Știri
Știri din categoria Apărare
Militarii danezi au fost pregătiți de luptă în Groenlanda în fața unui posibil atac american, potrivit HotNews.ro, care citează informații publicate de radioul danez Danmarks Radio. În ianuarie 2026, în contextul tensiunilor dintre Danemarca și administrația Donald Trump, trupele trimise pe insulă au adus inclusiv explozibili și pungi de sânge, semn că nu era vorba despre un simplu exercițiu.
Surse din guvern, armată și servicii de informații au indicat că militarii aveau inclusiv misiunea de a pregăti distrugerea pistelor de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq, pentru a împiedica debarcarea trupelor americane în cazul unei intervenții. Transportul de sânge pentru transfuzie arată că scenariul luat în calcul era unul real, cu posibile victime.
Temerile s-au accentuat după 3 ianuarie 2026, când Statele Unite au lansat o operațiune militară în Venezuela, eveniment care a ridicat semne de întrebare în rândul oficialilor danezi privind posibile acțiuni similare în Groenlanda.
În acest context, Danemarca a mobilizat rapid forțe proprii și aliați europeni:
Scopul nu era respingerea unui atac american, considerat imposibil de contracarat, ci creșterea costurilor unei eventuale intervenții militare.
Operațiunea a fost prezentată oficial drept exercițiul „Arctic Endurance”, însă sursele citate susțin că desfășurarea a fost una reală. Diferența esențială: în astfel de situații sunt transportate resurse medicale și explozibili, lucru care nu se întâmplă în exercițiile obișnuite.
În final, scenariul unui conflict nu s-a concretizat, dar pregătirile arată nivelul ridicat de tensiune dintre aliați NATO la începutul anului 2026 și importanța strategică a Groenlandei.
Recomandate
NATO riscă să fie prinsă fără capacitate de reacție pe două fronturi , într-un scenariu în care Rusia ar ataca un stat aliat din Europa de Est, iar China ar declanșa simultan o ofensivă împotriva Taiwanului, potrivit unei analize preluate de G4Media . Miza, dincolo de geopolitică, este una operațională: planificarea, stocurile și capacitatea industrială ar putea să nu susțină un conflict prelungit în două teatre, iar Europa ar putea rămâne cu o povară disproporționată dacă SUA își mută resursele spre Asia. Lacuna de planificare: scenariul „pentru care nu suntem pregătiți” Analiza pornește de la ideea că planificatorii militari occidentali evită să discute public despre un atac coordonat Rusia–China, deși riscul este menționat tot mai des. Florence Gaub, directoarea diviziei de cercetare de la Colegiul de Apărare al NATO din Roma , spune că acesta este scenariul pentru care alianța nu este pregătită și că există conștientizarea problemei, fără ca ea să fie corectată. În același registru, Mark Montgomery, contraamiral în rezervă al Marinei SUA, afirmă că ultima analiză serioasă a unui război pe două fronturi ar fi fost făcută în urmă cu aproximativ 15 ani și că rezultatele au indicat lipsuri la stocuri și la capacitatea industrială, plus dependența de aliați. Potrivit lui, între timp „fiecare dintre acești indicatori a scăzut”, iar creșterile de bugete în Europa nu s-ar fi transformat încă în îmbunătățiri ale forțelor. De ce contează pentru Europa de Est, inclusiv România Textul descrie o „fereastră de oportunitate” percepută de adversari, pe fondul presiunilor asupra resurselor americane și al tensiunilor politice transatlantice. În acest context, Rusia ar testa deja apărarea aliată: sunt menționate încălcări repetate ale spațiului aerian în state NATO din Europa de Est, inclusiv România, Polonia și țările baltice. Este invocat și un episod din Germania: autoritățile ar fi descoperit la începutul lunii o dronă suspectată a fi de origine rusă, încărcată cu explozibili, la aeroportul din Leipzig, care „se pare” că se pregătea să lovească un avion de marfă ucrainean deasupra teritoriului NATO. Separat, evaluări recente ale serviciilor de informații americane, potrivit materialului, ar indica faptul că Rusia ar putea încerca să testeze hotărârea NATO în următorii ani printr-un atac cibernetic sau o incursiune limitată. Fostul președinte al Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, este citat cu ideea că o astfel de acțiune ar avea șanse mai mari dacă ar fi sincronizată cu un atac chinez asupra Taiwanului, iar el spune că nu cunoștea existența unui efort concertat în alianță pentru un astfel de scenariu. Exercițiile și „crizele multiple”: prea puține simulări, prea multă complexitate O parte importantă a problemei, potrivit textului, este lipsa exercițiilor relevante. Deși există jocuri de război (simulări) frecvente, scenariile cu „crize multiple” sunt rare, pentru că devin rapid confuze și greu de gestionat în formate standardizate. David Santoro, de la Pacific Forum, descrie un exercițiu din 2023 în care Taiwanul era atacat de China, iar Coreea de Nord invada Coreea de Sud; chiar și fără Europa în