Știri
Știri din categoria Mărfuri
Banca Mondială avertizează că șocul petrolier din Golf poate împinge în sus prețurile la energie, îngrășăminte și alimente în 2026, cu efecte în lanț asupra inflației și dobânzilor, potrivit unei analize sintetizate de Biziday, pe baza raportului „Commodity Markets Outlook”.
În scenariul considerat „optimist” de instituție – în care conflictul se încheie, iar Strâmtoarea Hormuz se redeschide în luna mai – livrările de petrol nu ar reveni la nivelurile de dinainte de război decât treptat, spre finalul lui 2026. Banca Mondială descrie situația drept „cel mai mare șoc pe partea de ofertă de petrol” înregistrat vreodată.
Raportul indică faptul că, deși cotațiile s-au temperat față de vârful inițial, petrolul Brent era la mijlocul lunii aprilie cu peste 50% peste nivelul de la începutul anului. Pentru 2026, Banca Mondială estimează:
Banca Mondială anticipează o creștere medie de 31% a prețurilor la îngrășăminte în 2026, determinată de un avans de 60% la uree. Instituția avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor ar coborî la cel mai redus nivel din 2022 până în prezent, cu efecte atât asupra veniturilor fermierilor, cât și asupra randamentelor viitoarelor culturi.
În cazul în care conflictul se prelungește, presiunile asupra aprovizionării cu alimente ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an, potrivit estimărilor din raport.
Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill, descrie efectul în valuri: scumpirea energiei, apoi a alimentelor, urmată de o inflație generalizată mai ridicată, care poate duce la creșterea dobânzilor și la scumpirea finanțării datoriei publice.
Într-un scenariu mai sever, în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată mai mult timp, Banca Mondială estimează că petrolul ar putea ajunge la o medie anuală de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei) în 2026; Biziday notează că la data de 29 aprilie prețul era de 112 dolari. În același scenariu, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea urca la 5,8%, față de 4,7% anul trecut și 5,1% în scenariul optimist.
În plus, economistul-șef adjunct Ayhan Kose avertizează că multe guverne vin după o succesiune de șocuri (pandemie, războiul din Ucraina), care a redus spațiul fiscal, motiv pentru care recomandarea este evitarea unor subvenții ample și nețintite, în favoarea unui sprijin temporar, direcționat către gospodăriile vulnerabile.
Recomandate
Aurul a coborât la un minim al ultimelor trei săptămâni , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor că presiunile inflaționiste ar putea menține dobânzile ridicate, înaintea unei serii de decizii ale băncilor centrale, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a scăzut cu 1,4%, la 4.614,71 dolari/uncie (aprox. 21.300 lei), cel mai redus nivel din 7 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au coborât tot cu 1,4%, la 4.629,20 dolari/uncie (aprox. 21.400 lei). Petrolul peste 110 dolari/baril reaprinde riscul de inflație Declinul aurului a venit după ce petrolul Brent a urcat peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în contextul în care discuțiile SUA–Iran au stagnat, iar Strâmtoarea Hormuz a rămas în mare parte închisă, afectând fluxurile de energie. Un oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, este nemulțumit de cea mai recentă propunere iraniană privind încheierea războiului de două luni, ceea ce a redus speranțele unei detensionări rapide. Analistul Julius Baer, Carsten Menke, a legat mișcarea din metale prețioase de scumpirea petrolului și de implicațiile acesteia asupra politicii monetare: „Scăderea de astăzi a prețurilor aurului (și argintului) reflectă o creștere a