Știri
Tag: fmi
Știri despre „fmi”
Wall Street și industria de apărare profită de pe urma războiului din Iran - Creșteri semnificative în profiturile băncilor și în sectorul energetic verde
Volatilitatea și șocul energetic generate de războiul din Iran au redistribuit rapid câștigurile în economie , cu bănci de investiții, companii de apărare, platforme de pariuri pe evenimente, industria de cipuri și energia regenerabilă printre beneficiari, în pofida deteriorării perspectivelor macro, potrivit Al Jazeera . Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere globală pentru 2026 de la 3,3% la 3,1%, invocând efectele războiului SUA–Israel cu Iranul și închiderea Strâmtorii Hormuz asupra economiei mondiale. Conflictul a afectat infrastructura energetică din Golf, iar exporturi critice – petrol, gaze, produse chimice și îngrășăminte – rămân în mare parte blocate după închiderea strâmtorii de către Iran și blocada navală ulterioară a porturilor iraniene de către SUA. În scenariul pesimist al unui război prelungit, FMI estimează că avansul economiei globale ar putea coborî la 2,5% în 2026, cu economiile cu venituri mici și cele în curs de dezvoltare lovite cel mai puternic de scumpirea materiilor prime și a energiei; separat, transporturile și logistica se confruntă cu o criză distinctă. Cine câștigă din volatilitate: bănci de investiții și „piețe de predicție” Pe fondul oscilațiilor de piață, băncile de investiții au raportat profituri în creștere, alimentate de volume mai mari de tranzacționare și activitate intensă a clienților. Sean Dunlap, director de cercetare pe acțiuni la Morningstar Research Services, explică mecanismul: repoziționarea frecventă a investitorilor duce la mai multe tranzacții, iar „spread-urile” (diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare) tind să crească, ceea ce mărește profitabilitatea intermediarilor. Rezultatele din primul trimestru din 2026, publicate săptămâna aceasta, indică: Morgan Stanley: profit de 5,57 miliarde dolari (aprox. 25,6 miliarde lei), +29% an/an; Goldman Sachs: profit de 5,63 miliarde dolari (aprox. 25,9 miliarde lei), +19% an/an; JPMorgan Chase: câștiguri trimestriale de 16,49 miliarde dolari (aprox. 75,9 miliarde lei), +13% an/an. Dunlap avertizează însă că trendul se poate inversa dacă volatilitatea persistă prea mult, deoarece investitorii pot deveni mai prudenți și mai puțin dispuși să se împrumute pentru tranzacții. În paralel, platformele de „piețe de predicție” (pariuri între utilizatori pe probabilitatea unor evenimente) au crescut odată cu interesul pentru evoluțiile conflictului. Polymarket, o platformă bazată pe criptomonede, ar câștiga de la începutul lunii peste 1 milion de dolari pe zi (aprox. 4,6 milioane lei) din comisioane, după ce și-a revizuit structura de taxe pe 30 martie. Potrivit datelor DefiLlama, schimbarea ar fi adus Polymarket peste 21 milioane de dolari (aprox. 96,6 milioane lei) în comisioane de la 1 aprilie, față de 11,6 milioane de dolari (aprox. 53,4 milioane lei) în tot martie și 6,23 milioane de dolari (aprox. 28,7 milioane lei) în tot februarie; dacă ritmul continuă, analiza DefiLlama indică posibilitatea a 342 milioane de dolari (aprox. 1,57 miliarde lei) comisioane în acest an. Tot aici apare și un risc de reglementare: cercetători citați în material arată că 1% dintre utilizatori au captat 84% din câștigurile din tranzacționare, iar autoritățile federale americane au anunțat că vor intensifica măsurile împotriva tranzacționării pe informații privilegiate, după pariuri considerate suspect de bine sincronizate pe rezultatele războiului. Apărarea și tehnologia: cerere militară, boom de cipuri și listări așteptate Industria aerospațială și de apărare beneficiază de creșterea cheltuielilor militare, pe fondul conflictelor din Ucraina, Iran, Sudan, Gaza și Liban și al majorării bugetelor de apărare la nivel global. FMI notează într-un raport din aprilie că aproximativ jumătate dintre țările lumii și-au crescut bugetele militare în ultimii cinci ani, ceea ce se traduce în achiziții mai mari, de la drone la rachete. În Europa, țările NATO s-au angajat să urce cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035. Pe bursă, MSCI World Aerospace and Defence Index a raportat randamente nete de 32% an/an la final de martie, peste MSCI World Index (18,9%), care urmărește 1.300 de companii mari și medii din aceleași 23 de piețe globale. În inteligența artificială, perspectiva rămâne robustă: UNCTAD estima anterior că industria AI ar putea crește de la 189 miliarde dolari (aprox. 869 miliarde lei) în 2023 la 4,8 trilioane dolari (aprox. 22,1 trilioane lei) până în 2033, iar războiul din Iran „nu pare să fi afectat” această traiectorie, potrivit materialului. Nick Marro, analist-șef pentru comerț global la Economist Intelligence Unit, spune că se vede „reziliență” în sectoare precum AI și energia regenerabilă, unul dintre indicatori fiind exporturile de semiconductori din Asia de Est. Taiwan a raportat exporturi de mărfuri de 80,2 miliarde dolari (aprox. 369 miliarde lei) în martie, +61,8% an/an, creșterea fiind condusă de exporturile către SUA, +124% an/an, potrivit analizei EIU. TSMC a anunțat un venit net de 572,8 miliarde dolari taiwanezi (NTD), echivalentul a 18,1 miliarde dolari (aprox. 