ecuație, participanții s-ar fi chinuit să împartă sarcinile. Eric Heginbotham (MIT) spune că problema nu ar fi „prea complicată de studiat”, dar că, în spațiul public, nu pare să fi făcut-o „cineva” la scară relevantă, deși admite posibilitatea unor analize clasificate. Riscul operațional major: SUA prioritizează Asia, Europa rămâne să se apere singură Materialul descrie și concluzii din simulări realizate de Centrul European pentru Valori și Politică de Securitate, un institut din Praga. Directorul său, Jakub Janda, spune că în aproape toate scenariile analizate, SUA acordă prioritate amenințării chineze și transferă resurse din Europa în Asia, lăsând aliații europeni să gestioneze singuri presiunea Rusiei. Un exemplu ipotetic din aceste simulări indică o vulnerabilitate economică și industrială: China ar putea începe gradual, prin blocarea exportului de materii prime către sectorul european de apărare, menținând embargoul cinci luni, până când fabricile europene rămân fără stocuri și opresc producția, după care Rusia ar putea ataca în Europa de Est. În paralel, textul subliniază o problemă de coeziune: SUA ar putea cere Europei sancțiuni dure împotriva Chinei în cazul unui atac asupra Taiwanului, dar guvernele europene ar fi reticente, pentru că percep amenințarea rusă ca fiind mai imediată. Ce urmează: presiune pentru planuri comune și capacitate industrială Concluzia implicită a analizei este că, într-un conflict pe două fronturi, avantajul ar reveni părții care acționează unitar și își menține coeziunea în timp. Pentru NATO, problema imediată nu este doar scenariul în sine, ci lipsa unui plan clar de prioritizare a resurselor, a exercițiilor la scară relevantă și a unei baze industriale capabile să susțină simultan nevoile Europei și ale Indo-Pacificului. [...]
Donald Trump a decis să reducă semnificativ implicarea SUA în exercițiile militare anuale cu Coreea de Sud , o mișcare care poate afecta postura operațională de descurajare a alianței în fața Phenianului, în condițiile în care manevrele din acest an sunt calibrate inclusiv pe lecțiile învățate de armata nord-coreeană în războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Decizia a fost anunțată de Trump pe platforma Truth Social , unde a descris exercițiile drept „costisitoare” și a susținut că acestea „transmit un semnal total nepotrivit și ostil” Coreei de Nord. Președintele american a invocat „relația foarte bună cu Kim Jong Un” și a afirmat că, de la revenirea sa la Casa Albă în 2025, Phenianul nu s-a arătat „amenințător” și a fost „respectuos”. Ce se schimbă în plan operațional Exercițiile, denumite „ Scutul Libertății Ulchi ”, au început luni și sunt programate să dureze 11 zile. Ele fuseseră planificate să implice 18.000 de soldați sud-coreeni, alături de efective din contingentul american de 28.500 de militari staționați în Coreea de Sud. Ministerul Apărării de la Seul a transmis că manevrele au început „conform planului”, însă anunțul de la Washington introduce incertitudine asupra nivelului efectiv de participare americană. De ce contează: exerciții ajustate la amenințări noi Ediția din acest an este concepută pentru a integra experiența acumulată de trupele nord-coreene care au operat alături de armata rusă pe frontul ucrainean, în contextul apropierii strategice dintre Phenian și Moscova. Colonelul Ryan Donald, purtător de cuvânt al Comandamentului comun al forțelor americane și sud-coreene, a spus pe 10 august că nord-coreenii „au învățat lucruri noi și le-au adus înapoi în Coreea de Nord”, iar antrenamentul ia în calcul această evoluție, inclusiv pe componente precum dronele, atacurile cibernetice și bruierea semnalelor GPS. Reacții și riscuri: descurajare mai slabă, beneficii incerte Coreea de Nord a denunțat exercițiile și a avertizat asupra unui posibil răspuns prin măsuri sporite de „descurajare”, considerând manevrele o repetiție pentru o invazie. Potrivit materialului, Phenianul a lansat miercuri o rachetă balistică în Marea Japoniei „în semn de protest”. În planul evaluărilor, Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, consideră că reducerea exercițiilor comune „va slăbi descurajarea” în fața unor potențiale conflicte în Asia, iar „economiile realizate sunt marginale”, în timp ce beneficiile diplomatice sunt incerte. Trump a invocat și faptul că Seulul nu a participat la operațiunile militare americane împotriva Iranului, susținând că a cerut Coreei de Sud să se alăture demersului de „denuclearizare” a Iranului, dar a primit un refuz. Ce urmează Pe termen scurt, rămâne de văzut cum va fi transpusă „reducerea semnificativă” în parametri concreți ai exercițiilor aflate deja în desfășurare și dacă aceasta va modifica planificarea comună SUA–Coreea de Sud. În paralel, Seulul a încercat în ultimul an o abordare mai conciliantă față de Phenian, însă autoritățile nord-coreene nu au răspuns, potrivit informațiilor citate. [...]
