Știri
Știri din categoria Externe
Amenințările lui Trump cu sancțiuni secundare pot extinde presiunea economică dincolo de Iran, lovind și statele care fac afaceri cu Teheranul, potrivit HotNews. Președintele american a transmis, într-un mesaj pe Truth Social, că orice țară care „ajută Iranul” sau derulează afaceri cu acesta ar urma să se confrunte cu „consecințe economice teribile”.
Trump a promis un „război economic și izolare la o scară fără precedent” pentru Iran și a susținut că lansează „cea mai devastatoare operațiune economică” întreprinsă vreodată împotriva unei țări. În același mesaj, el a avertizat că măsurile ar viza inclusiv situațiile în care instituții financiare, companii, aeroporturi sau entități guvernamentale ar oferi „orice formă de colac de salvare” Teheranului.
Reuters notează că anunțurile lui Trump pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna detaliate sau puse în practică în forma în care sunt formulate. De această dată, Trump nu a precizat ce măsuri concrete ar urma să ia SUA și nici nu a indicat o țară anume.
Marți, Emiratele Arabe Unite au anunțat că suspendă „toate activitățile comerciale, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare” cu Iranul până la noi ordine. Decizia a venit după ce Ministerul Apărării din EAU a declarat că a detectat două rachete lansate din Iran care au căzut în mare, informație respinsă de Iran ca nefondată.
Un punct sensibil rămâne China, care cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler. În acest context, o escaladare a presiunii economice americane riscă să deschidă un nou front de tensiune cu Beijingul, în condițiile în care China este un exportator important către SUA, inclusiv de minerale vitale din categoria pământurilor rare, ceea ce poate atrage represalii.
Recomandate
Administrația Trump a convocat o reuniune secretă la Camp David pentru a decide pașii următori în conflictul cu Iranul , într-un moment în care negocierile SUA–Iran sunt în impas și Casa Albă ia în calcul reluarea unor operațiuni militare majore, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. Întâlnirea a avut loc vineri și a durat câteva ore. Conform a trei oficiali americani citați de Axios, discuțiile au vizat atât Iranul, cât și conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi din Yemen . Reuniunea nu a fost anunțată public, iar Axios o descrie drept „extrem de neobișnuită”, amintind că o întâlnire similară ar fi avut loc în iunie 2025, cu câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul. Potrivit surselor Axios, ședința a fost prezidată de vicepreședintele JD Vance. La discuții au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, trimisul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. De ce contează: semnal de escaladare într-un moment de impas diplomatic Informația apare pe fondul blocajului negocierilor dintre SUA și Iran și în contextul în care președintele Donald Trump „ia în considerare reluarea operațiunilor militare majore în Iran”, potrivit materialului citat. Unul dintre oficialii americani a indicat pentru Axios că în cadrul reuniunii „s-au luat decizii sau, cel puțin, s-a discutat în profunzime” despre criza din Orientul Mijlociu. În același timp, Trump a transmis public că se apropie de o decizie privind acordul cu Iranul: „Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista.” Presiune și pe dosarul Yemen: Arabia Saudită cere sprijin împotriva Houthi Pe lângă Iran, președintele american este presat să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Potrivit sursei, saudiții îl îndeamnă pe Trump să lanseze atacuri aeriene împotriva Houthi, însă acesta s-a arătat reticent față de această opțiune. Materialul nu oferă detalii despre deciziile concrete luate la Camp David, ci doar indică faptul că discuțiile au vizat „următorii pași” în cele două dosare. [...]