83,3 miliarde lei), pentru primele trei luni din 2026, +58% an/an în NTD. Materialul mai notează că lideri din industrie precum Anthropic și OpenAI ar planifica listări publice (IPO) în acest an, un semnal de încredere pe termen scurt. Energia regenerabilă: războiul accelerează politicile de securitate energetică Conflictul a reaprins tema securității energetice și a accelerat politicile de tranziție de la combustibili fosili, pe fondul celui de-al treilea șoc energetic al deceniului, după pandemie și invazia Rusiei în Ucraina (2022). Marro afirmă că războiul a „stimulat” energia regenerabilă prin urgența de a diversifica sursele și de a reduce dependența de combustibili fosili. Agenția Internațională a Energiei (IEA) arăta deja, înainte de război, că guvernele investesc în regenerabile și din motive geopolitice. Potrivit unui raport IEA publicat luna aceasta, 150 de țări au politici active pentru dezvoltarea regenerabilelor și a energiei nucleare, 130 au politici de eficiență energetică și electrificare, iar 32 au politici pentru reziliența și diversificarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și tehnologii de energie curată. În Asia – regiune care cumpără de regulă 80-90% din petrolul și gazele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz – închiderea strâmtorii a forțat măsuri de urgență, inclusiv raționalizare a combustibililor și plafonări de prețuri. Coreea de Sud, Thailanda, India, Cambodgia, Indonezia, Vietnam și Filipine au anunțat măsuri variate, de la facilități fiscale pentru panouri solare la domiciliu până la noi proiecte de regenerabile și chiar repornirea unor reactoare nucleare. Pe piață, S&P Global Clean Energy Transition Index – care urmărește 100 de companii din solar, eolian, hidro, biomasă și alte surse regenerabile – este în creștere cu 70,92% an/an, potrivit datelor citate. [...]
FMI afirmă că Banca Japoniei poate gestiona inflația generată de războiul din Iran - Previziuni optimiste pentru stabilitatea economică japoneză până în 2027
FMI estimează că Banca Japoniei poate continua majorările graduale de dobândă, în pofida șocului inflaționist generat de războiul cu Iranul , deoarece efectele de „runda a doua” asupra prețurilor și salariilor ar urma să fie limitate, potrivit Reuters . Rahul Anand , șeful misiunii FMI pentru Japonia, a spus că scumpirea energiei va împinge în sus inflația totală, dar este mai puțin probabil să se transfere puternic în inflația de bază (care exclude componente volatile precum energia) sau în dinamica salariilor. În acest context, banca centrală ar putea „trece peste” un vârf temporar al inflației și să reia retragerea stimulului monetar în ritmul planificat. „Chiar dacă există o creștere temporară a inflației totale, Banca Japoniei poate trece peste asta și poate relua retragerea acomodării în același ritm ca și cum scenariul de bază s-ar confirma.” Ce înseamnă pentru decizia de dobândă a Băncii Japoniei Investitorii urmăresc dacă Banca Japoniei va majora dobânda la ședința de politică monetară din 27-28 aprilie. Reuters notează că probabilitatea unei creșteri pe termen scurt a scăzut, pe fondul volatilității piețelor și al deteriorării vizibilității economice, pe măsură ce speranțele privind o detensionare a conflictului s-au estompat. Mesajul FMI este că banca centrală are, totuși, spațiu să nu reacționeze excesiv la un șoc de ofertă (energie), atâta timp cât acesta nu „dezancorează” așteptările inflaționiste — adică nu schimbă în mod durabil percepția gospodăriilor și companiilor despre inflația viitoare. Anand a adăugat că politica trebuie să rămână dependentă de date și flexibilă, deoarece incertitudinea privind intensitatea și durata războiului poate afecta atât creșterea, cât și inflația. Proiecțiile FMI: inflație la 2% până la final de 2027, dobândă la 1,5% anul viitor FMI își menține evaluarea că inflația Japoniei va converge către ținta de 2% până la finalul lui 2027. În scenariul instituției, Banca Japoniei ar urma să mai crească dobânda de politică monetară de trei ori, până la 1,5%, de la 0,75% în prezent, „în jurul mijlocului sau finalului anului viitor”. Pe partea de activitate economică, FMI estimează o creștere de 0,7% în 2026 și de 0,6% în 2027, după un avans de 1,2% în 2025. Anand a spus că Japonia a fost „rezilientă”, inclusiv la șocul tarifelor americane mai ridicate de anul trecut, iar salariile reale ar urma să redevină pozitive și să continue să crească, susținute de majorările salariale negociate anual. Yenul slab: FMI nu vede un transfer mare în inflație și cere curs „stabilit de piețe” Un alt punct sensibil pentru autorități rămâne yenul slab, care poate scumpi importurile. Anand a afirmat că în 2025 nu s-a observat un transfer („pass-through”) mare al deprecierii yenului în inflație și că slăbirea monedei a ajutat, totodată, la amortizarea unei părți din șocul tarifar din SUA. În privința nivelului cursului, mesajul FMI este că acesta trebuie determinat de piețe, într-o economie deschisă cu curs flotant. „Nu există un nivel al cursului de schimb despre care cineva să poată spune că este corect. Trebuie determinat de piețe, pentru că este o economie deschisă cu un curs flotant.” [...]
