Știri
Știri din categoria Externe
Pentagonul își ajustează planurile pentru Cuba în așteptarea unor ordine directe ale lui Trump, într-un context de escaladare a tensiunilor SUA–Havana și de presiune economică asupra insulei, potrivit Digi24, care citează informații apărute în presa americană.
Potrivit unor oficiali citați sub protecția anonimatului de USA Today, Pentagonul ar fi „în plin proces” de intensificare a planurilor de intervenție militară în Cuba, în așteptarea unor instrucțiuni directe de la președintele Donald Trump. În același timp, Departamentul de Război a cerut să nu se facă speculații pe această temă.
Într-un răspuns pentru EFE, Departamentul de Război a transmis că nu dorește să comenteze „scenarii ipotetice”, dar a precizat că armata ia în calcul diverse situații de urgență și „rămâne pregătită să execute ordinele președintelui”.
Tensiunile dintre Cuba și Statele Unite s-au intensificat în ianuarie și au escaladat din nou în această săptămână, după ce ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a acuzat Washingtonul că intimidează actorii care încearcă să facă comerț cu insula și a apărat dreptul Cubei de a importa combustibil.
Digi24 notează că Trump și-a crescut presiunea asupra guvernului cubanez în ianuarie, blocând trimiterea de petrol venezuelean după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, la Caracas. Blocajul petrolier impus de SUA în ultimele trei luni ar fi agravat o criză structurală resimțită de Cuba de peste șase ani.
În acest context, EFE amintește că economia Cubei s-a contractat cu 15% între 2020 și 2025.
Un raport al Departamentului de Stat al SUA susține că regimul cubanez ar fi furnizat până la 5.000 de combatanți pentru războiul purtat de Rusia în Ucraina și ar fi oferit „sprijin diplomatic și politic Moscovei”. Documentul precizează însă că nu există dovezi publice că Havana ar fi trimis oficial luptători, dar invocă „indicii semnificative” că regimul ar fi tolerat, permis sau facilitat selectiv acest flux.
Pe fondul acestor acuzații, senatorul republican Ted Cruz a declarat pentru Axios că „regimul cubanez subminează interesele americane în întreaga lume” și a sugerat că Trump ar putea ajunge să îl înlocuiască.
În acest moment, informațiile despre planuri de intervenție rămân la nivel de relatări din presa americană și declarații prudente ale Departamentului de Război, fără confirmarea unui ordin sau a unui calendar operațional.
Recomandate
Donald Trump susține că Israel și Iran lucrează la un armistițiu imediat, dar condiționează deblocarea Strâmtorii Hormuz de un „acord final” , potrivit The Jerusalem Post – o poziționare care ridică miza economică și operațională în regiune, prin menținerea unei blocade asupra unui coridor energetic critic. Într-o postare de luni după-amiază pe Truth Social , Trump a afirmat că „negocierile finale” pentru „pace” sunt în desfășurare și că „lucrurile ar trebui să se miște repede”, după ce le-a cerut celor două părți să înceteze „să tragă” una în cealaltă. În același mesaj, el a adăugat că blocada SUA asupra Strâmtorii Hormuz „va rămâne în vigoare, și în deplină forță și efect, până când se ajunge la un «Acord final»”. Contextul militar: lovituri reciproce și ținte industriale Mesajele lui Trump vin după „mai multe valuri” de lovituri iraniene asupra Israelului, care au început duminică seara, urmate de atacuri ale armatei israeliene asupra mai multor locații din Iran, inclusiv la Teheran. Publicația notează că Israelul a vizat inclusiv o uzină petrochimică din apropierea orașului Mahshahr (sud-vestul Iranului), despre care armata israeliană a confirmat că era folosită pentru producerea de rachete balistice. Agenția iraniană Fars, afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a relatat ulterior că părți ale amplasamentului au fost avariate și că zona este evacuată. Ce transmite Washingtonul: presiune pentru negociere, fără relaxarea blocadei După reluarea atacurilor iraniene asupra Israelului duminică, Trump a cerut Teheranului să revină la masa negocierilor pentru a finaliza un acord, într-o declarație pentru Fox News: „Ce i-aș sugera Iranului: ați tras rachetele, ajunge. Întoarceți-vă la masă și faceți un acord.” Tot duminică, Trump a declarat pentru Financial Times că atacul iranian cu rachete asupra Israelului „nu va avea niciun impact asupra acordului”, potrivit publicației. El a adăugat că „vom vedea cum se termină”, susținând că au fost atacuri „care nu au lovit deloc”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz rămâne un risc economic major Dincolo de dimensiunea diplomatică, elementul cu impact direct asupra economiei este condiționarea explicită a ridicării blocadei de un „acord final”. Strâmtoarea Hormuz este un punct de tranzit strategic pentru transporturile de energie, iar orice blocaj prelungit poate amplifica incertitudinea în piețele de petrol și transport maritim. În acest moment, informațiile din articol nu includ detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii blocadei; rămâne de văzut dacă afirmația privind un „armistițiu imediat” se va traduce în pași concreți pe teren și în relaxarea măsurilor din zonă. [...]
