Știri
Știri din categoria Externe
Pentagonul își ajustează planurile pentru Cuba în așteptarea unor ordine directe ale lui Trump, într-un context de escaladare a tensiunilor SUA–Havana și de presiune economică asupra insulei, potrivit Digi24, care citează informații apărute în presa americană.
Potrivit unor oficiali citați sub protecția anonimatului de USA Today, Pentagonul ar fi „în plin proces” de intensificare a planurilor de intervenție militară în Cuba, în așteptarea unor instrucțiuni directe de la președintele Donald Trump. În același timp, Departamentul de Război a cerut să nu se facă speculații pe această temă.
Într-un răspuns pentru EFE, Departamentul de Război a transmis că nu dorește să comenteze „scenarii ipotetice”, dar a precizat că armata ia în calcul diverse situații de urgență și „rămâne pregătită să execute ordinele președintelui”.
Tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au intensificat în ianuarie și au escaladat din nou în această săptămână, după ce ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil.
Digi24 notează că Trump și-a crescut presiunea asupra guvernului cubanez în ianuarie, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni ar fi agravat o criză structurală resimțită de Cuba de peste șase ani.
În acest context, EFE amintește că economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025.
Un raport al Departamentului de Stat al SUA susține că regimul cubanez ar fi furnizat până la 5.000 de combatanți pentru războiul purtat de Rusia în Ucraina și ar fi oferit „sprijin diplomatic și politic Moscovei”. Documentul precizează însă că nu există dovezi publice că Havana ar fi trimis oficial luptători, dar invocă „indicii semnificative” că regimul ar fi tolerat, permis sau facilitat selectiv acest flux.
Pe fondul acestor acuzații, senatorul republican Ted Cruz a declarat pentru Axios că „regimul cubanez subminează interesele americane în întreaga lume” și a sugerat că Trump ar putea ajunge să îl înlocuiască.
În acest moment, informațiile despre planuri de intervenție rămân la nivel de relatări din presa americană și declarații prudente ale Departamentului de Război, fără confirmarea unui ordin sau a unui calendar operațional.
Recomandate
Administrația SUA leagă discuțiile Israel–Liban de bani pentru reconstrucție și investiții , însă Beirutul spune că nu a fost informat despre vreun contact oficial, potrivit news.ro . Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri seara că liderii israelieni și libanezi ar urma să discute joi, la o zi după primele discuții directe dintre cele două țări. Mesajul lui Trump, publicat pe rețeaua sa Truth Social , indică o încercare de „pauză” între Israel și Liban și susține că ar fi vorba despre primul contact între lideri după aproximativ 34 de ani. În același timp, o sursă oficială libaneză citată de AFP contrazice această versiune și afirmă că Libanul „nu este la curent” cu vreun contact planificat cu partea israeliană și că nu a fost informat pe canale oficiale. Miza economică invocată de Washington Dincolo de componenta politică și de securitate, Departamentul de Stat al SUA a legat explicit negocierile de un potențial pachet economic pentru Liban. Purtătorul de cuvânt adjunct al instituției a declarat că aceste discuții ar putea „debloca o asistență semnificativă pentru reconstrucție și redresare economică” pentru Liban și ar putea „extinde oportunitățile de investiții” pentru ambele țări. Context: după primele discuții directe din ultimele decenii Declarațiile vin după ce au avut loc primele discuții directe dintre Israel și Liban din ultimele decenii. După aceste contacte, ambasadoarea Nada Hamadeh Moawad a spus că a fost solicitată încetarea focului și întoarcerea persoanelor strămutate la casele lor. În acest moment, rămâne neclar dacă discuțiile anunțate de Trump pentru joi sunt confirmate pe canale oficiale de partea libaneză, având în vedere dezmințirea transmisă prin AFP. [...]
