CAT$783.74-3.93%CO1$107.20+0.48%XBR/USD$103.67-0.69%WTI/USD$98.82+0.23%CL1$102.99+0.82%

Banca Mondială avertizează că șocul petrolier din Golf poate împinge în sus prețurile la energie, îngrășăminte și alimente în 2026, cu efecte în lanț asupra inflației și dobânzilor, potrivit unei analize sintetizate de Biziday, pe baza raportului „Commodity Markets Outlook”.

În scenariul considerat „optimist” de instituție – în care conflictul se încheie, iar Strâmtoarea Hormuz se redeschide în luna mai – livrările de petrol nu ar reveni la nivelurile de dinainte de război decât treptat, spre finalul lui 2026. Banca Mondială descrie situația drept „cel mai mare șoc pe partea de ofertă de petrol” înregistrat vreodată.

Ce arată scenariul de bază: energie mai scumpă, presiune pe toate mărfurile

Raportul indică faptul că, deși cotațiile s-au temperat față de vârful inițial, petrolul Brent era la mijlocul lunii aprilie cu peste 50% peste nivelul de la începutul anului. Pentru 2026, Banca Mondială estimează:

• un preț mediu al petrolului de 86 de dolari/baril (aprox. 395 lei), în scenariul în care cele mai acute perturbări se încheie în mai;
• o creștere medie a prețurilor la energie de 24% în 2026;
• o creștere a prețurilor generale ale mărfurilor de 16% în 2026, pe fondul energiei și îngrășămintelor, dar și al unor prețuri record la mai multe metale.

Îngrășămintele, canalul prin care șocul se transmite către prețurile alimentelor

Banca Mondială anticipează o creștere medie de 31% a prețurilor la îngrășăminte în 2026, determinată de un avans de 60% la uree. Instituția avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor ar coborî la cel mai redus nivel din 2022 până în prezent, cu efecte atât asupra veniturilor fermierilor, cât și asupra randamentelor viitoarelor culturi.

În cazul în care conflictul se prelungește, presiunile asupra aprovizionării cu alimente ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an, potrivit estimărilor din raport.

Riscul macro: inflație mai mare și dobânzi în creștere, problemă pentru statele îndatorate

Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill, descrie efectul în valuri: scumpirea energiei, apoi a alimentelor, urmată de o inflație generalizată mai ridicată, care poate duce la creșterea dobânzilor și la scumpirea finanțării datoriei publice.

Într-un scenariu mai sever, în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată mai mult timp, Banca Mondială estimează că petrolul ar putea ajunge la o medie anuală de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei) în 2026; Biziday notează că la data de 29 aprilie prețul era de 112 dolari. În același scenariu, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea urca la 5,8%, față de 4,7% anul trecut și 5,1% în scenariul optimist.

În plus, economistul-șef adjunct Ayhan Kose avertizează că multe guverne vin după o succesiune de șocuri (pandemie, războiul din Ucraina), care a redus spațiul fiscal, motiv pentru care recomandarea este evitarea unor subvenții ample și nețintite, în favoarea unui sprijin temporar, direcționat către gospodăriile vulnerabile.