Cristian Diaconescu avertizează asupra unei crize politice în România - Stabilitatea internă este esențială pentru parteneriate externe
Riscul unei crize politice interne poate reduce capacitatea României de a-și găsi parteneri externi într-un context economic global tensionat , avertizează fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu , într-o intervenție la Digi24 , pe fondul discuțiilor din coaliție și al semnalelor de încetinire economică. Diaconescu susține că „lumea s-a rupt” și că relațiile dintre parteneri nu mai funcționează „inerțial”, ceea ce obligă statele să vină cu strategii „versatile” și să evite testele riscante, mai ales dacă nu au „reziliența” altor economii. În acest cadru, el a argumentat că o instabilitate politică internă devine un factor care poate izola România în plan extern: fără stabilitate, percepția din afară ar fi că țara trebuie să-și rezolve mai întâi problemele interne înainte de a putea construi parteneriate. „Ai o stabilitate internă, ai posibili parteneri. Nu ai o stabilitate internă, când mă uit din afară spun: «Lasă-i să-și rezolve problemele și pe urmă, eventual, ne mai vedem».” Decizia PSD care poate amplifica incertitudinea Declarațiile vin în contextul în care conducerea PSD urmează să aibă o ședință luni, 20 aprilie, pentru a decide dacă partidul rămâne sau nu la guvernare, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Miza este una de funcționare a executivului, într-un moment în care economia este deja sub presiune din motive externe. Diaconescu a făcut și o comparație cu alte state care au deficite ridicate, precum Italia și SUA, dar a susținut că acestea operează „în altă logică”, sugerând că România nu își permite aceeași marjă de manevră. Context economic: avertismente FMI și prognoză redusă pentru România În același tablou, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că economia globală intră într-o perioadă de „crize suprapuse”, cu datorii publice în creștere și presiuni persistente asupra prețurilor la energie. Totodată, potrivit celui mai recent raport „ World Economic Outlook ” al FMI, instituția a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026, la 0,7% (de la 1,4% anterior). FMI estimează că economia ar urma să accelereze în 2027, când creșterea ar putea ajunge la aproximativ 2,5%, iar inflația ar începe să se tempereze. În această combinație de risc politic intern și deteriorare a perspectivelor economice, mesajul central al fostului ministru este că România ar avea mai puțin spațiu pentru erori: instabilitatea internă poate deveni rapid un cost extern, prin scăderea disponibilității partenerilor de a se angaja în proiecte sau în sprijin, într-un mediu internațional mai fragmentat. [...]
Alexandru Muraru îl critică pe Radu Oprea pentru declarațiile privind prognozele economice ale României - Acuzații de ineficiență și lipsă de responsabilitate guvernamentală
Schimbul de replici din coaliție pe „prognozele mai proaste” pentru 2026 mută discuția spre măsuri concrete de relansare economică , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a atacat public pe secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, pentru avertismentele acestuia privind economia, potrivit Mediafax . Muraru a reacționat miercuri la declarațiile lui Oprea despre „înrăutățirea prognozelor economice pentru 2026”, susținând că un membru al Guvernului nu ar trebui să se comporte „ca un simplu analist economic”, ci să contribuie la creșterea economică și să vină cu măsuri și reforme. „Este penibil și complet absurd ca Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, să iasă public și să constate, ca un simplu analist economic, că «prognozele s-au înrăutățit pentru 2026» și că «începe să fie prea târziu» pentru măsuri de relansare economică.” Miza: cine își asumă deciziile pe economie În postarea sa, Muraru a insistat că, „prin reforme reale”, România poate avea o creștere economică „sănătoasă” și a legat tema de reducerea cheltuielilor publice. El a afirmat că, dacă activitatea Secretariatului General al Guvernului ar fi fost făcută „cum trebuie”, ar fi existat deja „o reducere serioasă a cheltuielilor publice”. Totodată, liderul PNL Iași l-a acuzat pe Oprea că ar fi urmărit menținerea unor „sinecuri” și a unor „contracte păguboase” pentru stat și a spus că este „inacceptabil” ca un oficial cu responsabilitate guvernamentală să facă „constatări economice” ca un comentator, nu ca un decident. Ce a spus Radu Oprea despre 2026 Reacția lui Muraru vine după ce Radu Oprea a scris, tot pe Facebook, că instituțiile financiare internaționale și-ar fi înrăutățit prognozele pentru economia României în 2026 și a avertizat că „începe să fie prea târziu” pentru măsuri de relansare economică. În mesaj, Oprea a invocat FMI, Banca Mondială și un raport al Comisiei Europene și a menționat și percepția publică potrivit căreia „80% dintre români” ar spune că țara merge „în direcția greșită”. În aceeași postare, Oprea a cerut adoptarea unor măsuri de relansare economică, sugerând că fereastra de timp pentru acțiune se îngustează. [...]