Negocierile SUA–Iran se concentrează pe oprirea războiului, nu pe dosarul nuclear , potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția iraniană Tasnim (afiliată Gardienilor Revoluției) și declarații ale purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei . Mesajul iranian este că discuțiile despre programul nuclear „nu au loc în această etapă”, iar restul informațiilor vehiculate în spațiul public ar fi „speculații media”. Baghaei a indicat, totuși, că tema nucleară ar putea apărea ulterior, dacă actuala rundă se încheie. „Dacă această etapă se încheie, chestiunea nucleară va fi unul dintre următoarele puncte pentru negocieri. Restul discuțiilor care sunt ridicate acum sunt speculații media.” Mediere regională: Qatar și Arabia Saudită discută coordonarea dezescaladării În același context, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au discutat telefonic despre facilitarea eforturilor de mediere între SUA și Iran. Convorbirea a vizat coordonarea pentru dezescaladare, pe fondul „valurilor de lovituri” dintre Israel și Iran, cu obiectivul declarat de a crește securitatea și stabilitatea regională. Trump: Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord; discuțiile ar fi aproape de final Pe linia americană, publicația notează că președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte un acord cu Iranul, susținând că el „ia deciziile”. Trump a mai spus, potrivit aceleiași relatări, că atacul iranian cu rachete asupra Israelului din 8 iunie nu ar urma să influențeze acordul. Separat, Trump a afirmat pentru Axios că SUA sunt „foarte aproape de un acord final” cu Iranul și că nu își dorește ca evoluțiile militare curente să „arunce în aer” înțelegerea. Într-o intervenție la Fox News, el a îndemnat Iranul să revină la masa negocierilor, după lansările de rachete. De ce contează Faptul că Teheranul susține explicit că negocierile curente nu includ programul nuclear sugerează o încercare de a delimita o etapă de „încetare a războiului” de dosarul nuclear, mult mai sensibil și cu implicații directe pentru sancțiuni și arhitectura de securitate din regiune. În paralel, implicarea Qatarului și Arabiei Saudite indică o presiune regională pentru dezescaladare, în timp ce Washingtonul transmite public că un acord ar fi aproape, în pofida escaladării militare. [...]
Libanul acuză o încălcare sistematică a armistițiului , după ce ministrul apărării, Michel Menassa , a susținut că Israelul a lovit teritoriul libanez de aproape 3.500 de ori de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională: armistițiul a redus atacurile asupra Beirutului, dar nu a oprit confruntările din sud, menținând presiunea pe infrastructură și pe capacitatea statului libanez de a gestiona strămutările. Armistițiul intermediat de SUA a fost anunțat pe 16 aprilie și a intrat în vigoare după miezul nopții de 17 aprilie, în condițiile în care trupele israeliene erau încă poziționate în profunzime în sudul Libanului. În acest interval, luptele dintre Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, au continuat în sudul țării. Cifrele invocate de Beirut și lipsa unui răspuns israelian Într-o reuniune a cabinetului, Menassa a declarat că, între 17 aprilie și 7 iunie, Israelul ar fi efectuat: 3.491 de lovituri aeriene; 407 explozii controlate; șase operațiuni de demolare. Potrivit aceleiași surse, acțiunile ar fi dus la distrugerea completă a unor sate din sudul Libanului. Statisticile au fost făcute publice ulterior pe platforma X de biroul premierului Nawaf Salam . Armata israeliană nu a răspuns, până la momentul relatării, unei solicitări de comentariu. Presiune pe capacitatea de cazare, pe fondul strămutărilor Premierul Nawaf Salam a spus că ultima escaladare dintre Iran și Israel a generat noi valuri de strămutări, complicând eforturile Libanului de a caza familiile care și-au părăsit locuințele. Conform datelor citate, peste un milion de persoane – aproximativ o cincime din populația Libanului – au fost strămutate în urma loviturilor Israelului și a avertismentelor de evacuare emise în întreaga țară după izbucnirea războiului, pe 2 martie. Context regional: schimb de lovituri și blocaj în discuțiile pentru un acord durabil Hezbollah a continuat să tragă asupra Israelului și a respins discuțiile mediate de SUA între oficiali libanezi și israelieni pentru un acord de durată, care să consolideze armistițiul existent. Duminică, Israelul a lovit suburbiile din sudul Beirutului, ca reacție la lovituri ale Hezbollah în nordul Israelului. În continuare, Teheranul a bombardat nordul Israelului, iar Israelul a răspuns cu tiruri asupra unor locații din Iran. [...]
