Știri
Știri din categoria Externe
Reuniunea Bilderberg de la Washington a adus la aceeași masă lideri politici și șefi din finanțe și apărare, într-un moment în care viitorul angajamentului SUA în NATO este pus sub semnul întrebării, potrivit Digi24, care citează o relatare The Guardian. Miza, dincolo de aura de secret, ține de intersecția dintre decizia politică și interesele economice din jurul industriei de apărare și al relației transatlantice.
Întâlnirea – a 72-a ediție – a avut loc în weekend, la Washington DC, la hotelul Salamander, unde a fost instituit un cordon de securitate. Conferința este cunoscută pentru accesul limitat al presei și pentru discuțiile purtate cu ușile închise, iar participanții includ, potrivit materialului, prim-miniștri, lideri militari, miliardari din tehnologie și șefi ai unor mari companii de investiții.
Contextul central al reuniunii este tensiunea din jurul NATO, în condițiile în care Donald Trump ar lua în calcul retragerea SUA din alianță, iar pe agenda discuțiilor a apărut explicit tema „relației transatlantice de apărare-industrială” – formulare care trimite la legăturile dintre politicile de securitate și contractele/lanțurile industriale din apărare.
Șeful NATO, Mark Rutte, participant obișnuit, a venit la conferință după o conversație descrisă drept „foarte sinceră” la Casa Albă. În același timp, relatarea citată notează că nu au existat semne de retragere a americanilor din reuniune; dimpotrivă, prezența SUA a fost una consistentă.
În spatele ușilor închise, au participat nume mari din Wall Street și din corporații, alături de politicieni americani de rang înalt apropiați de președinte. Materialul menționează inclusiv prezența unor directori executivi de la KKR și Lazard și a conducerii Pfizer.
Din zona administrației americane, sunt amintiți, între alții:
Pe fondul conflictului din Iran, conferința a avut o „atmosferă de război”, cu „Viitorul războiului” pe ordinea de zi. Lista de participanți a inclus, potrivit relatării, pe amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific al SUA.
Din sectorul privat, sunt menționați contractori militari și producători de drone, iar Eric Schmidt (fost șef al Google) este descris ca susținător al războiului cu drone. În material este citată și o declarație a lui Schmidt pentru FT, potrivit căreia războaiele viitoare vor fi definite de arme fără pilot și „roiuri de drone” tot mai automatizate, cu țintire bazată pe inteligență artificială (IA).
Tot în acest context apar Anduril Industries (prin CEO-ul Brian Schimpf) și Palantir (prin CEO-ul Alex Karp), cu referire la un proiect numit „Golden Dome” asociat lui Trump.
Un element notat ca neobișnuit este absența lui Peter Thiel de pe lista participanților, deși este membru al comitetului director din 2008, iar textul susține că el finanțează în mare parte reuniunile prin American Friends of Bilderberg Inc, alături de Eric Schmidt. Materialul amintește și legătura Palantir cu finanțarea CIA la începuturi, ca parte a intersecției dintre finanțe și servicii de informații.
Separat, prezența lui Vivian Motzfeldt, fost ministru de externe al Groenlandei și fost președinte al parlamentului local, este interpretată ca un semnal politic către administrația Trump că Groenlanda „are aliați puternici” în parteneriatul transatlantic, în contextul discuțiilor despre „securitatea arctică”.