prețurilor petrolului din cauza lipsei de progres în negocierile dintre SUA și Iran.” În evaluarea sa, piața aurului pare mai preocupată de riscul unei politici monetare mai restrictive, alimentat de efectele războiului asupra inflației, decât de riscul încetinirii creșterii globale. Băncile centrale și dolarul pun presiune pe metalele prețioase Reuters notează că prețurile ridicate ale țițeiului amplifică presiunile inflaționiste și cresc probabilitatea unor dobânzi mai mari. Deși aurul este considerat, tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate îi reduc atractivitatea, deoarece nu oferă randament. În paralel, investitorii urmăresc deciziile de politică monetară din această săptămână: Banca Japoniei a menținut dobânzile, însă trei din cei nouă membri ai consiliului au propus majorarea costurilor de împrumut, semnalând îngrijorări privind inflația; Rezerva Federală a SUA este așteptată să păstreze dobânzile neschimbate la finalul ședinței de miercuri; sunt în atenție și deciziile Băncii Centrale Europene, Băncii Angliei și Băncii Canadei. Între timp, dolarul s-a apreciat, iar randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat la un maxim al ultimelor trei săptămâni, ceea ce a pus presiune suplimentară pe metalele prețioase cotate în dolari. Ce s-a întâmplat cu celelalte metale Pe lângă aur, au scăzut și alte metale: argintul spot: -3%, la 73,20 dolari/uncie (aprox. 340 lei); platina: -1,7%, la 1.949,84 dolari/uncie (aprox. 9.000 lei); paladiul: -2,2%, la 1.444,72 dolari/uncie (aprox. 6.700 lei). [...]
Aurul se îndreaptă spre cea mai mare scădere lunară din 2008 , potrivit Ziarul Financiar , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii accelerate a energiei, care schimbă așteptările investitorilor privind inflația și dobânzile. Marți dimineață, metalul prețios consemna o revenire, însă rămânea pe traiectoria celei mai slabe performanțe lunare din ultimii aproape 17 ani. La momentul redactării, aurul era în creștere cu 2,2%, până la 4.622 de dolari pe uncie, dar pe ansamblul lunii martie pierderea ajungea la 12,6%. Scăderea din martie ar fi cea mai amplă din octombrie 2008, când declinul lunar a atins 16,8%, notează publicația. Mișcarea este cu atât mai relevantă cu cât aurul este, în mod tradițional, considerat un activ de refugiu în perioade de criză. Contextul imediat este incertitudinea legată de direcția conflictului dintre SUA și Iran, intrat în a cincea săptămână. Conform The Wall Street Journal , președintele american Donald Trump le-ar fi transmis consilierilor, săptămâna trecută, că este dispus să încheie ostilitățile militare chiar și dacă Strâmtoarea Hormuz ar rămâne în mare parte blocată. Într-o postare de marți pe platforma Truth Social, Trump a afirmat că statele care nu au dorit să se implice în „decapitarea Iranului” ar trebui fie să își procure resursele energetice direct din regiune, fie să apeleze la exporturile americane, potrivit ZF. Din perspectiva pieței, aurul este tras în jos de efectele secundare ale șocului energetic, deoarece scumpirea petrolului și a gazelor alimentează așteptările de inflație și, implicit, scenariul unei noi runde de majorări ale ratelor dobânzilor. În astfel de condiții, investitorii tind să penalizeze activele care nu oferă randament (precum aurul), în favoarea instrumentelor care beneficiază de dobânzi mai mari. Aurul era în creștere cu 2,2% la momentul redactării, la 4.622 dolari/uncie, dar pe martie avea un minus de 12,6%. Scăderea lunară ar fi cea mai mare din octombrie 2008 (atunci: -16,8%). Factorii invocați sunt conflictul SUA-Iran, riscul de blocaj în Strâmtoarea Hormuz și scumpirea energiei, care împinge în sus așteptările de inflație și dobânzi. [...]