Șefa FMI, Kristalina Georgieva, avertizează asupra crizelor energetice care vor menține prețurile ridicate la energie până în 2027 - Prognoza de creștere economică pentru România a fost redusă la 0,7%
FMI avertizează că prețurile la energie pot rămâne ridicate până spre 2027 , pe fondul „crizelor suprapuse” și al tensiunilor geopolitice care continuă să perturbe piețele de mărfuri, potrivit Digi24 . Mesajul șefei FMI, Kristalina Georgieva , indică un risc economic direct: costuri energetice persistente, care pot ține sus inflația și pot limita spațiul de manevră al guvernelor. Într-o conferință, Georgieva a descris economia globală ca intrând într-o perioadă fără precedent, marcată de datorii publice în creștere și presiuni care nu se disipă rapid din zona energiei. În acest context, FMI a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru România în 2026, la 0,7%, semnalând riscuri pentru stabilitatea financiară și nivelul de trai. De ce contează: energia scumpă poate prelungi „durerea” economică Șefa FMI a avertizat că unele intervenții guvernamentale, deși populare pe termen scurt, pot avea efectul opus celui urmărit. În special, reducerile masive de taxe la combustibili sau limitarea exporturilor de energie ar putea contribui la menținerea prețurilor ridicate pentru mai mult timp. „Astfel de acțiuni, chiar dacă sunt motivate de dorința de a proteja populația, nu vor face altceva decât să prelungească durerea provocată de prețurile ridicate.” Pe fondul datoriei publice globale aflate pe un trend ascendent — care, potrivit Georgievei, ar putea depăși 100% din PIB până în 2029 — guvernele sunt puse să aleagă între sprijinirea populației vulnerabile și păstrarea stabilității bugetare. Ce recomandă FMI: reforme și rezerve pentru șocuri viitoare În locul măsurilor cu efect de moment, Georgieva a indicat nevoia de reforme structurale și investiții în productivitate, argumentând că o economie mai puternică este cea mai bună protecție în fața șocurilor viitoare. În același registru, FMI subliniază că statele trebuie să-și adapteze politicile fiscale și monetare la „noile realități” și să-și consolideze rezervele financiare. În final, șefa FMI a reafirmat rolul instituției de sprijin pentru țările aflate în dificultate. „Vom continua să ne îndeplinim rolul de pompier pentru țările care au nevoie de ghidaj pentru a trece prin această perioadă dificilă.” România, în prognozele FMI: creștere redusă în 2026, accelerare abia în 2027 În raportul „ World Economic Outlook ”, FMI a revizuit în jos estimarea de creștere economică pentru România în 2026 la 0,7%, de la 1,4% anterior. Potrivit estimărilor citate, economia ar urma să accelereze abia în 2027, când creșterea ar putea ajunge la aproximativ 2,5%, iar inflația ar începe să se tempereze. [...]