Recomandate
Țările europene din NATO accelerează un plan de rezervă care ar muta mai multă comandă și control către Europa , pe fondul riscului ca SUA să-și reducă prezența militară sau sprijinul în alianță, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: menținerea descurajării față de Rusia și a continuității militare în scenariul în care Washingtonul își retrage trupele din Europa ori refuză să intervină. Planul, descris de unii oficiali drept „un NATO european”, ar folosi structurile militare existente ale NATO, dar ar crește ponderea europenilor în pozițiile de comandă și ar încerca să acopere, cu resurse locale, capabilități pe care în prezent le furnizează în mare parte SUA. Inițiativa avansează informal, prin discuții și întâlniri „paralele” organizate în NATO. Schimbarea de poziție a Germaniei, pivotul politic al planului Un element-cheie este schimbarea de optică la Berlin, notează The Wall Street Journal , citat de Antena 3. Germania ar fi fost mult timp reticentă față de ideea unei apărări continentale fără SUA, însă și-ar fi ajustat poziția în contextul noilor realități politice de la Washington. În același timp, dificultatea este structurală: NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape toate nivelurile, de la logistică și informații până la comanda militară. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , este citat afirmând: „Alianța va fi, într-o mai mare măsură, condusă de europeni”. Ce ar însemna, concret, „planul de rezervă” După schimbarea de poziție a Germaniei, planificarea de urgență ar fi intrat în detalii militare, inclusiv cine ar coordona, în lipsa ofițerilor americani, componente critice ale apărării. În discuție sunt, potrivit materialului: coordonarea apărării antiaeriene și antirachetă a NATO; coridoarele către Polonia și statele baltice; rețelele logistice; exercițiile regionale majore. Oficialii implicați ar considera că reintroducerea serviciului militar obligatoriu este „un alt element esențial” pentru succesul planului, în condițiile în care multe state au renunțat la această practică după Războiul Rece. Limitele: informațiile și descurajarea nucleară O zonă considerată deosebit de dificilă este cea a informațiilor și a descurajării nucleare. Oficialii europeni ar admite că sistemele americane de sateliți, supraveghere și avertizare timpurie privind rachetele nu pot fi înlocuite rapid. În acest context, după ce Donald Trump a amenințat că va invada Groenlanda, cancelarul Friedrich Merz și președintele Emmanuel Macron ar fi început discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare franceze pentru a acoperi și alte state europene, inclusiv Germania. De ce se grăbește Europa acum Potrivit articolului, lucrul la plan s-a accelerat după amenințările lui Trump privind Groenlanda și a devenit și mai urgent pe fondul unui blocaj legat de refuzul Europei de a susține războiul american din Iran. Trump a afirmat, la începutul lunii, că retragerea SUA din NATO este „dincolo de reconsiderare”, deși o ieșire formală ar necesita aprobarea Congresului. Totuși, materialul subliniază că președintele american ar putea, în schimb, să retragă trupe sau echipamente din Europa ori să refuze sprijinul, folosindu-și autoritatea de comandant suprem. În paralel, rămâne un obstacol major: comandantul suprem al forțelor aliate din Europa este întotdeauna un american, iar oficialii SUA ar fi spus că nu intenționează să renunțe la acest post. [...]
Italia împinge în discuțiile dintre aliați un model de garanții de tip Articolul 5 pentru Ucraina, fără aderare la NATO , o formulă care ar putea schimba arhitectura de securitate negociată pentru un viitor acord de pace, potrivit Kyiv Post . Propunerea, reluată de premierul italian Giorgia Meloni , vizează extinderea asupra Ucrainei a unor garanții inspirate din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), însă fără ca Kievul să primească statut de membru al alianței. Meloni a spus că inițiativa, primită inițial cu scepticism de unii parteneri, ar fi fost între timp inclusă în documente de lucru ale unui proiect de plan de pace discutat între aliați, conform agenției italiene ANSA, citată de publicație. Ce ar însemna, practic, „Articolul 5 fără aderare” În logica propunerii, un atac asupra Ucrainei ar declanșa un răspuns coordonat, similar mecanismului NATO în care un atac asupra unui stat este tratat ca un atac asupra tuturor. Meloni a susținut încă din martie 2025 că o astfel de protecție colectivă ar fi un factor de descurajare mai eficient și mai durabil decât trimiterea de trupe străine. „Trimiterea unor contingente militare nespecificate, fie britanice sau ale oricui altcuiva, este cea mai complexă și posibil cea mai puțin eficientă soluție”, a spus Meloni la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, pe 6 martie (citat redat de Kyiv Post). Tot atunci, ea a exclus posibilitatea ca trupe italiene să fie trimise în acest context. De ce contează: rezistență în rândul aliaților, mai ales în SUA Discuția revine într-un moment în care partenerii Ucrainei caută formule de securitate pe termen lung, în condițiile în care invazia la scară largă a Rusiei continuă. Ideea a întâmpinat opoziție din partea unor actori, inclusiv din SUA, unde președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării amploarea și obligațiile alianței, iar oficiali de rang înalt au exprimat în mod repetat rezerve privind relevanța NATO și împărțirea poverii între aliați, notează publicația. Italia afirmă că rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei și în promovarea unui cadru de pace pe care Meloni îl descrie drept „durabil și credibil”. Publicația nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a garanțiilor ori despre nivelul de consens între aliați în acest stadiu. [...]