Amenințarea lui Trump de a rupe acordul comercial cu Marea Britanie și oferta Rusiei de a „compensa deficitul de resurse” pentru China și alți parteneri conturează un risc dublu pentru economia globală: șocuri comerciale în Occident și accelerarea tranzacțiilor în afara dolarului , potrivit unei analize publicate de Adevărul . În text, autorul pornește de la o declarație atribuită președintelui american Donald Trump , care ar fi amenințat că este pregătit să rupă acordul comercial „European Prosperity Deal”, încheiat cu Regatul Unit în 2025, ca represalii față de poziția Londrei. Amenințarea ar fi fost formulată într-un interviu pentru Sky News, Trump susținând că acordul „era mai bun decât ar fi trebuit să fie” și că „poate fi modificat oricând”, pe fondul nemulțumirilor legate de sprijinul pentru războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. Miza economică: tarifele și industriile sensibile din Regatul Unit Analiza avertizează că o decizie negativă a Washingtonului ar putea fi urmată, „după modelul cunoscut” care a tensionat piețele bursiere, de o modificare a tarifelor comerciale cu Regatul Unit, menționând că acestea sunt „plafonate acum la 10%”. Autorul indică drept vulnerabile câteva sectoare industriale „vitale” pentru economia britanică: construcția de automobile; producția de oțel; producția de aluminiu. În plan politic, textul leagă o eventuală escaladare comercială de un efect colateral mai greu de cuantificat, dar cu implicații directe: o lovitură pentru „credibilitatea structurilor operative europene ale NATO”, în cazul în care disensiunile dintre aliați se adâncesc. Reacția Londrei și avertismentele privind costul vieții Într-un gest descris ca neobișnuit pentru diplomația americană, premierul britanic Keir Starmer ar fi declarat în Parlament că nu intenționează „să cedeze presiunilor”. Separat, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves este citată criticând dur Administrația Trump pentru intrarea într-un conflict militar „fără să aibă un plan clar de ieșire” și pentru potențialul „teribil impact asupra economiei mondiale”, inclusiv prin creșterea costurilor vieții cotidiene. Textul menționează și un „anunț” în același sens din partea FMI, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestuia. Contraoferta Rusiei: resurse, barter și plăți fără dolari A doua mișcare majoră descrisă în analiză vine dinspre Moscova. În timpul unei vizite la Beijing, ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi transmis, la întâlnirea cu președintele Xi, că Rusia poate „compensa deficitul de resurse” apărut „în acest moment”, atât pentru China, cât și pentru „toate țările doritoare să colaboreze” cu Rusia „într-un mod echitabil și în beneficiul mutual”. Autorul susține că o astfel de ofertă ar putea atrage contacte bilaterale „confidențiale” la Kremlin, indicând explicit că „și cazul Indiei ar trebui studiat cu atenție”. În același context, sunt enumerate condiții de plată care ar împinge tranzacțiile în afara dolarului american: plata în sistem barter și în moneda națională; preferabil o variantă „convertibilă garantată în aur”; sau plata în ruble; „în orice caz, NU în dolari americani”, în logica obiectivului BRICS de a reduce rolul monedei americane. Ce urmează: testul credibilității și al implementării rapide Concluzia analizei este că, într-un context de „criză majoră”, contează cine își poate impune oferta și, mai ales, cine poate demonstra că aceasta este credibilă și implementabilă rapid. Textul nu oferă un calendar al deciziilor și nici confirmări independente pentru scenariile avansate, dar pune accent pe potențialul de contagiune: de la tarife și piețe, la arhitectura de securitate euro-atlantică și la accelerarea plăților internaționale în monede alternative. [...]
Donald Trump susține că va „deschide definitiv” Strâmtoarea Ormuz , dar fără pași concreți , într-un mesaj care, dacă s-ar materializa, ar avea implicații directe pentru fluxurile globale de petrol și pentru costurile de transport maritim, potrivit Libertatea . Președintele SUA spune că gestul este făcut în special pentru China, mare importator de petrol, și „pentru întreaga lume”. Trump a făcut afirmațiile într-o postare pe Truth Social, unde a legat „redeschiderea” de o presupusă garanție primită de la liderul chinez Xi Jinping, conform căreia China nu furnizează arme Iranului. În același mesaj, Trump afirmă că Xi l-ar urma să-l primească la Beijing „cu o îmbrățișare mare și călduroasă” în cadrul unei vizite planificate „peste câteva săptămâni”. Promisiune cu miză economică, dar rămasă la nivel de retorică Deși Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „cel mai important nod maritim petrolier din lume”, articolul notează că, miercuri, nu a fost înregistrat niciun demers concret care să confirme redeschiderea efectivă a punctului strategic. Cu alte cuvinte, anunțul nu a fost dublat, cel puțin până la momentul relatării, de măsuri verificabile în teren. Într-un interviu la Fox Business Network, Trump a spus că Xi i-ar fi răspuns la o scrisoare, „în esență”, că Beijingul nu trimite arme Iranului. Trump a mai indicat că a cerut explicit acest lucru liderului chinez. Semne de întrebare și lipsă de explicații oficiale Materialul consemnează că Reuters a remarcat „numeroase semne de întrebare” ridicate de postarea lui Trump și că administrația de la Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de a explica ce ar presupune, concret, „deschiderea definitivă” a Strâmtorii Ormuz. În paralel, Libertatea menționează că restricțiile de transport în zonă rămân în vigoare, ceea ce subliniază distanța dintre mesajul politic și situația operațională a navigației în strâmtoare. [...]