Presiunile SUA asupra rezervelor europene de motorină riscă să transforme energia într-un dosar de securitate și piață , pe fondul amenințărilor cu restricții la export care ar putea afecta aprovizionarea și prețurile înainte de iarnă, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Țările din G7 au anunțat că vor elibera aproximativ 15,9 miliarde de litri de motorină și țiței din rezervele strategice, după o campanie de presiuni a administrației Trump, care ar fi cerut Europei să scoată pe piață motorină înainte de iarnă sau să riște o interdicție americană asupra exporturilor. În discuții private, un diplomat european a descris explicit solicitarea drept „șantaj”, iar un oficial a spus că statele membre UE o tratează ca pe „o problemă mai amplă de securitate”. De ce contează pentru economie: prețuri record și risc de volatilitate În material se arată că prețurile motorinei au ajuns la niveluri record, pe fondul războiului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului la începutul anului și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ambele lovind rafinăriile din Orientul Mijlociu și Europa. În acest context, eliberarea coordonată de rezerve urmărește să crească oferta și să tempereze prețurile, însă modul în care s-a ajuns la decizie a amplificat tensiunile politice și incertitudinea de piață. Casa Albă susține că Europa are „cantități uriașe” de produse rafinate, în special motorină, și „spațiu de manevră” pentru a ajuta economia mondială, potrivit declarațiilor lui Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național. Cum s-au făcut presiunile: bilateral, „haotic”, în afara canalelor tradiționale Un oficial european din energie descrie abordarea SUA drept „haotică”, deoarece, în loc să folosească Agenția Internațională pentru Energie (canalul tradițional pentru eliberări coordonate), oficialii americani ar fi contactat țările bilateral, cu propuneri care se schimbau de la o zi la alta. În text sunt menționate mai multe repere ale negocierilor: o cerere transmisă miercuri la Berlin de secretarul american al energiei, Chris Wright, pentru eliberarea a aproximativ 19,1 miliarde de litri (potrivit unui oficial european); un contact direct, în seara zilei următoare, către președintele francez Emmanuel Macron, pentru eliberarea a aproximativ 15,9 miliarde de litri (potrivit unui alt oficial); discuții informale purtate de Wright cu un oficial european de rang înalt, la New York, în marja Adunării Generale a ONU . În interiorul UE, unele state – inclusiv Germania, potrivit materialului – s-ar fi opus inițial, considerând ultimatumul o mișcare cu miză electorală internă în SUA, în condițiile în care Trump a spus în repetate rânduri că ia în calcul o interdicție la export pentru a reduce prețurile motorinei în Statele Unite. Ce urmează: implementare monitorizată și posibilitatea unor noi eliberări Un oficial american de rang înalt, citat anonim, afirmă că „aceste cantități trebuie să ajungă rapid pe piață” și că ar putea fi necesare măsuri suplimentare, precizând că SUA vor urmări îndeaproape punerea în aplicare și condițiile de pe piață. În același timp, o parte dintre diplomații UE implicați în discuțiile de urgență susțin că anunțul de vineri ar putea să nu fie, în practică, o „victorie” pentru SUA, ci o reafirmare a unui angajament anterior din martie privind eliberarea a aproximativ 63,6 miliarde de litri, din care „cea mai mare parte” nu ar fi ajuns efectiv pe piețele europene, deoarece nu putea concura cu țițeiul american mai ieftin. ClearView Energy Partners atrage atenția asupra formulării „elastice” a declarației G7 și spune că nu este clar ce proporție revine efectiv Europei, G7 sau altor parteneri și nici cât se va elibera de la început. Emmanuel Macron respinge ideea că amenințările ar fi forțat decizia și susține că discuția a fost „constructivă”, iar Trump ar fi fost „foarte clar” că nu va exista o interdicție asupra exporturilor. Separat, Chris Wright s-a pronunțat public împotriva unei interdicții, pe motiv că ar duce, în final, la creșterea prețurilor carburanților, iar în material se arată că industria petrolieră încearcă să convingă Casa Albă că o astfel de măsură ar putea avea efecte adverse, inclusiv prin reducerea activității rafinăriilor după pierderea piețelor externe. [...]
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite investighează un incident de securitate la bordul unui zbor FlyDubai , după ce copilotul ar fi încercat să deturneze aeronava și l-ar fi lovit pe pilot cu un topor de urgență din cockpit, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Cazul ridică semne de întrebare privind riscurile operaționale pe rute sensibile și procedurile de control în cabină. Zborul Dubai–Tel Aviv, cu peste 170 de persoane la bord, a pierdut 5.200 de metri în altitudine la aproximativ două ore și jumătate de la decolare, înainte ca pasagerii să reușească să îl oprească pe atacator și să ajute la recâștigarea controlului asupra avionului. Ce spun autoritățile și ce se investighează Procurorul general al Emiratelor Arabe Unite a declarat presei de stat că