Știri
Știri din categoria Diverse
Iranul ia în calcul lovirea unor ținte militare americane din Europa, un scenariu care ar ridica riscurile de securitate în regiune și ar putea pune presiune suplimentară pe infrastructura strategică, potrivit Digi24, care citează o relatare Financial Times.
Două surse din cadrul regimului de la Teheran au declarat pentru Financial Times că forțele iraniene au analizat opțiunea de a ataca obiective americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria. În context, este menționată baza aeriană Bezmer, după ce, luna trecută, Bulgaria a aprobat utilizarea acesteia pentru realimentarea avioanelor americane.
O altă țintă posibilă indicată de una dintre surse este Cipru, unde o bază aeriană britanică ar fi fost lovită de o dronă în martie, ca parte a unui scenariu de represalii în cazul unei noi ofensive americane.
Aceleași surse au mai spus că Iranul ar fi evaluat și posibilitatea de a ataca cablurile subacvatice de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, dacă conflictul se escaladează. O astfel de țintire ar muta presiunea din zona strict militară către infrastructură critică de comunicații.
Separat, Garda Revoluționară a amenințat Regatul Unit în legătură cu utilizarea de către SUA a bazelor militare britanice, avertizând că orice bază folosită pentru lansarea unui atac asupra teritoriului iranian ar putea fi considerată „țintă legitimă”.
Potrivit unor experți citați, Iranul ar putea desfășura rachete balistice cu rază medie de acțiune, inclusiv din seria Shahab, împotriva unor obiective americane din sudul și sud-estul Europei. Totuși, aceeași evaluare notează că eficiența acestor rachete scade la distanțe mari.
În paralel, materialul indică o deteriorare a perspectivei de detensionare: negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt descrise ca fiind în impas, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, ar fi numit recent politicieni radicali în funcții importante din armată și securitate. Donald Trump a declarat marți că nu există discuții cu Teheranul și că nici nu sunt programate.
Sursele citate de Financial Times susțin că reacția Iranului ar depinde de acțiunile Washingtonului, inclusiv de un posibil scenariu în care Trump ar pune în aplicare amenințări anterioare privind atacarea infrastructurii iraniene.
Recomandate
SUA își ridică prezența navală în Orientul Mijlociu la peste 20.000 de militari , prin trimiterea unui al treilea portavion, într-o mișcare care poate amplifica riscurile pentru securitatea rutelor energetice din regiune, potrivit Digi24 , care citează The Guardian . Desfășurarea include portavionul USS Theodore Roosevelt și un grup de atac amfibiu, iar navele aflate în drum spre regiune ar transporta împreună peste 7.000 de marinari și 2.000 de pușcași marini. Un oficial american citat sub condiția anonimatului a indicat că trei portavioane ar putea ajunge să fie în zonă încă de la sfârșitul lunii octombrie. Ce se schimbă operațional în regiune Pe lângă personalul deja prezent în Orientul Mijlociu, această mișcare ar duce prezența navală americană la un nivel „neobișnuit de mare”: peste 20.000 de marinari și pușcași marini, plus sute de aeronave. Digi24 notează că SUA au mai avut trei grupuri de atac de portavioane în Orientul Mijlociu în aprilie, pentru prima dată din 2003. În prezent, în regiune se află portavioanele USS George HW Bush și USS George Washington, împreună cu grupul de pregătire amfibie USS Boxer. Legătura cu Strâmtoarea Ormuz și miza energetică Într-un interviu pentru revista Time, președintele Donald Trump a spus că este „posibil” să intensifice bombardamentele în Iran după alegerile intermediare din 3 noiembrie, fără să ofere detalii despre strategie. Tot în acest context, Trump a afirmat că a respins o propunere de încetare a focului din partea Iranului, dând ca exemplu o ofertă de a „deschide” Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept principalul coridor de transport energetic, dar a apreciat că propunerea generală „nu este suficient de bună”. Context politic: presiunea alegerilor din SUA Digi24 mai relatează că desfășurarea are loc pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, iar Trump a admis că războiul, descris ca „din ce în ce mai nepopular”, ar putea influența șansele Partidului Republican, răspunzând inițial: „Este posibil”. Informațiile despre trimiterea celui de-al treilea portavion sunt atribuite de Digi24 unei relatări din The Guardian . [...]