Prețul fisticului a urcat la maximele ultimilor ani , pe fondul războiului din Iran, exact într-un moment în care cererea explodează pentru produse pe bază de fistic, inclusiv „ciocolata Dubai”, potrivit Agerpres . Șocul combină o piață deja tensionată cu blocaje logistice în Orientul Mijlociu, ceea ce se traduce în costuri mai mari și livrări întârziate. Iranul, unul dintre cei mai mari producători mondiali, are exporturile complicate de conflict, iar comercianții spun că mutarea recoltei devine tot mai dificilă, pe măsură ce războiul perturbă logistica regională. Un angrosist cu sediul la Londra descrie incertitudinea de preț ca pe un pariu, în condițiile în care furnizorii și cumpărătorii nu mai au repere stabile. De ce contează: cerere în creștere, ofertă sub presiune Potrivit Departamentului american al Agriculturii, în ultimii ani Iranul a asigurat aproximativ o cincime din producția mondială de fistic și circa 25–30% din exporturile globale. În paralel, cererea a fost alimentată de popularitatea „ciocolatei Dubai”, fenomen care a împins în sus consumul de produse cu aromă de fistic. Pe partea de ofertă, problemele nu au început odată cu războiul: recoltele din 2025 în SUA, Turcia și Iran au fost sub așteptări, iar în Iran producția a fost afectată de secetă. La acestea s-au adăugat sancțiunile și tulburările interne, plus întreruperi ale comunicațiilor care au îngreunat coordonarea vânzărilor chiar înainte de escaladarea conflictului. Prețuri și logistică: rute mai scumpe, timpi mai mari Conform datelor Expana citate în material, prețul fisticului a urcat în martie la aproximativ 4,57 dolari pe livră (aprox. 10,1 dolari/kg, adică aproximativ 46 lei/kg), cel mai ridicat nivel din 2018. Războiul a agravat blocajele: companiile maritime au anulat sau redirecționat curse, ceea ce a întârziat transporturile și a crescut costurile. Un reprezentant al Asociației Fisticului din Iran spune că principala rută de export, prin portul Bandar Abbas (Strâmtoarea Ormuz), a fost perturbată grav, deși exporturile au continuat pe rute terestre, cu întârzieri și costuri suplimentare. Pentru India, o rută alternativă menționată este prin portul Mersin (Turcia) și Canalul Suez, iar pentru China există opțiunea feroviară, descrisă însă ca fiind costisitoare și complicată. Efect în lanț: substituirea e dificilă, iar piața spot reacționează Cumpărătorii caută furnizori alternativi, în special din SUA, care reprezintă aproximativ 40% din producția globală, însă exportatorii americani ar fi vândut deja cea mai mare parte a stocului disponibil. În plus, comercianții atrag atenția că fisticul iranian are un conținut mai ridicat de ulei decât alte origini, ceea ce influențează gustul și utilizarea în produse de patiserie, limitând substituirea. Pe unele piețe spot din Orientul Mijlociu și India sunt raportate creșteri bruște de preț, iar un analist Expana avertizează că, dacă fisticul iranian rămâne inaccesibil o perioadă mai lungă, scumpirile ar putea continua. Contextul sezonier amplifică presiunea: apropierea verii aduce, tradițional, vânzări mai mari, inclusiv pe segmentul de înghețată. [...]