Aliații SUA se distanțează de războiul lui Trump în Iran - Impact economic și politic major asupra guvernelor europene și japoneze
Războiul cu Iranul împinge aliații SUA spre distanțare, pe fondul costurilor economice și al presiunii interne , iar efectul se vede deja în tensiuni politice la Londra, Roma și Tokyo, potrivit unei analize CNN . Deși liderii occidentali nu vor să intre într-un conflict pe care electoratele lor îl resping, ei nu pot evita consecințele: scumpiri la energie, costuri mai mari de transport și o deteriorare a perspectivelor de creștere. Miza, dincolo de episodul militar, este una de funcționare a alianțelor: relația dintre Washington și partenerii săi se tensionează pe măsură ce administrația Trump cere sprijin într-un război „de alegere”, în timp ce guvernele aliate se confruntă cu presiuni sociale și politice generate de impactul economic al conflictului. Semnalul economic: avertismentul FMI și riscul de încetinire globală Analiza notează că liderii reacționează la consecințe pe care nu le pot controla, exemplificate de avertismentul Fondului Monetar Internațional (FMI), care a transmis că economia mondială se îndreaptă către un scenariu „nefavorabil” de creștere de 2,5% în acest an, în scădere de la 3,4% în 2025. Pentru statele dependente de energie din Orientul Mijlociu, efectele ar putea fi mai dure. FMI a redus prognoza de creștere pentru Marea Britanie la 0,8% în 2026, de la o estimare anterioară de 1,3% — o evoluție care, în lectura CNN, ar complica situația politică a guvernului condus de Keir Starmer, în condițiile în care acesta nu și-a îndeplinit promisiunea de relansare economică. Presiune internă în capitale: energie mai scumpă și costuri de transport mai mari În Marea Britanie, Starmer a spus săptămâna trecută că este „sătul” de faptul că britanicii se confruntă cu facturi mai mari la energie din cauza acțiunilor lui Trump, arată analiza. Japonia, un alt aliat-cheie al SUA, este descrisă ca fiind sub presiune din cauza dependenței de energia din Orientul Mijlociu: costurile mai mari de transport împing prețurile în sus și amenință o creștere modestă a salariilor. Premierul Sanae Takaichi, aleasă în februarie, nu se aștepta să se confrunte atât de repede cu asemenea dificultăți, potrivit CNN. Efect politic: liderii se distanțează, dar nu își permit ruptura CNN arată că lideri care în trecut încercau să-l menajeze pe Donald Trump sunt acum mai dispuși să-l critice și să se distanțeze, inclusiv din motive de supraviețuire politică, pe fondul presiunilor economice asupra populației. Un exemplu este Italia: premierul Giorgia Meloni a spus luni că atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea sunt „inacceptabile”. Trump, citat de publicația italiană Corriere della Sera, a reacționat dur la poziția ei: „Sunt șocat de ea. Am crezut că are curaj. M-am înșelat. Ea este cea inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia.” Analiza mai notează că popularitatea lui Trump era deja scăzută în multe state aliate înainte de războiul cu Iranul: un sondaj Pew Research de anul trecut indica rate de aprobare de 35% sau mai puțin în peste o duzină de țări. În același timp, distanțarea are limite. CNN subliniază că una dintre vulnerabilitățile majore ale europenilor în relația cu SUA este slăbirea capacităților militare după ani de reduceri bugetare. Când Trump s-a plâns că aliații NATO nu au trimis nave pentru a deschide Strâmtoarea Hormuz , problema nu a fost doar lipsa sprijinului politic intern, ci și faptul că puterile NATO non-americane „probabil nu mai au capacitatea” de a duce o astfel de misiune. Ce urmează: o alianță mai dificil de gestionat, pe măsură ce costurile cresc Concluzia analizei este că, pe măsură ce Trump cere intrarea aliaților într-un război nepopular, spațiul lor politic de manevră se îngustează — inclusiv pentru a-l ajuta să încheie conflictul. În paralel, amenințarea unei retrageri americane din NATO rămâne un instrument de presiune, iar reînarmarea accelerată în Europa ar putea avea costuri politice interne, prin tăieri nepopulare în sănătate și programe sociale. [...]
Sorin Grindeanu solicită o resetare economică urgentă pentru România - Inflația a atins 10%, iar FMI a redus prognoza de creștere la 0,7%
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , pune deteriorarea indicatorilor economici în centrul deciziei iminente privind rămânerea la guvernare , susținând că România are nevoie „urgent” de o „resetare” a direcției actuale, potrivit Digi24 . Declarația vine cu câteva zile înainte ca PSD să decidă dacă iese sau nu din Executiv. Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” arată „clar și concret” necesitatea schimbării, indicând creșterea inflației, scăderea consumului și revizuirea în jos a prognozei de creștere economică. Ce indicatori invocă liderul PSD În mesajul public, Grindeanu enumeră trei elemente pe care le leagă direct de „direcția greșită” a țării: inflația din martie, pe care o indică la 10% ; consumul, despre care spune că „s-a prăbușit total” în februarie, pentru a șaptea lună consecutiv ; prognoza Fondului Monetar Internațional , despre care afirmă că a fost redusă la 0,7% creștere economică. Miza politică: decizia PSD privind guvernarea Potrivit informațiilor prezentate, poziționarea lui Grindeanu este formulată în contextul în care PSD urmează să decidă în zilele următoare dacă rămâne în coaliția de guvernare sau se retrage. În acest cadru, liderul social-democrat susține că datele economice invocate nu ar reprezenta „propagandă politică”, ci o „radiografie-șoc” a evoluțiilor recente. Tot el afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”, fără ca materialul să detalieze ce măsuri concrete ar avea în vedere. [...]