anchetele sunt în desfășurare pentru a stabili circumstanțele și motivele incidentului. În paralel, Emiratele Arabe Unite verifică dacă „incidentul a fost legat de vreo activitate sau scop terorist”, potrivit agenției de presă de stat a țării. Arma folosită ar fi fost un topor de urgență, care este, de regulă, păstrat în cabină. Potrivit relatării, acest detaliu a fost o întrebare-cheie pentru anchetatori, în contextul măsurilor de securitate stricte de pe o rută descrisă ca fiind sensibilă. Cum a fost oprit atacul și cum a aterizat avionul Pilotul Smit Machchhar a descris lupta din cockpit și a spus că, deși rănit, a reușit să mai facă „un ultim efort”. După ce a reușit să deschidă ușa din interior, pasageri au intrat în cockpit și l-au imobilizat pe atacator. Ulterior, doi piloți de rezervă au aterizat avionul în siguranță în Arabia Saudită. Indicii tehnice: codurile de urgență transmise Aeronava a transmis inițial codul „urgență generală” (squawk 7700), apoi a comutat la squawk 7500, cod asociat cu „interferența ilegală” sau deturnarea, potrivit informațiilor citate. Cine este suspectul: informații neconfirmate oficial Copilotul ar fi fost cetățean omanez, potrivit premierului israelian Benjamin Netanyahu . Mai multe instituții media, inclusiv Reuters, CNN și The New York Times, l-au numit Hamam al-Hammami, însă, potrivit BBC, nu există confirmare oficială a identității. În relatare apare și o informație atribuită „presei americane”, potrivit căreia, în perioada în care ar fi lucrat la Oman Air, acesta ar fi fost retras din antrenamentul de zbor din cauza îngrijorărilor legate de opinii radicale și ar fi primit un alt rol în companie. Starea pilotului și reacții oficiale Machchhar, care ar fi fost înjunghiat în atac, a fost dus la un spital din apropiere și apoi transportat cu elicopterul la Abu Dhabi, unde se află în stare stabilă. Ambasada Indiei în Emiratele Arabe Unite a transmis că pilotul este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. Netanyahu a afirmat, într-o declarație pentru Fox News, că atacatorul ar fi strigat după imobilizare „Omoară-mă, omoară-mă” și a spus că „pare foarte probabil” că intenționa să prăbușească avionul, adăugând că ar fi fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste”. Aceste afirmații sunt prezentate ca declarații politice și nu ca rezultate ale anchetei. [...]
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite tratează ca posibil „atac terorist” incidentul dintr-un avion Flydubai , iar cazul pune presiune pe controalele de securitate și verificările de personal din aviație, inclusiv pe traseul prin care un copilot din Oman a ajuns să opereze un zbor spre Tel Aviv, potrivit Adevărul . Royal Air Maroc (RAM) , compania aeriană de stat a Marocului, a transmis că Hamam al-Hammami a urmat în 2025 doar trei luni de pregătire teoretică în cadrul companiei, în perspectiva unei posibile angajări, dar „cererea sa a fost respinsă” și nu a fost niciodată angajat. Compania nu a precizat motivul respingerii, iar reacția vine după informații potrivit cărora copilotul ar fi lucrat anterior la RAM. Ancheta din EAU: topor în cabina de pilotaj și încercare de preluare a controlului Parchetul din Emiratele Arabe Unite susține că al-Hammami a inițiat un „atac terorist”, atacând căpitanul cu un topor de urgență și încercând să preia controlul aeronavei. Procurorul general din Emirate, Hamad Saif al-Shams, a declarat că investigațiile urmăresc să stabilească circumstanțele, motivele și „conexiunile aferente”, inclusiv prin verificări tehnice și analiza probelor fizice și digitale. „Investigaţiile sunt în curs de desfăşurare pentru a clarifica toate circumstanţele incidentului, motivele acestuia şi conexiunile aferente, precum şi pentru a finaliza verificările tehnice şi analiza probelor fizice şi digitale.” Procurorul general a mai spus că rezultatele finale vor fi comunicate după încheierea procedurilor. Semnale de risc și întrebarea-cheie: cum a primit permisiunea să zboare spre Tel Aviv Potrivit CNN , copilotul ar fi primit interdicție de zbor în Oman, după ce autoritățile ar fi descoperit că avea opinii extremiste. Aceeași sursă notează că acesta ar fi părăsit Omanul după interdicție și că este posibil să fi fost influențat de „idei extremiste” ale unor „grupări radicale” în Siria, unde ar fi petrecut o perioadă de timp. În acest context, autoritățile investighează cum a ajuns copilotul din Oman să primească permisiunea de a zbura spre Tel Aviv, un element cu potențial impact asupra procedurilor de verificare și autorizare în aviația comercială. Ce s-a întâmplat la bord și reacția autorităților israeliene În avion se aflau aproximativ 180 de persoane în momentul incidentului. Mai mulți pasageri au intervenit pentru a-l imobiliza pe atacator și pentru a acorda primul ajutor pilotului rănit, iar ulterior doi piloți aflați la bord au ajutat la stabilizarea aeronavei. Israelul a închis temporar spațiul aerian și a trimis avioane de luptă în apropierea aeronavei. Ancheta este coordonată de Emiratele Arabe Unite. Flydubai este deținută de Guvernul emiratului Dubai. [...]
