o confruntare între SUA și Iran ar fi catastrofală pentru regiune , informează AGERPRES . Această declarație vine în contextul în care președintele american a amenințat cu o intervenție militară în Iran, țară afectată de o mișcare amplă de proteste. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Qatar, Majed al-Ansari , a subliniat în cadrul unei conferințe de presă la Doha că escaladarea tensiunilor ar putea avea efecte devastatoare nu doar asupra regiunii, ci și dincolo de ea. El a menționat că Qatarul dorește să evite o astfel de situație cât mai mult posibil. Donald Trump a continuat să sugereze posibilitatea unei intervenții militare, în urma protestelor din Iran, care au dus la moartea a peste 600 de persoane, conform unui ONG. Iranul, la rândul său, a amenințat cu represalii împotriva obiectivelor militare și a transportului maritim al SUA. Qatarul, care găzduiește cea mai mare bază americană din regiune, a fost anterior ținta unui atac cu rachete din partea Iranului, ca răspuns la un atac american asupra siturilor nucleare iraniene. În acest context, tensiunile dintre cele două state sunt în creștere. Pe lângă amenințările militare, Trump a anunțat sancțiuni vamale împotriva partenerilor comerciali ai Iranului. Totuși, Casa Albă a subliniat că, deși opțiunea loviturilor aeriene rămâne pe masă, diplomația este considerată prima opțiune. Majed al-Ansari a mai declarat că Qatarul este în discuții cu toate părțile implicate, inclusiv cu vecinii și partenerii din regiune, pentru a găsi o soluție diplomatică la criza actuală. Această abordare subliniază eforturile de a preveni o escaladare a conflictului care ar putea avea consecințe grave pentru întreaga regiune. [...]
Trump impune taxă vamală de 25% pentru țările ce fac afaceri cu Iranul; presiuni crescânde asupra Teheranului
Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale de 25% asupra mărfurilor din țările care fac afaceri cu Iranul , informează Digi24 . Această măsură are scopul de a exercita presiuni suplimentare asupra Teheranului, în contextul protestelor antiguvernamentale care continuă de trei săptămâni. Trump a comunicat pe rețelele de socializare că tariful va fi aplicat imediat, fără a detalia ce presupune exact „a face afaceri” cu Iranul. Printre țările cu legături comerciale semnificative cu Iranul se numără China, Irak, Emiratele Arabe Unite, Turcia și India. De asemenea, președintele american a avertizat că ar putea lua măsuri militare dacă regimul de la Teheran va continua să reprime violent protestele. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a confirmat că opțiunile militare rămân pe masă. În același timp, Casa Albă nu a oferit informații suplimentare despre cum vor fi afectate importurile din țările vizate de noul tarif. Protestele din Iran au fost declanșate de scăderea valorii monedei naționale, rialul, și s-au transformat într-o criză de legitimitate pentru liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Agenția de știri HRANA, cu sediul în SUA, a raportat aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate uciși, însă numărul real ar putea fi mult mai mare. Întreruperea accesului la internet complică verificarea informațiilor din teren. [...]
Strigătul străzii în Iran: De la nemulțumiri economice la cereri de schimbare politică; Reacțiile internaționale și posibilele consecințe
Protestele din Iran au evoluat de la nemulțumiri economice la cereri de schimbare politică informează The Guardian . De la sfârșitul anului trecut, protestatarii au ieșit în stradă, inițial fiind vorba despre mici proprietari de afaceri afectați de costurile de trai insuportabile și de o economie în declin, agravată de război, corupție și sancțiuni. În scurt timp, cererile s-au extins, solicitând sfârșitul regimului iranian. Represiunea autorităților a fost rapidă, inclusiv prin întreruperea accesului la internet. Pentru iranienii din diaspora, aceasta a fost o perioadă de teroare. Mahsa Pirae, a cărei mamă a fost ucisă de forțele de securitate în timpul protestelor „Femeie, viață, libertate” din 2022-2023, și-a exprimat temerile pentru familia sa rămasă în Iran. Ea a povestit cum urmărește imaginile cu victimele, căutând fețe cunoscute, fiecare fotografie fiind o lovitură dureroasă. Ellie Geranmayeh, cercetător principal la Consiliul European pentru Relații Externe, a explicat de ce aceste proteste sunt diferite de cele anterioare și cum amenințările de intervenție ale lui Donald Trump ar putea influența situația. Această dinamică complexă subliniază tensiunile crescânde și posibilele consecințe internaționale ale mișcărilor de protest din Iran. [...]