Donald Trump își extinde justificarea pentru atacurile SUA asupra Iranului , susținând acum că țintele lovite în cadrul Operațiunii „Midnight Hammer ” ar fi fost nu doar obiective ale programului nuclear, ci și „fabrici de droguri”, fără să prezinte dovezi, potrivit Digi24 . Miza practică a acestei schimbări de discurs este una de reglementare și politică externă: o astfel de încadrare poate influența modul în care administrația americană își argumentează legal și public eventuale noi lovituri. O nouă narațiune, fără elemente prezentate public La un miting în Oklahoma, Trump a afirmat că instalațiile lovite ar fi avut și rol de producție de droguri, pe lângă activități legate de arme nucleare. În relatarea Digi24, președintele SUA nu a oferit detalii despre ce droguri ar fi fost produse și nici elemente care să susțină afirmația. Potrivit informațiilor publice invocate în articol, Fordow, Natanz și Isfahan sunt asociate programului nuclear iranian, iar relatările despre Operațiunea „Midnight Hammer” au indicat programul nuclear drept obiectivul atacurilor. „Asta făceau. Era vorba de arme nucleare și droguri. Se ocupau de droguri, dar se ocupau și de armele nucleare”, a declarat Trump. Contextul operațiunii și ce se schimbă în mesaj Digi24 notează că, până acum, Trump a prezentat în mod repetat programul nuclear iranian ca motiv principal pentru acțiunea militară americană. Noua formulare apare în contextul în care președintele american „încearcă să explice din nou” motivele care au stat la baza atacurilor. Operațiunea „Midnight Hammer”, desfășurată în iunie 2025, a vizat infrastructura nucleară iraniană, iar administrația de la Washington a prezentat misiunea drept una menită să distrugă sau să degradeze puternic programul nuclear al Teheranului, potrivit articolului. Amenințări cu noi lovituri, pe fondul unei anchete în desfășurare În paralel, Trump a avertizat Teheranul cu noi lovituri „foarte dure” dacă se va confirma implicarea Iranului într-o tentativă de deturnare a unui avion care zbura spre Israel, relatează Digi24, citând The Independent. Conform informațiilor din articol, un copilot al unei aeronave FlyDubai l-ar fi atacat pe căpitan și ar fi încercat să preia controlul avionului; pasagerii și echipajul l-au imobilizat, iar aeronava a aterizat de urgență în Arabia Saudită. La bord se aflau peste 180 de persoane. Ancheta privind motivul atacului și eventualele legături cu Iranul este în desfășurare, iar până în prezent nu a fost stabilit public un motiv definitiv și nici o legătură confirmată cu Iranul. Întrebat despre o posibilă ripostă, Trump a răspuns: „Vor fi loviți foarte tare, nu vă faceți griji.” [...]
Mesajul public pro-Trump al lui Isaac Herzog încearcă să acopere fisurile din relația SUA–Israel în plin război cu Iranul, pe fondul unor semnale tot mai vizibile că Washingtonul și Tel Avivul nu sunt aliniate pe toate deciziile, potrivit Digi24 . Președintele Israelului, Isaac Herzog, l-a numit pe Donald Trump „prietenul nr. 1” al țării sale într-un interviu acordat lui Jan Philipp Burgard, din Axel Springer Global Reporters Network. Herzog a spus că Israelul are o „prietenie deosebită” cu administrația Trump, în ciuda tensiunilor apărute între cele două capitale în legătură cu războiul cu Iranul, relatează Politico. „În primul rând, avem mulți prieteni. Cred că președintele Trump este prietenul nr. 1. Avem o prietenie deosebită cu administrația și cu el.” De ce contează: semnale de unitate, în timp ce apar dezacorduri Declarațiile lui Herzog vin în linie cu mesajele recente ale premierului Benjamin Netanyahu, care a încercat să întărească public ideea unei relații strânse cu Trump, chiar dacă există diferențe de poziție privind războiul cu Iranul. Netanyahu a spus săptămâna trecută, la Adunarea Generală a ONU, că Israelul „nu are un partener mai