Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul de 50 de zile cu Guvern interimar riscă să amâne investiții și accesarea fondurilor europene, iar PNL și USR sunt acuzate că prelungesc incertitudinea prin schimbări repetate de poziție în negocierile pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Declarațiile apar într-o postare pe Facebook a deputatului PSD Marius Budăi, care susține că România „plătește prețul” fiecărei răzgândiri politice.
Budăi afirmă că PNL și USR ar fi „inventat o nouă doctrină politică – guvernarea fără guvernare și răspunderea fără răspundere”, în condițiile în care țara funcționează de 50 de zile cu un Guvern interimar. În același mesaj, el îl critică pe Ilie Bolojan, despre care spune că și-ar fi schimbat poziția în doar câteva zile privind formula de guvernare.
„De 50 de zile, România funcționează cu un Guvern interimar. Investițiile așteaptă. Fondurile europene așteaptă. Economia așteaptă.”
Potrivit deputatului PSD, problema nu ar fi schimbarea de opinie în sine, ci efectele asupra funcționării statului și asupra deciziilor care depind de un guvern cu puteri depline. El susține că, în timp ce România așteaptă un Executiv, PNL și USR ar negocia „formule, rotații și excepții”.
În același timp, Budăi afirmă că PSD, „prin vocea lui Sorin Grindeanu”, ar fi venit cu o propunere de premier, un program și disponibilitate pentru dialog, dar ar fi primit din partea PNL „o colecție de poziții succesive”, schimbate de la o etapă la alta a discuțiilor.
În postarea citată, Budăi descrie o succesiune de poziții pe care le atribuie conducerii PNL: marți, la Cotroceni, ar fi fost transmisă ideea că PNL poate susține un guvern minoritar PSD, iar vineri ar fi fost avansată „o cu totul altă formulă”, susținută de PNL și USR. El mai afirmă că președintele Nicușor Dan ar fi constatat schimbarea de poziție a lui Ilie Bolojan.
Budăi își încheie mesajul cu o critică la adresa lipsei de predictibilitate în negocieri, susținând că „în politică, cuvântul dat are greutate” și că România „nu este un exercițiu de improvizație politică”.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan avertizează că prelungirea crizei politice erodează încrederea investitorilor , contrazicând poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, relatează Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Mureșan susține că „menținerea României într-o criză politică prelungită de teama anticipatelor nu oferă stabilitate cetățenilor sau încredere investitorilor”. El afirmă că „singura soluție certă” pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-a propus, iar „orice altă variantă” ar întoarce România la momentul 5 mai, fără garanția unei alternative rapide. Miza: ieșirea din blocaj și semnalul către economie Deși spune că alegerile anticipate „nu sunt de dorit”, Mureșan insistă că alternativa — prelungirea crizei — are costuri de credibilitate, inclusiv pentru investitorii „care vor să creeze locuri de muncă în România”. În același mesaj, premierul desemnat afirmă că, dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat în Parlament, anticipatele „ar fi putut avea loc deja”, iar România ar fi avut „un guvern cu mandat de 4 ani”, concluzionând: „Am pierdut timp prețios”. Disputa politică: cine își asumă guvernarea Mureșan răspunde și apelului președintelui către partide să privească „dincolo de gardul de partid”, susținând că PNL, USR și UDMR și-au asumat deja responsabilitatea guvernării. În schimb, îl acuză pe PSD că pune „interesul partidului înaintea interesului României” și că a declanșat criza „împreună cu AUR”, refuzând acum să ajute la rezolvarea ei. Îndoieli privind „consensul” pe traiectoria financiară Premierul desemnat contestă și afirmația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia România își va păstra traiectoria financiară și că ar exista „consens politic” în acest sens. Mureșan spune că „responsabilitatea față de buget nu poate fi garantată prin declarații” și invocă riscul ca derapaje să se repete, făcând referire la un guvern care „a risipit bani publici și a dus deficitul la 9%”. În același context, el indică PNRR și programul SAFE ca exemple de inițiative care ar fi avut inițial consens politic, dar față de care PSD „s-a opus” ulterior. Mureșan afirmă că poate garanta pentru „responsabilitatea” Guvernului propus și a celor trei partide care îl susțin. În final, mesajul său rămâne unul procedural și politic: Parlamentul poate pune capăt crizei „printr-un vot pentru acest Guvern”. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu poate redesena calculele politice ale PSD și AUR , prin scoaterea din joc a unui competitor și potențiala redistribuire a voturilor, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de HotNews . Fostul candidat la prezidențiale a fost arestat preventiv pentru 30 de zile , marți, într-un dosar în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituire a unui grup infracțional organizat. Tribunalul București dispusese inițial control judiciar, însă Curtea de Apel a întors decizia. (Contextul deciziei este detaliat într-un material separat despre faptul că Georgescu „a fost arestat preventiv pentru 30 de zile”, disponibil tot pe HotNews .) Miza politică: cine câștigă din eliminarea temporară a lui Georgescu CTP susține că arestarea preventivă ar fi rezultatul unei „convergențe tacite” între PSD și AUR și că, din perspectiva intereselor de partid, situația ar avantaja ambele formațiuni. „Acum, ceea ce a adus la arestarea domnului Georgescu este o convergență tacită între PSD și AUR.” În interpretarea sa, pentru AUR, intrarea lui Georgescu în închisoare ar crea premisele unei mobilizări de tip protest („Free Călin Georgescu”), care ar putea canaliza o parte din electoratul acestuia către AUR. Relația Georgescu–AUR, între capital electoral și tensiuni interne CTP afirmă că liderul AUR, George Simion, l-ar „disprețui profund” pe Călin Georgescu și susține că are „informații” în acest sens, dar precizează că nu le poate proba. În același timp, el argumentează că AUR ar putea încerca să capitalizeze electoral pe fondul arestării, preluând o parte din voturile lui Georgescu. „Eu am niște informații în această direcție, nu le pot proba.” Poziția oficială a AUR după decizia instanței După hotărârea Curții de Apel București, AUR a transmis că „rămâne alături de Călin Georgescu” și a invocat respectarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare și a unui proces corect, potrivit comunicatului citat de HotNews (reacția AUR este redată și într-un articol separat, disponibil aici ). În acest moment, analiza rămâne la nivel de interpretare politică: CTP vorbește despre o „convergență tacită” și despre posibile beneficii electorale, fără a indica dovezi publice privind o înțelegere între partide. [...]
Avizul negativ primit de Raluca Turcan la audierile din Parlament complică validarea rapidă a echipei guvernamentale , într-un moment în care mai mulți candidați la ministere au fost respinși în comisiile de specialitate, potrivit Mediafax . Deputata PNL a susținut, după audiere, că opoziția ar fi venit dintr-o „alianță PSD–AUR”. Turcan a fost a treia ministră audiată marți și a primit aviz negativ pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. În declarațiile de la ieșirea de la audieri, ea a spus că rezultatul era „previzibil” și a legat votul din comisie de o opoziție politică față de un guvern „cu oameni care vor să ducă România înainte”. „Aviz negativ: era previzibil. În momentul de față există o alianță PSD-AUR în o poziție care se opune unui guvern cu oameni care vor să ducă România înainte, să o modernizeze și în materie de muncă, programul cu care am venit la aceste audieri era axat pe creșterea ocupării și este axat în continuare pe creșterea ocupării pentru că avem nevoie de mai mulți oameni care muncesc.” Votul din comisie și temele invocate de Turcan Conform articolului, avizul negativ a fost dat cu 39 de voturi împotrivă , 1 abținere și 34 de voturi pentru . Turcan a mai afirmat că PSD și AUR „vor avea de răspuns în fața oamenilor”, argumentând că problemele din domeniu vor trebui abordate indiferent de numele ministrului. În intervenția sa, ea a făcut referire și la: „cerințele de scădere a poverii de muncă”, despre care a spus că România este „în top la nivel european”; nevoia de locuri de muncă mai bine plătite; un sprijin mai consistent din partea statului pentru persoanele vulnerabile. Context: mai multe avize negative în seria de audieri Turcan nu este singurul nume propus care a primit aviz negativ în comisii. Mediafax notează că marți Oana Gheorghiu , propusă la Sănătate, a obținut tot aviz negativ. De asemenea, luni au primit avize negative: Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (MApN), Cătălin Drulă (Transporturi), Irineu Darău (Economie). În același timp, au primit aviz favorabil: Dragoș Pîslaru (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), Mircea Abrudean (vicepremier și Ministru al Afacerilor Interne), Tánczos Barna (Agricultură). [...]