Peste 10.000 de arestări și sute de morți în Iran; SUA pregătesc scenarii de reacție la violențele regimului
Donald Trump ia în calcul o posibilă acțiune militară împotriva Iranului, în urma represiunii violente a protestelor care au dus la moartea a peste 570 de persoane, în timp ce Teheranul afirmă că menține deschis canalul de comunicare cu SUA , transmite Reuters , citând oficiali americani și iranieni. Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial din cauza creșterii dramatice a prețurilor, dar s-au transformat rapid în manifestații împotriva regimului clerical, cel mai amplu val de revoltă din Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Potrivit ONG-ului HRANA, 572 de persoane au fost ucise - dintre care 503 protestatari și 69 membri ai forțelor de ordine - iar peste 10.600 au fost arestate. Din cauza unei întreruperi aproape totale a internetului impusă de autorități din 8 ianuarie, fluxul de informații din Iran este grav perturbat. În acest context tensionat, Donald Trump a declarat că SUA ar putea întâlni oficiali iranieni , dar nu exclude opțiuni militare, printre care lovituri aeriene sau acțiuni cibernetice, în funcție de evoluția situației. „Diplomația este întotdeauna prima opțiune”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, subliniind că mesajele transmise de Iran în privat diferă semnificativ de cele publice. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a confirmat că Teheranul menține comunicarea cu trimisul special american Steve Witkoff , însă a calificat propunerile Washingtonului drept „incompatibile” cu amenințările SUA. Deși statul iranian acuză teroriști sprijiniți de SUA și Israel pentru violențele din timpul protestelor, grupările de opoziție sunt în continuare fragmentate și lipsite de un lider central. Teheranul acuză vandalizarea a peste 50 de moschei și incendierea a 180 de ambulanțe. În același timp, oficialii iranieni au avertizat că, în cazul unei acțiuni militare americane, vor considera „toate bazele și navele SUA, precum și teritoriile ocupate (Israelul)” drept ținte legitime. Cu toate acestea, ministrul Araqchi a afirmat că „situația este sub control total” , iar serviciile de internet vor fi restaurate progresiv. Totodată, Iranul se află încă în convalescență după războiul de 12 zile din iunie 2025, în care au fost bombardate facilități nucleare iraniene de către SUA și Israel, și în care și-au pierdut viața mai mulți comandanți iranieni de rang înalt. În plan diplomatic, ambasadorii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei au fost convocați la Ministerul de Externe iranian, unde li s-a cerut să ceară guvernelor lor să nu mai susțină protestele . Însă o sursă diplomatică franceză a precizat că aceștia și-au exprimat ferm îngrijorările față de represiunile violente. Între timp, Trump a confirmat că Iranul „a sunat pentru a negocia” în privința programului nuclear, însă a avertizat că SUA „s-ar putea vedea nevoite să acționeze” înainte de stabilirea unei întâlniri oficiale. O decizie este așteptată după consultările programate cu consilierii săi marți, 13 ianuarie. Situația din Iran se află la un punct critic , iar reacția SUA - fie diplomatică, fie militară - ar putea redefini dinamica geopolitică din Orientul Mijlociu, mai ales în contextul fragilizării influenței regionale a Teheranului și al precedentului creat de războiul din iunie. [...]