Scumpirea motorinei cu 26% în UE după conflictul SUA–Iran ridică direct costurile de transport și logistică , chiar dacă România a avut creșteri mai mici decât media, arată o analiză Euronews , pe baza datelor Comisiei Europene pentru intervalul 23 februarie–20 aprilie 2026. Motorina, principalul canal de transmitere a șocului în economie La nivelul Uniunii Europene, motorina s-a scumpit mai puternic decât benzina: prețul mediu a urcat de la 1,59 euro/litru (aprox. 7,9 lei) la 2,01 euro/litru (aprox. 10,0 lei), adică un avans de 26%. În context economic, motorina are o pondere ridicată în costurile de transport rutier de marfă, ceea ce poate împinge în sus cheltuielile operaționale ale companiilor și, indirect, prețurile unor bunuri. Cele mai mari creșteri la motorină au fost raportate în: Bulgaria: +43% Franța: +36% Estonia: +35% Belgia: +33% În marile economii (Franța, Germania, Italia și Spania), scumpirile au depășit 20%. România este menționată între statele cu evoluții mai reduse, alături de Ungaria și Polonia, cu unele dintre cele mai mici creșteri din UE. Malta a fost singura țară fără majorări la motorină. Benzina a crescut cu 12% în medie, cu diferențe mari între state Pentru benzina Euro-super 95, prețul mediu în UE a urcat de la 1,64 euro/litru (aprox. 8,2 lei) la 1,83 euro/litru (aprox. 9,1 lei), o creștere de 12%. Cele mai puternice scumpiri au fost în Belgia, Cehia și Bulgaria (până la +22%). Dintre marile economii, Franța a avut cea mai mare creștere (+18%), urmată de Germania (+15%). Italia a înregistrat +7%, iar Spania +3%. Malta a rămas singurul stat fără modificări de preț. România este plasată, în acest tablou, în zona creșterilor moderate, sub media UE. De ce prețurile au rămas sus, deși a existat armistițiu Potrivit datelor săptămânale citate, prețurile au început să urce înainte de declanșarea conflictului și au accelerat după atacurile de la finalul lui februarie. Benzina a urcat spre 1,90 euro/litru (aprox. 9,5 lei) la final de martie, iar motorina a depășit temporar 2,10 euro/litru (aprox. 10,4 lei) în aprilie. După armistițiul din 8 aprilie, a urmat o corecție ușoară, însă cotațiile nu au revenit la nivelurile de dinaintea crizei, rămânând semnificativ mai ridicate în UE. Unde sunt acum cele mai mari și cele mai mici prețuri La nivelurile finale, Țările de Jos conduc clasamentul atât la benzină (2,28 euro/litru, aprox. 11,3 lei), cât și la motorină (2,30 euro/litru, aprox. 11,4 lei). Urmează Danemarca, Germania și Franța, toate peste 2 euro/litru. La polul opus, Malta are cele mai mici prețuri din UE, iar Polonia și Bulgaria sunt, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului. Context: dependența de carburanți rămâne ridicată Analiza notează că, în 2024, 67% dintre mașinile noi înmatriculate în UE au fost pe benzină, 17% diesel și 14% electrice. Structura menține dependența de carburanți tradiționali și face piața vulnerabilă la șocuri externe, cu efecte care se pot propaga rapid în costurile de transport și distribuție. [...]
Aurul a urcat, iar petrolul a slăbit după prelungirea armistițiului SUA–Iran , un mix care a redus temerile privind un nou val de inflație și, implicit, riscul unor dobânzi ridicate pentru mai mult timp, potrivit Reuters . Miercuri dimineață, aurul spot a crescut cu 0,9%, la 4.754,89 dolari/uncie (aprox. 21.900 lei), la ora 04:35 GMT (07:35, ora României), după ce marți coborâse la cel mai scăzut nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au avansat cu 1,1%, la 4.772,60 dolari/uncie (aprox. 21.980 lei). De ce contează: petrol mai ieftin, presiune mai mică pe inflație și dobânzi Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va prelungi pe termen nedeterminat armistițiul cu Iranul pentru a permite continuarea discuțiilor de pace, cu câteva ore înainte ca acesta să expire. Reuters notează că anunțul a părut unilateral și nu era imediat clar dacă Iranul sau aliatul SUA, Israel, vor accepta extinderea armistițiului început în urmă cu două săptămâni. Reacția piețelor a fost rapidă: acțiunile au crescut, dolarul s-a depreciat, iar petrolul a trecut pe scădere după anunț. În mod obișnuit, petrolul mai scump alimentează inflația prin costuri mai mari de transport și producție; iar dacă inflația se reaprinde, crește probabilitatea unor dobânzi ridicate mai mult timp. În acest context, aurul poate beneficia ca protecție la inflație, dar este dezavantajat de dobânzi mari, care fac activele purtătoare de randament mai atractive decât metalul prețios. Ce urmăresc investitorii: titlurile din Orientul Mijlociu și semnalele despre dobânzi Analistul Marex Edward Meir a spus că extinderea armistițiului este percepută ca o detensionare, însă a avertizat că o reluare a ostilităților ar putea întări dolarul și ar împinge în sus petrolul și dobânzile, ceea ce ar pune presiune pe aur. Standard Chartered a transmis într-o notă că evoluția prețului rămâne „la mâna” știrilor despre armistițiu și a nevoilor de lichiditate; banca vede însă riscul unei corecții pe termen scurt, în timp ce își menține așteptarea ca metalele prețioase să își revină, iar aurul să retesteze maxime record. În paralel, Reuters menționează și un element de politică monetară: nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Warsh a declarat că nu i-a făcut promisiuni lui Trump privind tăieri de dobândă, încercând să îi asigure pe senatorii americani că va acționa independent. Alte metale prețioase Pe piața spot, argintul a urcat cu 1,7%, la 77,97 dolari/uncie (aprox. 359 lei), platina a câștigat 1,7%, la 2.070,37 dolari/uncie (aprox. 9.520 lei), iar paladiul a avansat cu 1,9%, la 1.561,72 dolari/uncie (aprox. 7.180 lei). [...]