Votul de învestire de miercuri devine un test de funcționare a Parlamentului , după ce președintele USR, Dominic Fritz , le-a cerut parlamentarilor să voteze Guvernul Siegfried Mureșan , în condițiile în care o parte dintre miniștrii propuși au primit avize negative în comisii (consultative), potrivit news.ro . Fritz și-a formulat mesajul ca o presiune politică directă asupra Legislativului, susținând că un vot favorabil ar echivala cu o opțiune pentru „un stat modern”. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri, de la ora 13.00. Ce invocă USR după audierile din Parlament Într-o postare pe Facebook, liderul USR a prezentat o evaluare a audierilor miniștrilor propuși de partidul său și a descris echipa drept „curajoasă” și „de profesioniști”. În mesaj, Fritz a trecut în revistă mai multe momente și teme ridicate la audieri: Cătălin Drulă (Transporturi) : Fritz spune că reacțiile din partea PSD ar fi fost declanșate de o replică („Sper să nu sune Lia”) și că Drulă a vorbit despre miza de la CNAIR și despre „decuplarea” companiilor de stat de influența politică, inclusiv în contextul selecției unui Consiliu de Administrație. Radu Miruță (Apărare) : Fritz afirmă că singura acuzație ar fi fost legată de prezența „generalilor” și susține că Miruță a vorbit despre investițiile prin SAFE, despre „bugetul-record” pentru înzestrare și despre întărirea apărării împotriva dronelor. Diana Buzoianu (Mediu) : Fritz indică drept teme reforme la Romsilva, acțiuni pe litoral și activitatea Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere. El menționează că, „numai anul acesta”, prejudiciile descoperite de inspectorii silvici au crescut cu 186% față de întreg anul trecut, fără creșterea numărului de inspectori. Oana Țoiu (Afaceri Externe) : Fritz spune că aceasta ar fi respins „minciună după minciună”, inclusiv ideea că România ar renunța la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Irina Darău (Economie) : Fritz afirmă că a prezentat un program pentru creștere economică, investiții și exporturi, digitalizarea statului, reformarea companiilor publice, relansarea industriei de apărare prin SAFE și sprijinirea antreprenorilor. Andrea Chiș (Justiție) : Fritz susține că a dat „o lecție de demnitate și profesionalism” în fața celor pe care îi acuză că au contribuit la „oligarhizarea justiției”. Miza imediată: avize negative, dar vot decisiv în plen Majoritatea candidaților propuși de USR pentru a face parte din Guvern au fost avizați negativ de comisiile de specialitate, însă avizele sunt consultative , iar decizia finală se ia în plen, la votul de învestire. În finalul mesajului, Fritz a cerut explicit parlamentarilor să voteze Guvernul Mureșan: „Sunt mândru de această echipă. Și am un mesaj pentru parlamentari: dacă vă pasă cu adevărat de România și români și dacă vreți un stat modern, atunci mâine vom avea guvern votat.” [...]
Diana Buzoianu a trecut la limită de comisiile de specialitate , un semnal de fragilitate politică pentru agenda de mediu a viitorului Cabinet, după ce a obținut aviz favorabil cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, potrivit news.ro . Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Ea este avocat și deputat USR din 2020 și, conform aceleiași surse, ocupă postul de ministru al Mediului. Aviz strâns, audieri prelungite Audierile în comisiile parlamentare de specialitate au fost prelungite, deoarece Diana Buzoianu nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. În final, comisiile au acordat aviz favorabil, însă la o diferență de un singur vot: 21 „pentru” și 20 „împotrivă”. Ce invocă USR din mandatul ei la Mediu USR susține că, în timpul mandatului, Buzoianu: a reformat Romsilva , reducând numărul direcțiilor de la 41 la 19; a trimis la Parchet nereguli de peste 46 milioane de lei; a lansat un sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologii folosite pentru analiză automată și cartografiere); a întărit Garda de Mediu. Avizul comisiilor este o etapă în procedura parlamentară, iar scorul foarte strâns indică o susținere politică disputată pentru portofoliul Mediului în formula de guvern propusă. [...]