Protestele din Iran escaladează; Trump amenință cu intervenție militară
Protestele din Iran au escaladat, iar Donald Trump a amenințat cu intervenție militară în cazul în care situația devine violentă, informează Digi24 . Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial ca o reacție la probleme economice, dar s-au transformat rapid în demonstrații antiguvernamentale. Acestea sunt cele mai mari de la mișcarea din 2022-2023, provocată de moartea Mahsei Amini. Sute de persoane au fost ucise în confruntările cu forțele de ordine. Președintele american a declarat că armata SUA ia în considerare „opțiuni puternice” împotriva Teheranului dacă violențele continuă. Trump a menționat că primește informări constante despre situația din Iran și că liderii iranieni au contactat SUA pentru a negocia. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a afirmat că situația este „sub control” și a acuzat SUA de incitarea violențelor. Araghchi a declarat că protestele au fost alimentate de agenți străini și că autoritățile iraniene sunt pregătite atât pentru dialog, cât și pentru război. În același timp, guvernul iranian a organizat marșuri pro-guvernamentale în mai multe orașe, chemând populația să susțină regimul clerical. Participanții au scandat lozinci antiamericane și au fluturat steaguri ale Republicii Islamice. Accesul la internet în Iran este sever restricționat , ceea ce face dificilă estimarea exactă a numărului de victime. Organizația NetBlocks a raportat o „pană națională de internet”, dar unii iranieni au reușit să ocolească restricțiile. HRANA, o organizație pentru drepturile omului, a confirmat moartea a aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate. Totuși, cifrele exacte sunt greu de verificat din cauza întreruperilor de comunicare. Președintele Trump a sugerat că ar putea discuta cu Elon Musk despre utilizarea sateliților Space-X pentru a restabili accesul la internet în Iran. În plus, el a avertizat că SUA sunt pregătite să intervină dacă Iranul va continua să reprime violent protestele. [...]
Protestele din Iran, descrise de regim ca o „fază nouă” a războiului cu Israelul; represiunea se intensifică
Unele voci din conducerea regimului iranian susțin că protestele actuale fac parte dintr-o „fază nouă” a războiului Israel-Iran, deși confruntările militare directe s-au încheiat în iunie 2025 , informează Institute for the Study of War . Această narațiune pare menită să justifice represiunile dure împotriva protestatarilor și să consolideze sprijinul în interiorul aparatului de securitate, marcând o continuare a unei retorici care urmărește să asocieze mișcările de contestare cu influențe externe, în special Statele Unite și Israel. Într-un discurs rostit pe 11 ianuarie, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a lansat amenințări directe la adresa SUA, avertizând împotriva „unor calcule greșite” și sugerând că Iranul ar putea lovi bazele americane din regiune sau chiar Israelul, în cazul unui atac american asupra Iranului. Declarația vine în contextul în care, potrivit unor surse media occidentale, președintele SUA, Donald Trump, ia în calcul mai multe opțiuni de intervenție în sprijinul protestatarilor iranieni. Totodată, regimul iranian ar încerca să portretizeze protestatarii drept „teroriști” și să-i asocieze cu inamici externi pentru a motiva forțele de ordine, în special pe cele ezitante, să intensifice represiunea. Această tactică a fost frecvent utilizată în trecut de regim pentru a descuraja simpatiile interne față de mișcările de protest. Un alt aspect alarmant este numărul ridicat de membri ai forțelor de securitate uciși de la începutul protestelor, pe 28 decembrie 2025 . Potrivit presei apropiate Gărzilor Revoluționare (IRGC), cel puțin 114 membri ai structurilor de ordine, inclusiv din cadrul poliției, milițiilor Basij și IRGC, au fost uciși. Cu toate acestea, sursele independente observate de CTP-ISW indică faptul că bilanțul ar putea fi mult mai mare, unele regiuni, precum provincia Teheran, nefiind incluse în statistica oficială. În ciuda severității represiunii, nivelul protestelor a scăzut semnificativ în data de 11 ianuarie , ceea ce ar putea fi consecința întreruperii internetului la nivel național și a acțiunilor regimului împotriva utilizării rețelei de satelit Starlink. Limitarea accesului la informație și comunicare liberă este o strategie cunoscută a regimului în perioade de criză, menită să fragmenteze și să descurajeze mișcările de stradă. Atmosfera din Iran rămâne tensionată, iar eforturile autorităților de a controla narațiunea internă și de a reprima orice formă de contestare devin tot mai agresive, pe fundalul unei crize sociale și politice profunde. [...]