Mesajele contradictorii ale lui Trump despre Strâmtoarea Ormuz cresc incertitudinea pe piața petrolului , după ce președintele SUA a susținut că ruta „va rămâne deschisă permanent”, la doar câteva ore de la anunțul unei blocade navale împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Donald Trump a făcut afirmațiile într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social , unde a indicat că decizia ar fi urmat unor discuții private cu președintele Chinei, Xi Jinping. În aceeași postare, Trump a spus că Beijingul ar fi „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii, un punct strategic pentru transportul global de petrol. În mesajul citat, Trump a mai susținut că partea chineză ar fi fost de acord „să nu mai trimită arme în Iran” pe durata conflictului și a descris relațiile Washington–Beijing ca funcționând „foarte bine”. El a adăugat că urmează să ajungă în China „peste câteva săptămâni”. De ce contează: o rută prin care trece circa un sfert din livrările mondiale de petrol Anunțul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol, prin care trece aproximativ un sfert din livrările mondiale, potrivit Daily Mail, citat de Adevărul. În acest cadru, orice semnal privind blocarea sau, dimpotrivă, „deschiderea permanentă” a strâmtorii are potențialul de a influența așteptările pieței privind riscul de aprovizionare. Context: negocieri eșuate și lipsa unei poziții oficiale a Casei Albe Potrivit articolului, declarațiile lui Trump vin după ce negocierile de pace cu Teheranul ar fi eșuat în weekend, moment după care Statele Unite ar fi instituit o blocadă navală asupra Strâmtorii Ormuz. Casa Albă nu a oferit deocamdată un comentariu oficial privind afirmațiile președintelui, notează Adevărul. În lipsa unei confirmări instituționale, rămâne neclar ce măsuri sunt efectiv în vigoare și în ce condiții ar urma să funcționeze „deschiderea permanentă” invocată de Trump. [...]
Donald Trump leagă presiunea asupra Iranului de relația cu China și amenință cu tarife punitive pentru statele care ar furniza arme Teheranului , potrivit Reuters . Președintele SUA a spus că i-a cerut, printr-o scrisoare, lui Xi Jinping să nu ofere Iranului arme, iar liderul chinez i-ar fi răspuns că Beijingul nu aprovizionează Teheranul. Într-un interviu pentru Fox Business Network, înregistrat marți și difuzat miercuri, Trump nu a precizat când au fost schimbate scrisorile. Declarațiile vin la o săptămână după ce el a amenințat țările care ar furniza arme Iranului cu un tarif „imediat” de 50%. Tarifele ca instrument de descurajare Mesajul către Beijing este parte dintr-o linie mai largă de presiune economică: Trump a indicat că SUA ar penaliza comercial statele care ar sprijini militar Iranul. În interviu, el a rezumat schimbul de scrisori astfel: „I-am scris o scrisoare cerându-i să nu facă asta, iar el mi-a scris o scrisoare spunând că, în esență, nu face asta.” Petrolul și întâlnirea Trump–Xi Trump a mai afirmat că nu se așteaptă ca evoluțiile din piața globală a petrolului, pe fondul războiului cu Iranul și al schimbărilor din Venezuela, să influențeze „dinamica” întâlnirii planificate cu Xi luna viitoare. El a spus că Xi „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu”. Strâmtoarea Hormuz : declarații vs. realitatea traficului Într-o postare ulterioară pe Truth Social, Trump a scris că „deschide permanent” Strâmtoarea Hormuz și că China ar fi „foarte fericită” pentru asta, însă Reuters notează că nu este clar ce a vrut să spună, în condițiile în care transportul prin strâmtoare rămâne constrâns. La 45 de zile după ce Gardienii Revoluției din Iran au declarat strâmtoarea „închisă” — afectând, potrivit sursei, circa 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate — tranzitul rămâne incert chiar și cu armistițiul de două săptămâni în vigoare. Surse citate de Reuters au spus marți că traficul este doar o fracțiune din cele peste 130 de treceri zilnice de dinainte de război. Ce urmează: negocieri și blocadă maritimă Trump a declarat că discuțiile cu Teheranul pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în această săptămână, după ce s-au oprit în weekend fără un acord. În paralel, SUA au instituit o blocadă a transporturilor care pleacă din porturile iraniene, iar armata americană a spus miercuri că aceasta a oprit complet comerțul maritim în și din Iran. [...]