Blocada navală a SUA și prăbușirea rialului reduc rapid marja de manevră a Iranului , iar semnalele recente sugerează că Teheranul intră într-o fază de negociere din poziție tot mai slabă, potrivit unei analize preluate de Digi24 din Newsweek . Miza imediată ține de fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz și de capacitatea regimului de a-și finanța economia și efortul militar. Presiunea pe petrol: Ormuz nu mai e pârghia de la începutul războiului Unul dintre principalele atuuri ale Iranului – controlul asupra traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz – „a slăbit considerabil”, pe fondul reluării parțiale a tranzitului sub protecția Statelor Unite. În septembrie, exportul de țiței din Golful Persic a atins un nivel record pentru perioada războiului, potrivit datelor Kpler, apropiat de cel de dinainte de 28 februarie. Deși armata iraniană mai atacă petroliere, frecvența a scăzut față de începutul conflictului, conform UK Maritime Trade Operations. Televiziunea de stat iraniană ar fi recunoscut că prin Ormuz sunt transportate cel puțin 7 milioane de barili de țiței pe zi. Negocierile: Teheranul oferă concesii, Washingtonul cere mai mult Pe acest fond, Iranul pare mai dispus să intre la negocieri, în pofida retoricii agresive a ministrului de externe. Cea mai recentă ofertă menționată în analiză: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz în cel mult șapte zile, în schimbul ridicării blocadei americane, renunțării la sancțiuni și deblocării fondurilor înghețate, printre altele. Donald Trump a refuzat propunerea și a spus că ia în calcul noi bombardamente, ceea ce, în lectura Newsweek, crește presiunea pentru concesii suplimentare. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a avansat inclusiv ideea diluării uraniului îmbogățit, afirmând că: „Nu este mare lucru.” Șocul economic: rial la minim, costuri în creștere și risc de proteste Analiza indică deteriorarea accelerată a situației economice interne. Rialul a atins un nou minim: un dolar ar valora 2,5 milioane de riali. Cum multe bunuri – de la alimente la medicamente – sunt raportate la dolar, prețurile cresc de la o săptămână la alta, iar populația resimte direct scumpirile și pierderea locurilor de muncă din sectorul privat. În paralel, blocada navală a porturilor iraniene impusă de SUA ar fi oprit aproape complet exporturile de țiței ale Teheranului din mijlocul lunii iulie, potrivit Vortexa. Prelungirea crizei crește riscul unei noi runde de demonstrații, după episoadele de la începutul anului, când regimul „a ucis mii de protestatari”, conform textului. Semnal politic către SUA: apelul către alegători, interpretat ca vulnerabilitate Un element tratat ca „gest de disperare” este scrisoarea deschisă a Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC) către americani, în care își revendică victoria, dar le cere alegătorilor să voteze împotriva lui Trump. Publicată cu cinci săptămâni înainte de alegerile pentru Congres, scrisoarea susține că: „Acum este momentul, când sistemul politic american este în punctul cel mai slab.” În interpretarea Newsweek, adevărata țintă ar fi noul Congres, care ar putea bloca eforturile lui Trump – o posibilă „ultimă speranță realistă” a Teheranului pentru un acord mai convenabil. Capacitatea militară și logistica: fabrici avariate și blocadă greu de spart Pe partea operațională, analiza notează că peste 80% din fabricile unde Iranul își produce rachetele și motoarele de rachetă ar fi fost avariate sau distruse, potrivit evaluărilor americane. Iranul ar mai putea fabrica arme din piese depozitate, dar ar depinde de componente și lanțuri de aprovizionare afectate de război și de blocada strictă. În plus, Teheranul nu ar fi reușit să spargă blocada: rachete balistice lansate asupra unui portavion și a unui distrugător american nu ar fi lovit țintele, iar Washingtonul ar fi distrus sau defectat 10 petroliere iraniene într-o singură săptămână. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, este citat afirmând că Iranul nu mai are forțe navale sau aeriene. Ce contează economic și ce urmează Din perspectiva pieței energetice și a riscurilor comerciale, mesajul central este că Iranul își pierde treptat pârghiile – Ormuz, exporturile proprii de țiței și capacitatea de a susține costurile interne – în timp ce blocada și deprecierea monedei împing regimul spre concesii. Totuși, analiza avertizează că regimul ar putea supraviețui, iar Iranul încă poate produce pagube și poate conta pe sprijinul Rusiei pentru reluarea producției de rachete; în același timp, rezervele de interceptoare ale forțelor americane ar rămâne „destul de scăzute”. În lectura Newsweek, conflictul se îndreaptă spre un punct în care una dintre părți rămâne fără „ași în mânecă”, iar Iranul ar fi ajuns să ofere deja „ultima armă” la schimb, în încercarea de a obține o ieșire negociată. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
