Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu avertizează că intrările repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc apropie România de o „situație de război”, în condițiile în care acestea pot transporta explozibil și generează, în opinia sa, un risc care depășește cadrul unei simple „stări de pace”, potrivit Mediafax.
Fostul președinte a vorbit duminică, la Digi24, în contextul celor trei drone doborâte pe teritoriul României. El a susținut că, atât timp cât „zilnic” intră în spațiul aerian românesc astfel de aparate, nu mai poate fi invocată o situație normală de pace.
„Atâta timp cât în spațiul tău aerian îți intră zilnic aeronave sau cum să le spunem la dronele astea, care pot fi purtătoare de explozibil, nu poți să spui că ești într-o situație de pace.”
Băsescu a încadrat situația drept una de „risc” și a vorbit despre posibilitatea unei intervenții militare.
„Ești într-o situație de risc, de intervenție militară.”
Pe linie diplomatică, fostul președinte a afirmat că „chemarea ambasadorului este maxim”, menționând că ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat la Ministerul de Externe și că „probabil” va urma un nou protest al României.
„Mâine a fost convocat la Ministerul de Externe Ambasadorul Federației Ruse la București. Probabil că o să urmeze un nou protest din partea României.”
În plan militar, Băsescu a spus că România ar trebui să doboare dronele „dacă poți”, iar dacă situația „evoluează și ne depășește”, în primă fază ar trebui convocat NATO în baza articolului 4 (mecanism de consultare între aliați atunci când un stat consideră că îi este amenințată securitatea).
„Militar, să le dărâm dacă poți. Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, în orice caz, în primă fază, trebuie convocat NATO pe articolul 4.”
Recomandate
Traian Băsescu cere marginalizarea UDMR în negocierile de la București , pe fondul discuțiilor despre formarea guvernului și al scenariului alegerilor anticipate, avertizând că fără buget România riscă „haos”, potrivit Mediafax . Fostul președinte a criticat duminică, la România TV, implicarea UDMR în negocierile politice și a susținut că formațiunea ar trebui ținută „mai deoparte”. Băsescu a afirmat că UDMR „ar trebui să cam fie scos afară din jocurile din România”, acuzând partidul de o apropiere prea mare de Budapesta și de tentativa de a juca acum un rol important în politica de la București. „După ce a jucat cu Budapesta până i s-au rupt opincile, acum vin să facă jocurile la București.” În același timp, Băsescu a spus că alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție și că nu le respinge, însă a insistat că prioritatea imediată este adoptarea bugetului. „Avem o urgență. Avem această urgență a bugetului.” Fostul președinte a avertizat că declanșarea procedurii pentru anticipate înainte de formarea unui guvern și fără buget ar putea genera „haos”, cu efecte asupra funcționării instituțiilor și a serviciilor publice. În argumentația sa, a invocat în special presiunea din sistemul medical, menționând un caz despre care spune că l-a aflat, privind lipsa unor substanțe necesare pentru intervenții în cazul accidentelor vasculare cerebrale. „Păi ce facem? Ăia sunt oameni care mor sau care paralizează.” În acest context, Băsescu a calificat situația din sănătate drept „criminală” și a susținut că finanțarea sistemului medical ar trebui tratată ca prioritate, inclusiv prin realocări bugetare. „Aș lua de oriunde și aș lua la sănătate.” [...]
Traian Băsescu cere desemnarea rapidă a unui premier, avertizând că întârzierea poate împinge procesul în dispute de constituționalitate , în condițiile în care „majoritatea parlamentară nu este competența președintelui”, potrivit news.ro . Fostul președinte susține că Nicușor Dan „face o mare greșeală” dacă amână nominalizarea pentru a evalua dinainte câte voturi ar avea un viitor guvern. Băsescu a comentat la Digi 24 blocajul politic legat de desemnarea premierului și a spus că responsabilitatea constituțională revine șefului statului. În evaluarea sa, întârzierea menține speculațiile și calculele politice în jurul numelor vehiculate. Miza: procedura constituțională și votul imprevizibil din Parlament Fostul președinte argumentează că președintele nu poate „controla” în avans voturile din Parlament, mai ales într-un context pe care îl descrie ca fiind volatil, cu doi ani înainte de alegerile legislative. El susține că rezultatul votului de învestitură rămâne „extrem de imprevizibil”, inclusiv din cauza intereselor individuale ale parlamentarilor. În acest context, Băsescu avertizează că pot apărea discuții de legalitate și constituționalitate legate de secretul votului și de dreptul parlamentarului de a vota „cum îi dictează conștiința”. „Nu vine sub controlul președintelui votul parlamentarului. Deci cred că greșește. Ar trebui urgent să desemneze un premier.” Ce urmează, potrivit poziției lui Băsescu În logica expusă de fostul președinte, pasul imediat care ar reduce incertitudinea este nominalizarea unui candidat la funcția de prim-ministru, care, odată desemnat, să își asume public rolul și să meargă în Parlament pentru votul de învestitură. Băsescu insistă că președintele nu ar trebui să condiționeze desemnarea de existența unei majorități „verificate” în prealabil, deoarece aceasta se confirmă doar prin vot. [...]