important decât președintele Trump”. În spatele acestor declarații, materialul indică însă mai multe episoade care sugerează fricțiuni: vicepreședintele american JD Vance, care s-ar fi opus în privat războiului din Iran, a declarat luna trecută că Washingtonul nu poate permite ca politica externă să fie „subordonată statului Israel”; Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „nebun” într-o convorbire telefonică, potrivit unor relatări despre discuția dintre cei doi; administrația Trump ar fi avut o reacție rezervată la anunțul Marii Britanii privind sancțiuni împotriva unor așezări israeliene. Sancțiunile britanice și încercarea de a menține canalul politic deschis Herzog a criticat dur sancțiunile britanice în interviul acordat Global Reporters Network. Totodată, el a făcut referire la o conversație recentă între Trump și Netanyahu și a descris drept „foarte încurajatoare și întăritoare” declarațiile lui Trump legate de o tentativă de deturnare a unui zbor FlyDubai. În același timp, președintele israelian a admis că o relație apropiată între două state nu exclude dezacordurile și a invocat, ca exemplu, relațiile Israelului cu Germania și cu țări din America Latină, Africa și Asia. „Putem avea discuții aprinse cu mulți dintre prietenii noștri. Asta înseamnă democrația.” Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează Politico. [...]
Europa a acceptat să elibereze petrol din rezervele strategice, o decizie cu potențial de temperare a prețurilor la carburanți , după presiuni diplomatice exercitate de SUA, potrivit Libertatea . Anunțul a fost făcut de Donald Trump , care susține că „procesul va începe imediat”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a transmis că Europa „a fost de acord să elibereze o cantitate masivă” din rezervele sale de petrol și că demersul începe fără întârziere. „Europa tocmai a fost de acord să elibereze o cantitate masivă din rezervele sale consistente de petrol. Procesul va începe imediat. […] Președintele DJT” De ce contează: presiune pe prețuri și pe inflație Miza declarată a deblocării stocurilor este creșterea ofertei pe piață, cu efect de reducere a presiunii inflaționiste și de temperare a scumpirilor la benzinării, într-un context de incertitudini legate de rutele de aprovizionare și de capacitățile globale de rafinare. Libertatea notează că, potrivit AAA, prețurile medii ale petrolului în SUA au urcat la un record de 6,50 dolari pe galon (aprox. 5,8 lei/litru) la finalul lunii trecute, pe fondul întreruperilor de aprovizionare alimentate de războiul din Iran și de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Cum s-a ajuns aici: avertismentul privind exporturile SUA către Europa Decizia europeană vine după ce Casa Albă ar fi exercitat presiuni diplomatice asupra statelor UE pentru a interveni direct pe piața carburanților, relatează CNBC , citată de Libertatea. În paralel, administrația americană a avertizat că ia în calcul restricționarea sau oprirea exporturilor de petrol din SUA către Europa dacă guvernele europene nu contribuie la stabilizarea prețurilor prin utilizarea propriilor rezerve, avertisment care ar fi vizat inclusiv economii mari precum Franța și Germania. În același registru, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a cerut public accelerarea angajamentelor europene și punerea „imediată” la dispoziție a unor provizii suplimentare, pentru a face față perturbărilor. Ce urmează și ce rămâne neclar Trump afirmă că eliberarea rezervelor începe imediat, iar statele europene ar fi intrat în ședințe de criză pentru a analiza deblocarea stocurilor strategice, inclusiv de motorină. Materialul nu precizează însă volumul exact pe care Europa îl va pune pe piață și nici calendarul operațional al livrărilor, detalii esențiale pentru a evalua impactul efectiv asupra prețurilor. [...]
