Știri
Știri din categoria Politică
Atacul PSD vizează credibilitatea „premierului tehnocrat” propus de PNL, pe fondul disputelor despre economie și fonduri UE, după ce primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, l-a ironizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a acuzat că nu ar avea experiență relevantă pentru România, potrivit HotNews.
Vasilescu (PSD) a spus, sâmbătă, la Conferința Națională a Organizației Femeilor Social Democrate, organizată la Palatul Parlamentului, că liderul PNL Ilie Bolojan ar propune un prim-ministru „care în ultimii 20 de ani nu a stat în România” și care „habar n-are cum se trăiește în România”. În același discurs, ea a pus sub semnul întrebării afirmația că Mureșan ar fi „specialist în absorbția de fonduri europene”, susținând că „singurii bani” pe care i-ar fi „absorbit” ar fi fost „cei din salariul de europarlamentar”.
În intervenția sa, Vasilescu a mutat apoi accentul de pe persoana lui Mureșan pe Ilie Bolojan, pe care l-a indicat drept „cel care blochează România” și a afirmat că „orice zi” în care acesta rămâne în funcție ar fi „o zi pierdută pentru România”. Declarațiile sunt relatate de Agerpres.
În același context, Vasilescu a susținut că PSD este pregătit să își asume guvernarea și a invocat indicatori economici din perioada în care Sorin Grindeanu a fost premier (2017), între care: creștere economică de 8,2%, deficit „pe cash” de 2,9% și scăderea datoriei publice de la 37,8% la 35,3%. Ea a mai menționat creșteri ale puterii de cumpărare și scăderea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și deprivare materială.
Vasilescu a afirmat că, de când Ilie Bolojan a preluat guvernarea, România ar fi avut „trei trimestre consecutive de stagnare și cădere economică” și a enumerat o serie de evoluții negative, între care: „inflație dublă”, pierderea a 56.000 de locuri de muncă, scăderea investițiilor publice cu 50% (cel puțin a celor finanțate din bugetul național) și nouă luni consecutive de scădere a consumului. Tot ea a susținut că puterea de cumpărare a pensiilor ar fi înregistrat „cea mai mare scădere” din ultimii 25 de ani.
Miza politică a mesajului este contestarea profilului de „expert în fonduri europene” invocat în jurul unei posibile nominalizări și, în paralel, repoziționarea PSD ca alternativă de guvernare prin comparații de performanță economică între perioade diferite.
Recomandate
PSD ridică miza pe fiscalitatea carburanților, legând-o direct de inflație , după ce deputatul Marius Budăi l-a acuzat pe Ilie Bolojan că majorarea TVA și a accizelor la carburanți ar fi împins în sus costurile din economie. Declarațiile apar într-o postare citată de Digi24 , pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. Budăi susține că „rețeta” promovată de Bolojan nu ar fi rezolvat problemele economice, ci le-ar fi agravat, în condițiile unei crize energetice internaționale și ale războiului din Ucraina, respectiv tensiunilor din Orientul Apropiat. În acest context, deputatul PSD afirmă că fostul premier ar fi ales să majoreze TVA și accizele la carburanți, pe care le descrie drept taxe ce se adaugă peste scumpirile internaționale și „împing în sus costurile întregii economii”. „Domnul Bolojan a vrut să stingă inflaţia cu benzină. Şi acum se miră că focul arde mai tare!” Scumpirea carburanților, transmisă în costuri mai mari în economie În mesajul citat, Budăi indică o creștere anuală a prețurilor la carburanți: motorina ar fi „cu 43% mai scumpă” decât în urmă cu un an, iar benzina „cu 33%”. El leagă aceste scumpiri de efecte în lanț în sectoare precum transporturile și agricultura, cu impact ulterior în prețul alimentelor. Propunerea PSD: motorină pentru agricultură fără TVA și acciză, în limita declarată la APIA Ca alternativă, Budăi spune că PSD propune ca fermierii să poată cumpăra direct de la pompă motorina necesară lucrărilor agricole „fără TVA și acciză”, pentru „cei 78 de litri pe hectar declarați la APIA”. Potrivit lui, o astfel de măsură ar însemna „o reducere de cel puțin 3-4 lei pe litru”, cu efecte de scădere a costurilor în agricultură și de diminuare a presiunii asupra prețurilor alimentelor. În același mesaj, deputatul PSD prezintă disputa ca o diferență de „viziuni economice”: pe de o parte, creșterea poverii fiscale asupra populației și firmelor, pe de altă parte, reducerea costurilor pentru a proteja puterea de cumpărare. [...]
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic , potrivit Mediafax . Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților. Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24 , că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”. Argumentul invocat: sustenabilitatea financiară a județelor Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată. Scepticism față de implementare și opoziție politică Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea. În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu. Ce urmează: prima etapă, comasări voluntare în decembrie Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată. [...]