Vizita rară a lui Xi la Phenian poate redesena pârghiile Chinei asupra sancțiunilor și comerțului cu Coreea de Nord , într-un moment în care Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra vecinului său și să-și întărească poziția în negocierile cu Washingtonul, potrivit NPR . Președintele Chinei, Xi Jinping, și liderul nord-coreean, Kim Jong Un, au transmis luni, la un summit la Phenian, că vor să aprofundeze cooperarea bilaterală. Este prima vizită a lui Xi în Coreea de Nord după șapte ani, iar publicația notează că deplasarea este văzută ca o încercare de a reafirma „influența unică” a Beijingului asupra aliatului său socialist. Cooperare extinsă, cu accent pe economie În cadrul întâlnirii, Xi a indicat disponibilitatea Chinei de a extinde cooperarea într-o gamă largă de domenii, inclusiv: comerț; agricultură; construcții; tehnologie. Mesajele au fost relatate de televiziunea de stat chineză CCTV, citată de Associated Press în materialul preluat de NPR. Xi a mai spus că cele două țări ar trebui să întărească „cooperarea strategică” și să-și protejeze interesele de suveranitate și securitate. Detaliile complete ale discuțiilor nu erau disponibile, iar NPR precizează că analiștii anticipau implicații importante atât pentru relația bilaterală, cât și în plan regional, pe fondul confruntărilor separate ale Chinei și Coreei de Nord cu SUA. Sancțiuni ONU și reluarea legăturilor: semnale cu impact operațional China rămâne „colacul de salvare” economic al Coreei de Nord și principalul său susținător diplomatic, iar experții citați spun că Beijingul a evitat să aplice integral sancțiunile ONU și ar fi trimis ajutor „clandestin” pentru a menține economia nord-coreeană pe linia de plutire. Pe zona de conectivitate și fluxuri, NPR notează două repere relevante: volumul comerțului bilateral China–Coreea de Nord a revenit anul trecut la nivelurile de dinainte de pandemie; la începutul acestui an au fost reluate zborurile directe și trenurile de pasageri, suspendate în pandemie. Xi a spus că redeschiderea acestor servicii ar trebui folosită pentru a extinde schimburile între oameni, un semnal care poate susține și reluarea unor activități economice conexe. De ce contează pentru Beijing: pârghie în relația cu SUA Materialul plasează vizita și în contextul diplomatic mai larg: Xi vine după summituri consecutive cu președintele american Donald Trump și cu președintele rus Vladimir Putin, organizate luna trecută la Beijing, iar o nouă întâlnire Xi–Trump este așteptată în septembrie, cu ocazia unei vizite planificate în SUA. Un expert citat, Kwak Gil Sup (One Korea Center), spune că Xi va încerca să demonstreze influența Chinei asupra Peninsulei Coreene și un rol de lider în Asia de Nord-Est, în competiția strategică cu SUA. În aceeași logică, restabilirea unei influențe „exclusive” asupra Coreei de Nord i-ar putea oferi lui Xi un avantaj în discuțiile cu Trump, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a relua diplomația cu Kim. Ce ar putea cere Phenianul: sprijin economic și mai puțină presiune pe denuclearizare Analiștii citați de NPR spun că Xi ar putea oferi pachete de ajutor economic, precum livrări de orez și îngrășăminte, reluarea turismului de grup din China și proiecte economice comune. În paralel, există așteptarea ca Beijingul să nu insiste public pe denuclearizare, limitându-se la formulări generale despre pace și stabilitate. Potrivit profesorului Leif-Eric Easley (Universitatea Ewha Womans din Seul), oficialii chinezi au evitat să vorbească public despre denuclearizare, deși o mențin ca obiectiv pe termen lung, iar Kim ar urmări acceptarea Coreei de Nord ca vecin „nuclear”. În acest context, NPR amintește că sora lui Kim, Kim Yo Jong , a respins recent eforturile SUA privind denuclearizarea, iar Kim a prezentat o nouă facilitate pentru producerea de „ingrediente nucleare” și a promis accelerarea consolidării forțelor nucleare. Separat, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a afirmat că Nordul ar produce anual suficiente materiale pentru aproximativ 10–20 de bombe și că este aproape de perfecționarea tehnologiei rachetelor balistice intercontinentale. Pentru mediul economic și de reglementare, miza imediată rămâne dacă apropierea Beijing–Phenian se va traduce în relaxarea de facto a aplicării sancțiunilor și în extinderea fluxurilor comerciale și logistice, într-o regiune unde tensiunile de securitate influențează direct rutele, riscul și costurile. [...]