Trump evaluează opțiuni de intervenție în Iran; posibilitatea acțiunilor militare și nemilitare în discuție
Președintele Donald Trump analizează opțiuni de acțiune împotriva Iranului , conform unor rapoarte citate de CNBC . Printre planurile prezentate președintelui se numără atât posibile lovituri militare, cât și acțiuni nemilitare. Consilierii lui Trump urmează să-l informeze marți despre măsurile care ar putea include intervenții militare, cibernetice și economice, ca răspuns la amenințările sale recente. Discuțiile despre posibila intervenție vin pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din 2022 încoace. Peste 500 de persoane au fost ucise în timpul protestelor care durează de trei săptămâni, iar guvernul iranian a intensificat represiunea, inclusiv prin întreruperi ale internetului. Situația economică din Iran este critică, cu o inflație de peste 50%. În ultimele zile, Trump a amenințat cu intervenția militară dacă Iranul va continua să suprime protestele. Teheranul a avertizat că va riposta împotriva bazelor militare americane și israeliene în cazul unor atacuri americane. În acest context, unii politicieni americani și-au exprimat scepticismul față de o intervenție, subliniind riscurile istorice ale implicării SUA în Iran. Cu toate acestea, alți oficiali, precum senatorul Lindsey Graham , au îndemnat la acțiuni mai ferme, sugerând că SUA ar trebui să sprijine protestatarii și să intimideze regimul iranian. Graham a declarat că liderii iranieni ar trebui eliminați pentru a proteja populația. Dezbaterea privind intervenția SUA în Iran continuă, iar evoluțiile sunt atent monitorizate. [...]
Teheranul se pregătește de conflict extern; protestele au lăsat peste 500 de morți, afirmă un ONG
Valul de proteste din Iran a făcut peste 500 de victime, potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, iar regimul de la Teheran avertizează că va riposta militar dacă Statele Unite intervin , informează Reuters . Protestele, declanșate la finalul lunii decembrie 2025 din cauza scumpirilor, s-au transformat rapid într-o revoltă anti-regim, fiind considerate cele mai ample din 2022 încoace. HRANA, un ONG cu sediul în SUA, susține că a confirmat moartea a cel puțin 490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de ordine, iar peste 10.600 de persoane au fost arestate în doar două săptămâni. Autoritățile iraniene nu au prezentat un bilanț oficial, iar cifrele nu au putut fi verificate independent. În paralel, președintele american Donald Trump a lansat amenințări repetate privind o posibilă intervenție în sprijinul manifestanților. În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis că „toate bazele și navele americane, precum și teritoriile ocupate” (referire la Israel) vor deveni „ținte legitime” dacă Iranul va fi atacat. Tensiunile cresc și în regiune. Surse israeliene afirmă că Israelul este în stare de alertă maximă pentru eventualitatea unei intervenții americane. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „națiunea persană merită să fie eliberată de sub jugul tiraniei”. Situația este complicată și de poziția internă fragilă a Iranului, aflat încă în refacere după războiul din 2025 cu Israelul, în care SUA au fost implicate punctual. Președintele Masoud Pezeshkian a acuzat SUA și Israel că orchestrează destabilizarea prin „teroriști care incendiază moschei și atacă instituții publice”, însă a spus că guvernul e dispus să asculte nemulțumirile economice ale populației. Internetul a fost blocat parțial din 9 ianuarie, însă pe rețele sociale circulă imagini dramatice cu marșuri de noapte, incendii, explozii și confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. În Mashhad și Teheran, s-au raportat mai multe decese, confirmate de imagini cu saci mortuari prezentate de televiziunea de stat, care îi numește pe protestatari „teroriști”. Guvernul a declarat trei zile de doliu național pentru „martirii uciși în lupta împotriva SUA și regimului sionist”, iar 30 de membri ai forțelor de securitate urmează să fie înmormântați în Isfahan. În SUA, opiniile politicienilor sunt împărțite. Dacă unii senatori, ca Lindsey Graham, cer atacuri directe asupra conducerii iraniene, alții, precum Rand Paul sau Mark Warner, avertizează că o intervenție ar putea întări regimul și întoarce populația împotriva Occidentului. Vocea opozanților din exil, inclusiv Reza Pahlavi (fiul ultimului șah) și Maryam Rajavi (lidera Consiliului Național de Rezistență din Iran), încurajează protestele și cer sprijin internațional, afirmând că populația a preluat controlul străzilor și „a schimbat peisajul politic al Iranului”. Pe fondul crizei, Iranul a convocat și ambasadorul britanic, în urma unor declarații critice și a unui incident simbolic la ambasada iraniană din Londra, unde un protestatar a înlocuit steagul oficial cu cel folosit înainte de Revoluția Islamică din 1979. Criza continuă să evolueze rapid, cu posibile implicații regionale și internaționale majore. [...]