Aurul a scăzut marți, sub presiunea unui dolar ușor mai puternic și a incertitudinii legate de posibile negocieri de pace SUA–Iran , un context care poate readuce volatilitatea în piață dacă discuțiile nu se concretizează, potrivit Reuters . La ora 04:18 GMT, aurul spot era în scădere cu 0,5%, la 4.795,51 dolari (aprox. 22.060 lei) uncia, continuând declinul după ce luni atinsese cel mai redus nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, coborau cu 0,3%, la 4.814 dolari (aprox. 22.140 lei) uncia. Un factor imediat a fost aprecierea marginală a dolarului, care face mărfurile denominate în moneda americană mai scumpe pentru cumpărătorii ce operează în alte valute, reducând astfel cererea la nivel de preț. Geopolitica și legătura cu petrolul: de aici poate veni volatilitatea Piața urmărește dacă SUA și Iranul vor participa la discuții de pace în Pakistan, după tensiunile reaprinse în weekend. Reuters notează că Iranul ia în calcul participarea, potrivit unui oficial iranian de rang înalt, în contextul unor demersuri ale Islamabad ului pentru a pune capăt blocadei americane asupra porturilor Iranului, un obstacol important pentru reintrarea Teheranului în eforturile de pace, pe măsură ce se apropie finalul unui armistițiu de două săptămâni . Kyle Rodda, analist senior la Capital.com, a spus că investitorii așteaptă „următorul titlu” despre dacă discuțiile vor avea loc la Islamabad și, în cazul în care au loc, dacă armistițiul va fi prelungit sau se va ajunge la un acord de pace. În evaluarea sa, dacă aceste evoluții se confirmă, aurul ar putea fi „bine susținut” deoarece petrolul ar scădea; în caz contrar, volatilitatea ar putea reveni. În paralel, petrolul a scăzut pe fondul așteptărilor că discuțiile de pace ar putea avea loc în această săptămână și ar permite creșterea fluxurilor de ofertă dintr-o regiune-cheie producătoare din Orientul Mijlociu. Context: inflație, dobânzi și evoluția recentă a aurului Reuters amintește că prețurile mai mari ale țițeiului pot alimenta inflația prin costuri mai ridicate de transport și producție. Deși aurul este considerat o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate cresc atractivitatea activelor purtătoare de randament, ceea ce apasă asupra metalului prețios. Aurul a scăzut cu aproximativ 8% de la loviturile lansate de SUA și Israel asupra Iranului la finalul lunii februarie, potrivit datelor citate. Alte metale prețioase Mișcările au fost mai ample și pe restul complexului: argint spot: -1,2%, la 78,93 dolari (aprox. 363 lei) uncia; platină: -0,7%, la 2.074,06 dolari (aprox. 9.540 lei) uncia; paladiu: +0,2%, la 1.553,97 dolari (aprox. 7.150 lei) uncia. [...]