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
UE își extinde aplicarea sancțiunilor pe mare, autorizând reținerea petrolierelor suspectate că transportă petrol rusesc în Mediterană , o schimbare cu impact direct asupra rutelor maritime și a riscurilor operaționale pentru transportatori, potrivit Economedia . Măsura a fost anunțată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , la o reuniune a miniștrilor apărării din UE. Reținerile sunt autorizate în cadrul Operațiunii IRINI, misiunea navală a Uniunii în Mediterană. „Operațiunea noastră IRINI a modificat regulile de angajament și va începe acum să rețină nave. Ideea este de a utiliza cele mai bune practici din diferite țări din Europa.” Ce se schimbă operațional: de la inspecții la rețineri Operațiunea IRINI a fost lansată în 2020 pentru a inspecta nave comerciale, cu obiectivul de a preveni transporturile ilegale de arme către Libia. Acum, prin modificarea „regulilor de angajament” (setul de reguli care stabilesc când și cum pot interveni forțele), misiunea capătă un instrument mai intruziv: reținerea navelor suspecte. În teren, intervențiile sunt derulate de nave militare ale statelor membre, „în special” ale Marinei Franceze, cu sprijinul serviciilor de informații din Marea Britanie. Potrivit informațiilor din articol, sunt folosite trupe de elită parașutate din elicoptere pentru a prelua controlul asupra navelor suspectate. Cine este vizat și ce exemple există deja Ținta sunt petroliere aflate pe liste de sancțiuni ale UE, SUA sau Marii Britanii, care, conform sursei, folosesc frecvent pavilioane false (de exemplu Comore sau Mozambic) și structuri de proprietate opace pentru a transporta țiței rusesc. Sunt menționate două cazuri: MT Grinch , petrolier sancționat la nivel internațional, interceptat în vestul Mediteranei (între Spania și Maroc) și redirecționat de forțele navale franceze pentru investigații detaliate; Deyna , suspectat că a utilizat un pavilion fals în timp ce naviga din portul rusesc Murmansk, reținut în mod similar în Mediterană. Context: sancțiuni mai dure și argumentul riscului de mediu În primăvară, petroliere asociate cu companii occidentale au început să își reducă activitatea pe piața rusească de transport maritim de produse petroliere, după adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE . Acesta a inclus, potrivit articolului, o „bază” pentru o interdicție privind furnizarea serviciilor de transport maritim pentru produse petroliere rusești, care ar urma să fie implementată în coordonare cu G7. Pe lângă componenta de sancțiuni, articolul indică și un motiv de siguranță: multe nave din „flota din umbră” ar fi vechi, prost întreținute și ar naviga fără asigurări valide, ceea ce crește riscul unor incidente. Este menționat cazul petrolierului rusesc Arctic Metagaz, rămas în derivă în Mediterană după explozii, episod care ar fi amplificat îngrijorările privind o posibilă catastrofă de mediu în apropierea Europei. Reacția Rusiei și posibile efecte Moscova a descris acțiunile drept „acte de piraterie” și o încălcare a dreptului internațional privind libertatea de navigație. Ca răspuns, Rusia ar fi început să își escorteze ocazional navele comerciale și petrolierele cu nave de război și submarine în apele europene, pentru a descuraja confiscările. Pentru piața de transport maritim, autorizarea reținerilor ridică miza: crește riscul de întreruperi pe rute, de întârzieri și de costuri suplimentare pentru operatorii care ajung sub suspiciune sau care operează în zone unde se intensifică verificările. [...]