Donald Trump își recalibrează mesajul față de Ungaria după schimbarea de putere , spunând că nu este îngrijorat de înfrângerea lui Viktor Orbán și că îl vede favorabil pe noul premier, Peter Magyar , potrivit Antena 3 . Repoziționarea contează pentru că semnalează o adaptare rapidă a discursului politic american la noua realitate de la Budapesta, după 16 ani de guvernare Fidesz. Trump a declarat că îl apreciază pe Peter Magyar și a minimalizat miza înfrângerii lui Orbán, într-o discuție cu jurnalistul Jonathan Karl de la ABC News. „Cred că noul om va face o treabă bună. Este un om bun.” Întrebat dacă o eventuală deplasare a sa în Ungaria, în locul vicepreședintelui JD Vance, ar fi putut schimba rezultatul, Trump s-a arătat rezervat și a sugerat că Orbán era deja în dificultate în sondaje. „A fost considerabil în urmă.” Totodată, Trump a spus că nu a fost „atât de implicat” în această situație, dar a adăugat că „Viktor este un om bun”. Context: sprijin public înainte de vot și schimbarea majorității Ultimul gest de sprijin al lui Trump pentru Orbán a venit în timpul vizitei lui JD Vance la Budapesta, când vicepreședintele american l-a sunat „demonstrativ” pe președintele SUA la un miting electoral, punând convorbirea pe difuzor pentru public. În acel mesaj, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán și că „SUA îl sprijină până la capăt”, susținând că liderul maghiar a menținut țara „puternică” și a împiedicat „invadarea” ei. Ce urmează la Budapesta, potrivit informațiilor din material Antena 3 notează că, în pofida susținerii venite dinspre Washington, Orbán și Fidesz au pierdut guvernarea după 16 ani. Pe fondul unei prezențe record la urne, alegătorii au acordat o majoritate constituțională de două treimi liderului Tisza, Peter Magyar, care a promis să restabilească relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană. [...]
Sprijinul public pentru războiul cu Iranul s-a erodat, iar fisurile din Partidul Republican devin vizibile , potrivit Euronews , care citează un sondaj Ipsos și Reuters, preluat de The New York Times . Doar 24% dintre americani consideră că războiul din Iran „a meritat eforturile și costurile implicate”, arată sondajul publicat marți, 14 aprilie. În același timp, 22% dintre respondenți spun că nu sunt siguri. Rupturi în tabăra republicană, inclusiv în rândul susținătorilor lui Trump Datele indică o divizare inclusiv în interiorul electoratului republican. Potrivit sondajului, 55% dintre republicani au declarat că războiul a meritat costurile și beneficiile, diferență notabilă față de coeziunea de care se bucură Donald Trump în majoritatea celorlalte teme politice. Sondajul a fost realizat după armistițiul negociat între cele două țări, iar rezultatele se adaugă „altor dovezi” privind apariția unor fisuri în Partidul Republican pe tema războiului. Diferențe de vârstă: tinerii republicani, mai sceptici Un alt element relevant este clivajul generațional: tinerii republicani sunt „mult mai puțin înclinați” să aprobe decizia lui Trump de a recurge la acțiuni militare decât republicanii cu vârsta peste 45 de ani, potrivit aceleiași surse. [...]