Economiștii FMI avertizează că războiul din Iran ar putea provoca o recesiune globală
FMI avertizează că lumea va avea un deficit de petrol în 2026, iar prelungirea războiului din Iran ar putea împinge economia globală spre recesiune , potrivit unei analize publicate de CNN . Mesajul-cheie pentru piețe este că șocul energetic nu mai este un risc teoretic: chiar și o detensionare rapidă ar lăsa urme în balanța globală de petrol, iar scenariile de escaladare ar putea tăia semnificativ creșterea economică. Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a spus într-un interviu pentru CNN că, „chiar dacă totul s-ar opri în seara asta” și s-ar trece la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, „tot am avea un deficit de petrol pentru acest an”. Șoc de ofertă: cea mai mare perturbare din istorie, potrivit AIE În paralel, Agenția Internațională a Energiei (AIE) a raportat că oferta globală de petrol a scăzut în martie cu 10,1 milioane de barili pe zi, pe care o descrie drept „cea mai mare perturbare din istorie”. AIE nu anticipează un deficit de petrol pe ansamblul anului, dar și-a redus puternic estimarea privind excedentul de ofertă: acum vede o depășire a cererii de doar 441.000 de barili pe zi, față de 2,4 milioane de barili pe zi în raportul din martie. Diferența dintre evaluările FMI și AIE indică o zonă de incertitudine majoră pentru companii și guverne: cât de repede poate fi refăcută oferta și cât de persistentă va fi presiunea pe prețuri. De la „momentum” la risc de recesiune: scenariile FMI FMI afirmă că, înainte de conflict, economia globală evolua mai bine decât se aștepta, iar creșterea urma să fie revizuită în sus, pe fondul reducerii incertitudinii legate de tarifele SUA și al unui „boom investițional” în inteligență artificială. De la începutul războiului, însă, „perspectiva globală s-a întunecat brusc”, potrivit raportului World Economic Outlook publicat marți. În scenariul de bază, FMI a redus prognoza de creștere globală pentru 2026 la 3,1%, cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie, presupunând că războiul va fi „relativ scurt”. Inflația globală este văzută urcând la 4,4% în acest an. Fondul a schițat și două scenarii pentru un conflict mai lung. În varianta mai severă, în care prețurile la petrol și gaze naturale cresc cu 100%-200% față de ianuarie și rămân la acel nivel până în 2027, creșterea globală ar coborî la 2% în acest an — un nivel pe care FMI îl descrie drept „la limită” pentru o recesiune globală (definită ca o creștere sub 2%), situație întâlnită doar de patru ori din 1980. Strâmtoarea Hormuz și efectele în lanț: combustibil, mărfuri, prețuri Potrivit materialului, Iranul a închis efectiv Strâmtoarea Hormuz, oprind aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu țiței, dar și fluxuri importante de alte mărfuri, precum gaze naturale, heliu și îngrășăminte. În unele țări, mai ales din Asia-Pacific, rezervele de combustibil încep să scadă, iar prețurile bunurilor produse cu derivate petroliere încep să crească. Australia: taxe reduse la carburanți și avertisment privind „șocul economic” Miercuri, ministrul australian de finanțe, Jim Chalmers, a spus că economia globală traversează un „moment cu adevărat periculos” din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Guvernul de la Canberra se așteaptă la inflație mai mare și creștere economică mai lentă în acest an și a redus la jumătate, pentru trei luni, taxele pe benzină și motorină, pentru a atenua impactul asupra consumatorilor. Chalmers urma să meargă la Washington pentru reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 și întâlniri cu FMI și Banca Mondială, unde a spus că va susține, alături de alți oficiali, încheierea războiului, argumentând că, din perspectivă economică, „nu poate veni suficient de repede”, iar consecințele se vor resimți „o perioadă de timp” chiar și după aceea. [...]