Interceptarea și doborârea unei drone deasupra Galațiului arată trecerea apărării aeriene NATO în regim de reacție rapidă pe flancul estic , după ce două avioane spaniole F-18 au fost ridicate de la sol și au neutralizat aparatul care intrase în spațiul aerian al României, potrivit Mediafax . Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce drona a pătruns în România din direcția Republicii Moldova. NATO spune că detaliile rămân în curs de investigare, însă aparatul „pare să fie rusească”, conform declarației purtătorului de cuvânt al comandamentului militar al alianței, Martin O’Donnell, citat de Reuters. Ce s-a întâmplat operațional Două avioane de vânătoare F-18 spaniole, aflate în România în cadrul unei misiuni NATO de poliție aeriană, au decolat în regim de urgență și au interceptat drona, care a fost doborâtă deasupra spațiului aerian românesc. Comandamentul Aerian al NATO a publicat pe rețeaua X imagini din timpul misiunii, inclusiv o filmare din perspectiva sistemului de ochire al unuia dintre avioane, înainte de neutralizarea țintei. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, resturile dronei sunt căutate în zona dintre localitățile Băleni și Cudalbi, din județul Galați. De ce contează: a patra dronă doborâtă de la începutul războiului Drona interceptată în județul Galați este a patra doborâtă de forțele române sau aliate după ce a pătruns în spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina. Primele trei au fost doborâte de piloți români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, cu avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române . În cazul de acum, intervenția a fost realizată de avioanele F-18 spaniole dislocate în România pentru consolidarea apărării aeriene a flancului estic al NATO, ceea ce indică o implicare directă a capabilităților aliate în reacția la incidentele de la granița estică. Ce forțe are Spania în România și ce urmează Avioanele F-18 fac parte dintr-un contingent mai amplu al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocat la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu . Conform Comandamentului Aerian al NATO, în total sunt în România șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 pentru operațiuni de combatere a dronelor și un avion de realimentare A400M, cu aproximativ 200 de militari. NATO a transmis că rămâne în permanență în stare de alertă și continuă să investigheze incidentul, urmând să fie clarificate identificarea exactă a dronei și circumstanțele în care aceasta a pătruns în spațiul aerian românesc. [...]
NATO trece la o misiune mai amplă de apărare aeriană la Mihail Kogălniceanu , odată cu rotația contingentelor: Forțele Aeriene Italiene își încheie misiunea, iar responsabilitatea este preluată de un detașament spaniol, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea contează operațional pentru România deoarece nu este doar o „predare-primire”, ci o trecere de la poliție aeriană la apărare aeriană, într-un cadru NATO mai flexibil. Pe durata desfășurării în România, italienii au operat aeronave Eurofighter și au asigurat serviciul de luptă Quick Reaction Alert (QRA) – mecanismul de reacție rapidă în cazul unor posibile încălcări ale spațiului aerian al NATO – conform unui comunicat al Comandamentului Aerian Aliat. Detașamentul italian a acumulat aproximativ 300 de ore de zbor și a răspuns la mai multe alerte de tip „Alpha Scramble”, adică decolări rapide ale avioanelor de luptă în cadrul misiunilor de apărare aeriană. Militarii italieni au participat și la misiuni NATO precum Neptune Strike 2026 și au făcut antrenamente de sprijin aerian apropiat împreună cu forțele române. Ce s-a făcut la bază: integrare cu capabilități românești și aliate Misiunea a inclus exerciții bilaterale și multinaționale cu avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române de la Fetești, dar și activități cu elicoptere românești și sisteme aeriene fără pilot operate din Baza Mihail Kogălniceanu. Italienii s-au antrenat și alături de detașamentul britanic de Eurofighter Typhoon aflat în România. Cooperarea a depășit componenta strict aeriană: personalul de protecție a forței a desfășurat împreună cu partea română inclusiv antrenamente pentru contracararea dronelor, cu obiectivul de a proteja personalul și infrastructura critică. Activitatea a fost integrată în operațiunea Eastern Sentry , lansată în septembrie 2025 pentru întărirea supravegherii și apărării flancului estic al NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Spania preia responsabilitatea, iar misiunea se schimbă Odată cu plecarea detașamentului italian, responsabilitățile de la Mihail Kogălniceanu sunt preluate de Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole. Comandamentul Aerian Aliat arată că evoluția este de la Air Policing (supraveghere și protejarea integrității spațiului aerian) către un rol mai larg de Air Defence (apărare aeriană), în cadrul sistemului integrat NATO de apărare aeriană și antirachetă. Italia își menține, în același timp, contribuția pe flancul estic: patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari italieni sunt desfășurați la baza Šiauliai din Lituania, pentru protejarea spațiului aerian din regiunea baltică. [...]
