Știri
Tag: fonduri europene

România a atras 10 miliarde de euro în 12 luni, iar guvernul leagă performanța de reducerea deficitului bugetar , potrivit Mediafax , care îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene , Dragoș Pîslaru . Ministrul afirmă că, în perioada iunie 2025 – iunie 2026, România a atras 10 miliarde de euro fonduri europene, pe care o numește „un record absolut” pentru 12 luni consecutive. Pe fondurile de coeziune, Pîslaru susține că absorbția a fost „triplată”, de la 3.279.387.099 euro anul trecut la 10.418.362.085 euro în prezent, ceea ce ar însemna un plus de 7.138.974.986 euro. Tot el spune că România este „pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite”. Ce înseamnă pentru investițiile publice și deficit În aceeași declarație, ministrul leagă direct finanțarea europeană de buget: investițiile din bani europeni ar fi ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, contribuție pe care o descrie drept „esențială” pentru reducerea deficitului bugetar. PNRR și contractarea pe ciclul financiar curent Pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pîslaru indică sume brute atrase de 2.620.279.973 euro pe cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro pe cererea de plată nr. 3, în total 2.970.971.983 euro. El mai afirmă că există perspective ca România să ajungă la 95% absorbție pe PNRR. În paralel, ministrul spune că, în ciclul financiar actual, contractarea a ajuns la 97% și că este „sigur” că va urca la 100%. [...]

Ungaria a făcut un pas legislativ cheie pentru deblocarea fondurilor UE , după ce parlamentul de la Budapesta a adoptat o nouă lege anticorupție menită să îndeplinească condițiile impuse de Bruxelles, potrivit G4Media . Miza este accesul la finanțări europene de peste 16 miliarde de dolari (aprox. 73 miliarde lei), înghețate anterior pe fondul disputelor privind statul de drept. Legea a fost adoptată marți cu 142 de voturi pentru, 39 împotrivă și trei abțineri, în cadrul eforturilor noului premier Peter Magyar de a debloca banii europeni, relatează AFP, citată de Agerpres. UE anunțase la finalul lunii mai că este dispusă să reia finanțarea pentru Ungaria, condiționând însă decizia de implementarea unor reforme anticorupție și de refacere a statului de drept, după perioada guvernării Viktor Orban. Ce se schimbă: atribuții extinse pentru Autoritatea pentru Integritate Actul normativ extinde atribuțiile juridice ale Autorității pentru Integritate, o structură anticorupție înființată în 2022, dar descrisă în material ca fiind „practic o formă fără fond”. Conform noilor prevederi, Autoritatea: va controla declarațiile de avere; va putea ordona justiției efectuarea unor anchete anticorupție; va putea suspenda procedurile de achiziții publice, pentru a proteja fondurile europene. Legea introduce și cerințe mai stricte privind transparența structurii de proprietate a fondurilor de investiții. Impact patrimonial: desființarea KEKVA și recuperarea activelor Un element cu potențial impact economic direct este dizolvarea fundațiilor de management al activelor de interes public (KEKVA). Statul ar urma să recupereze activele transferate către aceste fundații în perioada guvernării Orban, estimate la o valoare totală de 8,5 miliarde de euro. În paralel, se înăspresc regulile pentru declarațiile de avere anuale ale responsabililor politici, iar omisiunile intenționate vor fi sancționate penal. De ce contează pentru buget și economie: 13% din buget, potrivit lui Magyar Fondurile europene blocate în mai multe proceduri împotriva politicilor guvernului Orban — inclusiv pe teme legate de minorități sexuale, azilanți și conflicte de interese — ar reprezenta, potrivit lui Peter Magyar, circa 13% din bugetul Ungariei și ar permite relansarea economiei. Accesarea finanțării ar putea avea loc chiar anul acesta, dacă Budapesta respectă foaia de parcurs a reformelor, au afirmat unii oficiali europeni, conform materialului. Ce urmează: reformă în mass-media și critici privind procedura accelerată Parlamentul ungar ar mai trebui să legifereze și o reformă a mass-media, descrisă ca fiind în bună măsură subvenționată și, potrivit criticilor, folosită anterior ca instrument de propagandă. Sunt prevăzute schimbări instituționale, inclusiv separarea agenției de presă MTI ca entitate non-profit și demiterea directorilor actuali; bugetul noilor structuri ar urma să fie stabilit de parlament și să fie sub 450 de milioane de euro alocate pentru anul acesta. În același timp, procedura parlamentară accelerată folosită pentru aceste legi este contestată, fiind comparată de opozanți cu practicile guvernului anterior, după ce deputații au modificat regulile de procedură pentru a elimina temporar limitele privind dezbaterile de urgență și procedurile excepționale, până la finalul anului. [...]