Nicușor Dan leagă explicit securitatea de „prosperitate”, mizând pe prezența economică a SUA în România , după o întâlnire cu Donald Trump la New York, potrivit Wall-Street . Mesajul vine în contextul participării președintelui României la Adunarea Generală a ONU și pune accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic, inclusiv prin dimensiunea economică, nu doar militară. Întâlnirea a avut loc la recepția găzduită de liderul SUA cu ocazia Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, iar șeful statului român a transmis că Bucureștiul își propune să aprofundeze relația bilaterală. De ce contează pentru economie: „prezența militară și economică” este tratată ca pachet În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a prezentat Parteneriatul Strategic drept un instrument pentru „mai multă securitate și prosperitate” pentru ambele țări, indicând că relația este văzută și prin prisma efectelor economice. „România apreciază profund Parteneriatul său Strategic cu Statele Unite. Ambiția noastră este clară: să lucrăm cu președintele Trump pentru a duce această relație specială la noi niveluri și pentru a asigura mai multă securitate și prosperitate pentru ambele națiuni.” Președintele a punctat și direct rolul componentei economice a prezenței americane în România. „Prezența militară și economică a SUA în România este vitală pentru securitatea și prosperitatea noastră.” Angajamente de securitate, cu implicații operaționale În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare și descurajare, sugerând o linie de continuitate în angajamentele de securitate. „Suntem de acord: securitatea începe acasă. România își va face partea pentru a-și consolida propria apărare și descurajare.” Totodată, președintele a reafirmat poziționarea României ca aliat apropiat al SUA în Europa de Sud-Est și continuitatea angajamentelor asumate. „Ca unul dintre cei mai apropiați aliați ai Americii în Europa de Sud-Est, vom continua să ne respectăm angajamentele. Statele Unite se pot baza pe România.” Nicușor Dan s-a aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, unde România a fost reprezentată la nivel de șef de stat. Articolul nu oferă detalii despre eventuale decizii concrete sau acorduri rezultate din întâlnire. [...]
Noile zvonuri despre sănătatea lui Xi Jinping ridică semne de întrebare privind predictibilitatea deciziilor la vârful Chinei , într-un moment în care liderul de la Beijing este expus unei agende externe încărcate, inclusiv vizita la Washington. Potrivit Bild , imaginile și relatările din jurul deplasărilor recente au alimentat speculații, fără ca în spațiul public să existe dovezi verificabile despre o boală gravă. În centrul discuțiilor sunt cadrele de la sosirea în Washington, unde Xi Jinping (73 de ani) apare sprijinindu-se vizibil de mâna soției sale, Peng Liyuan (63 de ani), la coborârea din avion. Publicația notează că gestul a fost interpretat de unii observatori drept un posibil semn de slăbiciune fizică. Ce au cerut chinezii pentru programul de la Washington Bild scrie că, potrivit „Wall Street Journal”, delegația chineză ar fi solicitat guvernului SUA să îi acorde lui Xi „semnificativ mai multe” perioade de odihnă pe durata vizitei. În plus, în aripa de vest a Casei Albe ar fi fost amenajată o cameră privată pentru președintele Chinei, la care, conform aceluiași articol, ar fi avut acces doar Peng Liyuan. Aceste detalii, dacă sunt corecte, ar indica o gestionare mai strictă a programului și a expunerii publice a liderului chinez, ceea ce poate amplifica incertitudinea în jurul întâlnirilor și mesajelor oficiale. Episodul de la BRICS și absența de la dineul de gală Speculațiile nu se limitează la vizita din SUA. Publicația amintește un incident de la summitul BRICS din India, luna trecută, când premierul indian Narendra Modi (76 de ani) și-ar fi întrerupt discursul și s-ar fi interesat de starea lui Xi, în timp ce mai mulți membri ai staffului s-au îndreptat spre liderul chinez. Ulterior, Xi ar fi lipsit de la dineul de gală al șefilor de stat BRICS, „oficial fără explicații suplimentare” privind motivul, potrivit materialului. Ce se știe și ce nu se știe Bild subliniază că zvonurile despre sănătatea lui Xi Jinping circulă de ani, incluzând afirmații despre accident vascular cerebral, cancer sau probleme cardiace, însă „nu există dovezi solide publice” care să le susțină. Publicația dă și un exemplu din 2024, când o fotografie devenită virală părea să sugereze că Xi are dureri; ulterior, susține articolul, s-a constatat că imaginea era mai veche și că reacția ar fi fost provocată de ceva ce băuse. În lipsa unor informații oficiale verificabile, rămâne de urmărit dacă apar clarificări din partea autorităților chineze sau dacă programul public al lui Xi va suferi ajustări vizibile în perioada următoare. [...]