Fondul Monetar Internațional avertizează că economia mondială ar putea intra în recesiune - Scenariile de creștere economică depind de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și prețul petrolului
FMI avertizează că un șoc prelungit al petrolului poate împinge economia globală spre recesiune , pe fondul riscului ca războiul din Iran să mențină energia scumpă și să perturbe lanțurile de aprovizionare, potrivit Economedia , care citează Reuters și Agerpres. Miza pentru companii și guverne este dublă: costuri mai mari și condiții financiare mai dure, într-un moment în care creșterea era deja fragilă. În raportul „World Economic Outlook”, FMI condiționează scenariile de evoluția conflictului și de traiectoria prețului petrolului. Instituția avertizează că economia mondială ar putea ajunge „în pragul recesiunii” dacă războiul se agravează și barilul rămâne peste 100 de dolari până în 2027. Trei scenarii FMI: de la încetinire la „aproape recesiune globală” FMI descrie trei variante, în funcție de durata și extinderea conflictului: Scenariul de referință (cel mai optimist): război de scurtă durată în Iran; creștere globală de 3,1% în 2026 , cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea din ianuarie. Prețul mediu al petrolului ar fi 82 de dolari/baril în acest an. Scenariul negativ: conflict mai îndelungat; petrol la aprox. 100 de dolari anul acesta și 75 de dolari în 2027; creștere globală de 2,5% . Scenariul sever: conflictul se adâncește și se extinde, cu perturbări majore pe piețe și înăsprirea condițiilor financiare; creștere globală de 2% . FMI sintetizează riscul din scenariul sever astfel: „Aceasta ar fi aproape o recesiune globală.” De ce contează: inflație mai mare și presiune pe dobânzi și bugete Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas , spune că șocul din Golf poate avea un impact mai puternic decât riscurile legate de tarifele inițiale anunțate anterior de președintele american Donald Trump. În scenariul sever, FMI indică o combinație dificilă pentru mediul de afaceri: petrol mai scump (o medie de 110 dolari în 2026 și 125 dolari în 2027); inflație globală în 2026 peste 6% , față de 4,4% în scenariul optimist; posibile reacții mai dure ale băncilor centrale , pe fondul schimbării așteptărilor inflaționiste. Gourinchas avertizează că măsurile de combatere a inflației ar putea fi „mai dureroase” decât cele din 2022. În paralel, FMI anticipează că guvernele vor fi tentate să aplice măsuri fiscale pentru a amortiza scumpirea energiei, dar cu efectul secundar al creșterii deficitelor bugetare și a datoriilor publice . Revizuiri de creștere: SUA, zona euro și piețele emergente Pe regiuni, FMI a operat ajustări ale prognozelor: SUA: creștere de 2,3% în acest an; pentru 2027, estimarea este 2,1% (ușor îmbunătățită). Zona euro: 1,1% în 2026 și 1,2% în 2027 , cu 0,2 puncte procentuale sub prognoza din ianuarie pentru ambii ani, pe fondul energiei mai scumpe. China: 4,4% în 2026 și 4% anul viitor (la fel ca în ianuarie). Piețe emergente și economii în curs de dezvoltare: creștere de 3,9% anul acesta, cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza din ianuarie; FMI notează că acestea ar urma să fie cele mai afectate. În scenariile FMI sunt menționate și scăderi ale PIB-ului în 2026 pentru mai multe economii din regiune: Iran (-6,1%) , Qatar (-8,6%) , Irak (-6,8%) , Kuweit (-0,6%) și Bahrein (-0,5%) . În lipsa războiului din Orientul Mijlociu, FMI afirmă că ar fi îmbunătățit prognoza de creștere globală cu 0,1 puncte procentuale , la 3,4% , invocând boom-ul investițiilor tehnologice, dobânzi mai scăzute, tarife americane mai puțin severe și sprijin fiscal în unele țări. Conflictul schimbă însă balanța riscurilor, prin canalul energiei și al finanțării. [...]
Dolarul american scade la minimele din șase săptămâni pe fondul speranțelor de reluare a negocierilor cu Iranul - Impactul incertitudinii geopolitice asupra piețelor financiare și a economiei globale
Dolarul a pierdut aproape toate câștigurile acumulate de la începutul războiului cu Iranul , coborând spre minimele ultimelor șase săptămâni, pe fondul speranțelor că Washington și Teheran ar putea relua discuțiile în zilele următoare, ceea ce a alimentat apetitul pentru risc, potrivit Reuters . Mișcarea arată că piețele încep să „privească dincolo” de șocul petrolului și să trateze conflictul mai degrabă ca pe un risc temporar, în condițiile în care investitorii se repoziționează din active defensive către monede și instrumente mai sensibile la risc. Ce se vede în piața valutară În tranzacțiile de miercuri, euro a urcat la 1,1791 dolari, aproape de cel mai ridicat nivel din 2 martie, iar lira sterlină a fost aproape neschimbată la 1,35715 dolari. Indicele dolarului (care compară dolarul cu un coș de șase valute majore) era la 98,13, în apropierea celui mai scăzut nivel din peste șase săptămâni. Reuters notează că dolarul, preferat ca „refugiu” în martie, a scăzut cu 1,7% în această lună față de rivalii majori, pe fondul optimismului legat de o încetare a focului și de perspectiva unei soluții diplomatice. De ce contează: „risk-on” revine, iar dolarul pierde rolul de refugiu Contextul rămâne tensionat: Teheranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz — rută esențială pentru aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze — de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, la 28 februarie, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a afectat sentimentul investitorilor. Totuși, speranțele de reluare a negocierilor au crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în zilele următoare, după ce negocierile din weekendul trecut, la Islamabad, nu au adus un progres. În piață, acest lucru s-a tradus printr-un raliu „risk-on” (asumare mai mare de risc), inclusiv prin întărirea dolarului australian, care a atins cel mai ridicat nivel din 12 martie și era în jur de 0,7124 dolari. Petrolul și riscul macro: ce urmăresc investitorii Pe partea de energie, Brent a urcat cu 0,8% la 95,53 dolari (aprox. 438 lei) barilul, după o scădere de 4,6% în sesiunea anterioară. WTI a crescut cu 0,24% la 91,46 dolari (aprox. 421 lei), după un declin de 7,9% marți. Investitorii urmăresc cât de mult va afecta șocul energetic economia globală. Fondul Monetar Internațional și-a redus perspectiva de creștere din cauza scumpirilor la energie generate de război și a avertizat că economia mondială se îndreaptă deja spre un scenariu mai nefavorabil, cu creștere mult mai slabă. În scenariul „cel mai rău” al FMI, economia globală se apropie de recesiune, cu un preț mediu al petrolului de 110 dolari (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari (aprox. 575 lei) în 2027. Implicații pentru dobânzile din SUA Fosta secretară a Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că vede posibilă o reducere de dobândă a Rezervei Federale în acest an, chiar dacă șocurile de ofertă asociate războiului pot pune presiune pe inflație. În același timp, Reuters arată că traderii au eliminat în mare parte din prețuri șansele unei tăieri de dobândă în 2026, față de așteptările de două reduceri înainte de război, deși o încetare a focului și perspectiva unei rezolvări ar putea readuce relaxarea monetară „în cărți”. [...]