Scădere în producția de petrol a OPEC în decembrie; Iran și Venezuela, sub presiunea sancțiunilor
Producţia de petrol a OPEC a scăzut în decembrie, pe fondul reducerii livrărilor din Iran şi Venezuela , conform unui sondaj realizat de Reuters și publicat recent. Această scădere a contrabalansat acordul OPEC+ de creștere a producției pentru perioada respectivă. Statele membre ale OPEC au pompat, în medie, 28,40 milioane de barili pe zi în decembrie, ceea ce reprezintă o reducere cu aproximativ 100.000 de barili pe zi față de nivelul din noiembrie. Principalele cauze ale acestei scăderi sunt sancțiunile impuse Iranului de către Statele Unite și problemele de export ale Venezuelei. „Livrările de petrol ale Iranului au scăzut cu aproximativ 100.000 de barili pe zi în decembrie, potrivit sondajului. Iranul este supus sancțiunilor impuse de Statele Unite, menite să limiteze exporturile de petrol în contextul programului nuclear al Teheranului.” În ceea ce privește Venezuela, producția a scăzut cu aproximativ 70.000 de barili pe zi, în contextul unei blocade impuse de SUA. În plus, firma de consultanță Energy Aspects estimează că producția de țiței și condensat a Venezuelei va coborî la 950.000 de barili pe zi în ianuarie. În contrast, producția din Irak și Emiratele Arabe Unite a rămas relativ stabilă. Estimările pentru aceste țări variază, unele surse externe indicând niveluri mai ridicate decât cele raportate oficial. Sondajul Reuters se bazează pe date de flux de la grupul financiar LSEG și informații de la companii specializate în monitorizarea transporturilor. [...]
Exerciții navale BRICS Plus în largul Africii de Sud; China, Rusia și Iran colaborează pe fondul tensiunilor cu SUA
China, Rusia și Iran au început sâmbătă, 6 ianuarie, exerciții navale comune în largul coastelor Africii de Sud , în cadrul unei inițiative desfășurate sub umbrela BRICS Plus, transmite Reuters . Exercițiile, denumite „ Will for Peace 2026 ”, urmăresc îmbunătățirea cooperării între marinele participante în domeniul siguranței maritime și al operațiunilor economice navale. La manevre participă și observatori din Brazilia, Egipt și Etiopia, alte state membre ale grupului BRICS Plus. Sud-africanii, care găzduiesc exercițiile, insistă că acestea nu au o natură politică și că nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat. Totuși, contextul este tensionat: relațiile dintre Statele Unite și mai mulți membri BRICS, inclusiv China, Iran și Brazilia, sunt marcate de ostilitate. Președintele american Donald Trump a acuzat în repetate rânduri statele BRICS că adoptă politici „antiamericane”, iar în ianuarie anul trecut a amenințat toate țările membre cu o suprataxă comercială de 10%. De asemenea, principalul partid de opoziție din Africa de Sud, Democratic Alliance, a criticat participarea țării la exerciții, spunând că ele contravin principiului neutralității și că Africa de Sud a devenit „un pion în jocurile de putere ale unor state ostile”. Reprezentanții armatei sud-africane resping aceste acuzații. „Nu este o inițiativă politică și nu exprimă ostilitate față de SUA”, a declarat locotenent-colonelul Mpho Mathebula, purtător de cuvânt al operațiunii. Ea a subliniat că Africa de Sud a desfășurat anterior exerciții și cu Marina SUA. Exercițiile se desfășoară în zona Cape Town, iar baza navală Simon’s Town găzduiește o parte din forțele participante. Inițiativa BRICS Plus extinde blocul geopolitic original - compus din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - cu noi membri precum Egipt, Arabia Saudită, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Iran și Indonezia. Scopul declarat este acela de a constitui un contrabalans la dominația economică și politică occidentală. [...]