Traian Băsescu spune că alegerile anticipate sunt o opțiune constituțională pentru deblocarea formării guvernului , pe fondul disputelor politice care, în opinia sa, „scufundă țara”, potrivit news.ro . Fostul președinte a declarat la Digi24 că scenariul anticipatelor este „categoric” fezabil, argumentând că mecanismul există în Constituție și ar putea fi folosit pentru a „îndrepta toate erorile” rezultate, în formularea sa, din „alegerile catastrofale” din 2024. Anticipatele, prezentate ca soluție de ieșire din blocaj Băsescu a susținut că România nu ar trebui să respingă „acest exercițiu democratic” doar pentru că nu a fost folosit până acum, insistând că anticipatele pot funcționa ca o cale de resetare politică atunci când negocierile pentru guvern eșuează. Critici la ideea suspendării președintelui În același context, fostul șef al statului a respins scenariul suspendării președintelui, pe care l-a descris drept o „copilărie” și un risc de ridicol instituțional, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale, pe care o invocă drept un precedent de „batjocorire” a democrației. „Exclud o astfel de posibilitate, să facem cu președintele un hopa mitică, azi îl suspend, mâine îl pun la loc.” „Linii roșii” care „scufundă țara” și acuzația de „sabotaj” Referindu-se la blocajul privind numirea guvernului, Băsescu a spus că ajunge să se întrebe dacă liderii politici acționează „deliberat” pentru a sabota, invocând explicit nume precum Sorin Grindeanu , Ilie Bolojan și președintele (fără a detalia funcțiile sau rolurile lor în negocieri, dincolo de menționarea lor în declarație). „Este inadmisibil să nu găsești o soluție și să ții niște așa-numite linii roșii care scufundă țara.” În opinia sa, astfel de „linii roșii” nu ar fi practicate de „niciun politician occidental” dacă efectul este blocarea soluțiilor politice. Din informațiile disponibile în material, declarațiile nu includ un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor, ci se limitează la evaluarea fezabilității și la critica impasului politic. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de evoluțiile din Arctica , argumentând că riscurile și deciziile de apărare din nordul Europei au efecte directe asupra întregului continent, inclusiv asupra flancului estic. Mesajul a fost transmis în contextul participării sale la Summitul Arctic de la Rovaniemi , potrivit HotNews . Nicușor Dan a participat duminică, în Finlanda, la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo, în cadrul summitului european dedicat regiunii arctice. Șeful statului a spus că „securitatea Europei este o preocupare comună” și că „ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor”. „Ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor, iar legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă.” Cine participă și ce miză are reuniunea Summitul este organizat la inițiativa premierului Finlandei și reunește lideri europeni, între care cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți și reprezentanți ai instituțiilor UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. În această formulă, mesajul transmis de președintele României plasează explicit Marea Neagră în aceeași ecuație de securitate cu Arctica și Marea Baltică, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre apărare și reziliență pe întregul arc nord–est al continentului. Ce urmează în agenda de luni Potrivit programului menționat de HotNews, ziua de luni include: vizitarea bazei militare Lapland Air Wing ; vizitarea expoziției „Arctic Opposites”; sesiunea de lucru „Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic”; dejunul de lucru „The EU’s Role and Actions in the Arctic”; o conferință comună de presă cu liderii participanți. Informațiile despre participarea și declarațiile lui Nicușor Dan au fost relatate și de Agerpres . [...]
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere , potrivit news.ro . Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”. Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse. Ce schimbări ar aduce proiectul și ce sancțiuni prevede În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale: Amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonie, „în ordinea protocolului”. Dacă oficialii „se sustrag de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu , potrivit relatării vicepremierului. Amenzi de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului. Amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în 45 de zile de la promulgarea legii. Componenta religioasă, introdusă în ceremonialul oficial Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro. Poziția vicepremierului: constrângerea nu produce patriotism Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut. „Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.” În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an. Ce urmează Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră. [...]