UDMR condiționează susținerea reformei administrativ-teritoriale de protejarea drepturilor comunității maghiare , avertizând că va folosi „toate mijloacele” împotriva unei reorganizări care nu simplifică administrația și „lezează” aceste drepturi, potrivit Digi24 . Mesajul lui Kelemen Hunor introduce o linie roșie politică într-un proiect aflat încă la nivel de propunere în PSD, cu potențial de a complica negocierile pe un pachet de măsuri prezentat drept reducere de costuri și creștere a calității serviciilor publice. Președintele UDMR spune că o reformă „bună” trebuie să vină „în ajutorul oamenilor” și să nu aducă prejudicii comunităților locale. În caz contrar, liderul UDMR afirmă că formațiunea va reacționa „dur”. „Dacă o reformă nu simplifică administraţia şi lezează drepturile comunităţilor maghiare, atunci este o reformă proastă! Vom lua măsuri împotriva ei cu toate mijloacele de care dispunem”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. Condiția UDMR: fuziuni doar cu referendum local Kelemen Hunor mai arată că UDMR insistă ca orice fuziune de localități să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. El își argumentează poziția prin discuții avute la Aiud cu viceprimari UDMR care lucrează sub conducerea unui primar român și prin consultări anterioare cu lideri locali din Rimetea. În relatarea sa, liderul UDMR indică faptul că discuția a evoluat de la ideea fuziunii localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori la „planuri” succesive pe care le numește „nechibzuite”, fără a detalia concret variantele. PSD: propunerea e în lucru, miza declarată este reducerea costurilor Din partea PSD, Sorin Grindeanu afirmă că reforma administrativă este, deocamdată, în stadiul unei propuneri formulate de europarlamentarul Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție pe acest subiect în interiorul partidului. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea, să discutăm despre o reorganizare asemănătoare sau aşa cum au Curţile de Apel din România. Şi de aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a declarat Grindeanu. Grindeanu mai susține că reforma ar urmări servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, invocând situația unor localități mici care „nu mai pot să se susțină din punct de vedere economic” și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene sau servicii publice de calitate. Ce urmează În forma prezentată, proiectul este descris ca propunere internă, fără o decizie formală în PSD. Poziționarea UDMR ridică însă o condiționare explicită pentru orice variantă de reorganizare: să nu afecteze drepturile comunităților maghiare și, în cazul fuziunilor, să existe validare prin referendum local. [...]
USR acuză PSD că împinge reforma administrativă fără bază de analiză, riscând să o transforme într-un exercițiu politic, nu într-o schimbare care să îmbunătățească serviciile publice. Potrivit Digi24 , președintele USR, Dominic Fritz , spune că planul PSD de reorganizare administrativ-teritorială este „o bâlbâială” și „un spectacol” menit să distragă atenția de la reforme „esențiale” pe care guvernarea nu le-ar livra. Fritz susține că discuția despre redesenarea hărții administrative a fost aruncată în spațiul public prin „tot felul de variante, tot felul de praguri, tot felul de hărți”, fără o abordare aplicată și fără o dezbatere reală, mai ales pe componenta care ar conta cel mai mult: dezvoltarea zonei rurale și modul de finanțare a acesteia. „Nu așa faci o reformă profundă a țării, pentru că aici nu vorbim doar despre niște cifre, despre niște praguri, despre niște reduceri. De fapt, trebuie să discutăm cum ridicăm din nou, mai ales, zonele rurale.” Ce critică USR la modul de lucru propus de PSD Liderul USR indică drept problemă și ideea vehiculată de PSD privind asumarea răspunderii Guvernului pentru o astfel de reformă, pe care o consideră incompatibilă cu amploarea schimbării. În viziunea sa, o reorganizare administrativ-teritorială ar avea nevoie de „seriozitate”, „analize” și „dezbateri la toate nivelurile, inclusiv în Parlament”. În același timp, Fritz afirmă că PSD ar folosi tema pentru a menține o controversă publică, în timp ce „nu avansează pe câteva reforme esențiale”, acuzând partidul că joacă simultan rolul puterii și al opoziției, prin voci diferite. Unde vede Fritz miza: servicii mai bune prin „economii de scară” Deși critică demersul PSD, Fritz admite că o reformă administrativ-teritorială este necesară și spune că „avem prea multe județe”, inclusiv județe care „nu se pot susține” din punct de vedere „administrativ, managerial, financiar”. El afirmă că direcția de reducere a numărului de județe și de creștere a numărului de locuitori pe unitate administrativ-teritorială (UAT) ar putea avea sens dacă obiectivul este îmbunătățirea serviciilor. Întrebat cum pot fi îmbunătățite serviciile pentru cetățeni dacă mai puțini oameni ar urma să deservească mai mulți locuitori, Fritz invocă „scalarea” (extinderea aceleiași structuri de lucru la un volum mai mare), cu economii rezultate din faptul că anumite activități administrative ar putea fi făcute centralizat, nu replicate în fiecare primărie. „Munca pentru 2.000 de oameni e aceeași ca și pentru 4.000 de oameni. Și astea sunt economii care se fac, care apoi se pot investi efectiv în calitatea serviciilor.” În argumentația sa, reducerea aparatului administrativ de bază ar trebui să ducă la servicii care „ajung la mai mulți, la costuri mai puține”, nu doar la tăieri de posturi sau la schimbări de hartă. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția USR este că discuția trebuie mutată de la „cine pierde” la „ce câștigăm”, cu accent pe finanțarea și ridicarea calității serviciilor publice în mediul rural. Articolul nu indică un calendar concret al PSD pentru adoptarea reformei, dar menționează că în spațiul public au fost vehiculate mai multe variante și praguri, inclusiv ideea asumării răspunderii Guvernului. [...]