Statele Unite au raportat 442.637 de deportări în anul fiscal 2025, sub ținta politică de un milion pe an , într-un prim set de date oficiale publicat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit Mediafax . Diferența dintre promisiune și execuție contează direct pentru bugetarea și capacitatea operațională a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), care își menține obiectivul pentru următorul an fiscal, dar anticipează deja mai puține fonduri în 2027 față de 2026. Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE) a deportat 442.637 de persoane în anul fiscal 2025 (1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2025), conform statisticilor publicate recent și analizate de Axios. Aproape 167.000 dintre cei deportați aveau cazier judiciar (condamnări și acuzații în curs), adică aproximativ 38% din total. Ce arată datele despre ritmul deportărilor Cifra totală este cu aproximativ 171.000 mai mare decât în anul fiscal precedent, însă rămâne mult sub promisiunea din campania lui Donald Trump de a deporta un milion de persoane pe an. Statistica a apărut într-un raport de justificare a bugetului pentru Congresul SUA și este prezentată ca prima raportare oficială privind deportările publicată sub a doua administrație Trump. În același timp, Oficiul de Statistică pentru Securitate Internă nu și-a actualizat datele de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Ținta rămâne, dar apare presiunea bugetară Raportul ICE analizat de Axios indică faptul că obiectivul de a deporta un milion de persoane în următorul an fiscal „rămâne neschimbat”. Totuși, raportul bugetar al DHS preconizează deja mai puține fonduri pentru anul fiscal 2027 comparativ cu 2026, ceea ce ridică semne de întrebare privind resursele necesare pentru accelerarea operațiunilor. Ce nu intră în raport: „autodeportările” Datele nu includ deportările voluntare. În plus, cifra intens promovată a „autodeportărilor”, invocată de DHS, nu apare în raport: prin aplicația „CBP Home”, imigranții fără acte pot alege să plece pe cont propriu, iar în schimb biletul de avion este plătit și primesc un bonus de 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei). Comunicatele DHS au susținut că peste două milioane de persoane s-au „autodeportat”, fără publicarea unor serii de date periodice. [...]
Senatul SUA , controlat de republicani, a blocat din nou o limitare a puterilor de război ale lui Trump , respingând o rezoluție care ar fi obligat administrația să retragă forțele americane din conflictul cu Iranul până la o autorizare explicită a Congresului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de reglementare și control instituțional: cine decide continuarea operațiunilor militare, Casa Albă sau Congresul. Votul de miercuri este a patra ocazie din acest an în care Senatul a ales, în practică, să lase puterile de război la nivelul președintelui, într-un conflict pe care democrații îl consideră „ilegal și nejustificat”. Republicanii au argumentat că își mențin, deocamdată, încrederea în conducerea lui Donald Trump în timp de război, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și riscurile unei retrageri. Termenul legal care apasă pe decizie Materialul amintește că Legea puterilor de război din 1973 impune ca, în termen de 60 de zile de la începerea unui conflict, Congresul să declare război sau să autorizeze folosirea forței. Acest termen urmează să expire la finalul lunii, iar legea permite o prelungire de încă 30 de zile. În acest context, legislatorii au transmis că vor ca administrația să prezinte „în curând” un plan pentru încheierea conflictului. Sprijin politic, dar cu limite Deși au respins rezoluția democraților, unii republicani ar fi semnalat deja că privesc spre viitoarele alegeri, care ar putea deveni un test pentru președinte dacă războiul se prelungește, potrivit AP, citată de Mediafax. Aceeași sursă notează și o nuanță importantă: republicanii ar fi nerăbdători ca războiul să se încheie și este posibil să nu accepte la nesfârșit extinderea puterii executive în acest dosar. [...]
Lovirea unui petrolier în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul de țiței către porturile rusești , după ce drone ucrainene ar fi atacat o navă sub pavilion liberian, iar căpitanul turc a fost rănit și spitalizat, potrivit Stirile Pro TV , care citează Reuters. Autoritățile ruse au anunțat joi incidentul, fără ca în material să fie prezentate detalii despre avariile suferite de petrolier sau despre eventuale consecințe asupra încărcăturii și navigației în zonă. Atacuri în aceeași noapte: Tuapse și ținte energetice Conform declarațiilor oficialilor ruși și ucraineni, Ucraina a atacat cu drone, în timpul nopții, orașul-port rusesc Tuapse de la Marea Neagră. Guvernatorul regional rus a raportat doi morți (o tânără și o fată de 14 ani) și șapte răniți. Ucraina susține că atacul a vizat depozite de petrol din Crimeea și infrastructura portului Tuapse. În plus, canale ruse de Telegram afirmă că, în același atac, ar fi fost lovită și o rafinărie a companiei energetice ruse Rosneft — informație care, în material, este atribuită acestor canale, nu unei confirmări oficiale. De ce contează: presiune pe exporturile rusești de petrol În contextul războiului, Ucraina a efectuat mai multe atacuri în Marea Neagră asupra unor petroliere care se deplasau către porturi rusești, cu obiectivul de a diminua exporturile de petrol ale Rusiei și, implicit, veniturile folosite pentru susținerea armatei, potrivit relatării. Pentru piața de transport maritim, astfel de incidente înseamnă, în principal, creșterea riscului operațional pe rutele către porturile rusești de la Marea Neagră, cu potențiale efecte în lanț asupra costurilor și planificării curselor, dacă atacurile se repetă. [...]