FMI reduce prognoza de creștere economică a României pentru 2026 la 0,7% - Impactul scăderii estimărilor asupra economiei și inflației în context global incert
FMI a înjumătățit prognoza de creștere a României pentru 2026, la 0,7%, un semnal de presiune prelungită pe venituri și costuri potrivit Libertatea , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) al Fondului Monetar Internațional. Revizuirea este relevantă pentru economie și companii deoarece vine la pachet cu estimări mai slabe pentru indicatori-cheie: inflație mai ridicată, șomaj ușor mai mare și o ajustare mai lentă a dezechilibrelor externe, într-un context global descris ca fiind dominat de incertitudini și tensiuni geopolitice. Creștere mai mică în 2026, revenire abia în 2027 FMI a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 1,4% la 0,7%, ceea ce înseamnă o înjumătățire a ritmului anticipat anterior. Pentru 2027, instituția anticipează o accelerare a economiei până la 2,5%, sugerând că o redresare mai consistentă ar urma să apară abia anul viitor. Inflație mai mare, șomaj ușor în creștere Pe partea de prețuri, FMI a revizuit în sus rata anuală a inflației la 7,8% pentru 2026, de la 6,7% în estimarea din toamnă. O temperare „semnificativă”, până la 3,9%, este așteptată în 2027. În privința pieței muncii, șomajul este prognozat la 6% în 2026 (față de 5,8% anterior), cu o scădere marginală la 5,9% în 2027. Deficitul de cont curent se ajustează mai lent decât se estima FMI vede deficitul de cont curent la 6,8% din PIB în 2026, în scădere față de 8% în 2025, dar peste prognoza anterioară de 6,6%. Pentru 2027, nivelul ar urma să coboare la 6,2%. Contextul extern: reuniuni la Washington și riscuri geopolitice Revizuirile apar în săptămâna în care mii de oficiali financiari se reunesc la Washington pentru reuniunile de primăvară ale Băncii Mondiale și FMI . În același timp, tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran sunt indicate ca factori care pot frâna suplimentar creșterea economică globală și pot alimenta o nouă spirală inflaționistă. [...]
FMI reduce estimările de creștere economică pentru România la 0,7% în 2026 - Inflația și deficitul de cont curent rămân peste prognozele anterioare
FMI a tăiat la 0,7% prognoza de creștere a României în 2026, semnalând un an cu avans economic mult mai slab decât se anticipa în toamnă , potrivit Agerpres , care citează cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO) publicat marți de Fondul Monetar Internațional . Revizuirea este semnificativă: estimarea pentru 2026 coboară la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza FMI în octombrie. Pentru 2027, instituția se așteaptă la o creștere a PIB de 2,5%. Inflație mai mare decât în prognoza din octombrie Pe lângă încetinirea creșterii, FMI vede și o inflație mai ridicată în 2026. După o rată a inflației de 7,3% anul trecut, FMI estimează pentru acest an 7,8%, față de 6,7% în prognoza din octombrie. Pentru 2027, inflația ar urma să se reducă la 3,9%. Deficit extern încă ridicat, deși în scădere În privința dezechilibrului extern, FMI estimează că deficitul de cont curent (diferența dintre intrările și ieșirile de valută din economie) se va reduce, dar va rămâne la un nivel înalt: 8% din PIB în 2025 (nivelul de anul trecut, menționat în raport); 6,8% din PIB în 2026 (peste estimarea de 6,6% din octombrie); 6,2% din PIB în 2027. Șomaj: scădere lentă, dar peste așteptările anterioare pentru 2026 FMI indică o scădere graduală a ratei șomajului, de la 6,1% în 2025 la 6% în 2026 și 5,9% în 2027. În octombrie, instituția prognoza pentru 2026 un șomaj de 5,8%, ceea ce înseamnă că noua estimare este ușor mai pesimistă. Previziunile au fost publicate în contextul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale , care au loc săptămâna aceasta la Washington. [...]