Propunerea Poloniei de a crea o „ Legiune Europeană ” ridică miza integrării militare în UE și ar putea schimba, în timp, felul în care Europa își organizează apărarea în cadrul NATO, printr-o forță permanentă care să includă, după război, și veterani ucraineni, potrivit Adevărul . Ideea îi aparține vicepremierului și ministrului de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski , care a vorbit despre nevoia unei integrări militare „mult mai profunde” și a unor forțe europene proprii, permanente, capabile să reacționeze rapid la amenințări, fără ca Europa să depindă de fiecare dată de sprijinul Statelor Unite. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația grecească Kathimerini. De ce contează: o forță permanentă, nu o „armată europeană” paralelă cu NATO Sikorski susține că o „Legiune Europeană” ar putea funcționa ca o forță specializată, permanentă, care să recruteze profesioniști cu experiență din „familia europeană”, inclusiv veterani ucraineni „căliți în luptă”, după încheierea războiului. În același timp, ministrul polonez insistă că nu ar fi vorba despre o armată europeană care să concureze NATO sau să dubleze structurile Alianței, ci despre o componentă europeană mai puternică, complementară în interiorul NATO. Presiunea SUA și schimbarea de roluri în NATO În viziunea șefului diplomației poloneze, Washingtonul are dreptate să ceară Europei să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate, pe fondul semnalelor repetate privind reorientarea strategică a SUA către Indo-Pacific. Sikorski amintește și criticile formulate de Donald Trump, încă din primul mandat, la adresa aliaților care nu își respectau angajamentele privind cheltuielile de apărare, presiuni care ar fi continuat și după revenirea acestuia la Casa Albă, conform articolului. Cum ar arăta împărțirea sarcinilor: tehnologie și informații vs. operațiuni terestre Ministrul polonez anticipează o distribuție treptată diferită a rolurilor: SUA ar rămâne pilonul principal al apărării colective, dar ar continua să ofere în special capabilități tehnologice și de informații, în timp ce țările europene ar urma să preia „principala povară” a operațiunilor terestre. „Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria securitate. Nu ne putem permite să sunăm la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în propria curte.” În argumentația sa, această responsabilitate include nu doar amenințările militare directe, ci și operațiuni hibride, inclusiv tentative ale Moscovei de a folosi fluxurile migratorii dinspre Africa și Orientul Mijlociu ca instrument de presiune asupra Uniunii Europene. Ce urmează Materialul nu indică un calendar, un mecanism de decizie sau pași instituționali concreți pentru înființarea unei astfel de forțe. În forma prezentată, „Legiunea Europeană” rămâne o propunere politică, legată explicit de perspectiva încheierii războiului și de posibilitatea integrării veteranilor ucraineni ulterior. [...]
O dronă rusească a fost doborâtă în spațiul aerian al României de un F-18 spaniol aflat în serviciul NATO , după ce a pătruns dinspre Republica Moldova și a evoluat zeci de kilometri deasupra județului Galați, potrivit Biziday . Incidentul evidențiază rolul operațional al detașamentului aliat de la Kogălniceanu în apărarea aeriană a României. Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), ținta aeriană a fost detectată în noaptea de 15 spre 16 august, la ora 04.44, la aproximativ 24 km nord de Galați. Aeronava F-18 a Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflată în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, a realizat contact radar cu ținta și a primit aprobarea de angajare, drona fiind doborâtă la ora 05.01. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la 05.20. MApN precizează că un posibil punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, într-o zonă nepopulată. Zona este survolată de un elicopter militar, iar echipe ale armatei sunt trimise la sol pentru identificarea resturilor. Ce se schimbă față de incidentele anterioare Este a patra dronă doborâtă pe teritoriul României, după ce primele trei au fost interceptate de aeronave românești. De această dată, interceptarea a fost realizată de avioane spaniole, în condiții de întuneric, pe baza contactului radar, în contextul în care Spania are dislocate la Kogălniceanu șapte aeronave F-18, intrate în serviciul de apărare aeriană NATO în urmă cu trei săptămâni (detalii în Biziday ). Publicația notează și că, spre deosebire de primele drone, aceasta „nu pare a fi vizat porturile ucrainene de la Dunăre”, în condițiile în care Rusia atacă mai des punctul de trecere a frontierei Ucraina–Republica Moldova de la Maiakî , aflat la circa 270 km de locul prăbușirii din România. Reacție politică și pașii următori Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis pe Facebook: „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN spune că monitorizează permanent situația și informează „în timp real” structurile aliate, iar în teren continuă căutările pentru localizarea și recuperarea resturilor dronei. [...]
