Știri
Știri din categoria Politică
Războiul cu Iranul împinge aliații SUA spre distanțare, pe fondul costurilor economice și al presiunii interne, iar efectul se vede deja în tensiuni politice la Londra, Roma și Tokyo, potrivit unei analize CNN. Deși liderii occidentali nu vor să intre într-un conflict pe care electoratele lor îl resping, ei nu pot evita consecințele: scumpiri la energie, costuri mai mari de transport și o deteriorare a perspectivelor de creștere.
Miza, dincolo de episodul militar, este una de funcționare a alianțelor: relația dintre Washington și partenerii săi se tensionează pe măsură ce administrația Trump cere sprijin într-un război „de alegere”, în timp ce guvernele aliate se confruntă cu presiuni sociale și politice generate de impactul economic al conflictului.
Analiza notează că liderii reacționează la consecințe pe care nu le pot controla, exemplificate de avertismentul Fondului Monetar Internațional (FMI), care a transmis că economia mondială se îndreaptă către un scenariu „nefavorabil” de creștere de 2,5% în acest an, în scădere de la 3,4% în 2025.
Pentru statele dependente de energie din Orientul Mijlociu, efectele ar putea fi mai dure. FMI a redus prognoza de creștere pentru Marea Britanie la 0,8% în 2026, de la o estimare anterioară de 1,3% — o evoluție care, în lectura CNN, ar complica situația politică a guvernului condus de Keir Starmer, în condițiile în care acesta nu și-a îndeplinit promisiunea de relansare economică.
În Marea Britanie, Starmer a spus săptămâna trecută că este „sătul” de faptul că britanicii se confruntă cu facturi mai mari la energie din cauza acțiunilor lui Trump, arată analiza.
Japonia, un alt aliat-cheie al SUA, este descrisă ca fiind sub presiune din cauza dependenței de energia din Orientul Mijlociu: costurile mai mari de transport împing prețurile în sus și amenință o creștere modestă a salariilor. Premierul Sanae Takaichi, aleasă în februarie, nu se aștepta să se confrunte atât de repede cu asemenea dificultăți, potrivit CNN.
CNN arată că lideri care în trecut încercau să-l menajeze pe Donald Trump sunt acum mai dispuși să-l critice și să se distanțeze, inclusiv din motive de supraviețuire politică, pe fondul presiunilor economice asupra populației.
Un exemplu este Italia: premierul Giorgia Meloni a spus luni că atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea sunt „inacceptabile”. Trump, citat de publicația italiană Corriere della Sera, a reacționat dur la poziția ei:
„Sunt șocat de ea. Am crezut că are curaj. M-am înșelat. Ea este cea inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia.”
Analiza mai notează că popularitatea lui Trump era deja scăzută în multe state aliate înainte de războiul cu Iranul: un sondaj Pew Research de anul trecut indica rate de aprobare de 35% sau mai puțin în peste o duzină de țări.
În același timp, distanțarea are limite. CNN subliniază că una dintre vulnerabilitățile majore ale europenilor în relația cu SUA este slăbirea capacităților militare după ani de reduceri bugetare. Când Trump s-a plâns că aliații NATO nu au trimis nave pentru a deschide Strâmtoarea Hormuz, problema nu a fost doar lipsa sprijinului politic intern, ci și faptul că puterile NATO non-americane „probabil nu mai au capacitatea” de a duce o astfel de misiune.
Concluzia analizei este că, pe măsură ce Trump cere intrarea aliaților într-un război nepopular, spațiul lor politic de manevră se îngustează — inclusiv pentru a-l ajuta să încheie conflictul. În paralel, amenințarea unei retrageri americane din NATO rămâne un instrument de presiune, iar reînarmarea accelerată în Europa ar putea avea costuri politice interne, prin tăieri nepopulare în sănătate și programe sociale.
Recomandate
PNL își retrage sprijinul politic pentru Guvernul Veștea, ceea ce complică direct învestirea și prelungește incertitudinea asupra unei majorități funcționale , potrivit Mediafax . Decizia a fost luată prin vot intern, iar partidul i-a cerut premierului desemnat Adrian Veștea să renunțe la mandat, însă acesta a anunțat că merge mai departe cu formarea guvernului. În ședința PNL, liderii au decis ca parlamentarii liberali să nu susțină Guvernul condus de Veștea. Conform datelor din articol, 41 au votat pentru această linie, 13 împotrivă, iar 2 s-au abținut. Ce înseamnă decizia PNL în Parlament Ilie Bolojan a spus că PNL a stabilit dinainte conduita la un eventual vot de învestire: parlamentarii partidului vor fi „prezent, nu votez”. Totodată, PNL a decis că eventualii membri PNL care ar accepta funcții într-un guvern fără susținerea partidului „își vor pierde calitatea de membri ai PNL”, potrivit declarațiilor citate. Bolojan a anunțat și un ultimatum pentru Veștea: să își depună mandatul „până mâine la ora 10.00”. „Având în vedere că noaptea e un sfetnic bun, PNL i-a solicitat dl Vestea depunerea mandatului până mâine la ora 10.00.” Veștea refuză să renunțe la mandatul de premier desemnat Adrian Veștea a transmis, inclusiv printr-o postare pe Facebook, că nu își depune mandatul, în pofida solicitării venite din interiorul PNL. Înainte de a părăsi ședința partidului, el a reiterat că va continua demersul de formare a guvernului, indiferent de votul intern. „Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional.” Ce urmează: reluarea consultărilor și scenariul unui guvern minoritar Bolojan a cerut reluarea consultărilor politice la președintele României, Nicușor Dan , pentru a se ajunge la „o soluție stabilă de guvernare”, menționând inclusiv varianta unui executiv minoritar. Potrivit sursei, PNL a adoptat și o moțiune internă, la propunerea lui Bolojan, prin care solicită oficial reluarea consultărilor. În paralel, Veștea își menține poziția de a continua formarea guvernului, ceea ce deschide perspectiva unui blocaj politic la învestire, în condițiile în care PNL anunță că nu va vota instalarea cabinetului. [...]
Parlamentul Ungariei a votat limitarea la opt ani a mandatului premierului , o schimbare constituțională cu efect retroactiv care, în forma descrisă de presa de la Budapesta, ar bloca o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, potrivit Mediafax . Amendamentul a fost adoptat cu 135 de voturi „pentru”, 50 „împotrivă” și 6 abțineri. Ce prevede amendamentul și de ce contează Modificarea este introdusă în Legea fundamentală (Constituția Ungariei) prin al șaisprezecelea amendament și stabilește o limită de opt ani pentru mandatul prim-miniștrilor. Conform relatărilor din presa de la Budapesta citate în articol, regula ar fi aplicată retroactiv, cu perioada de opt ani calculată începând din 1990. Această formulare ar avea un efect politic direct: ar împiedica, „în mod clar”, ca Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor, potrivit aceleiași prese. Cine a inițiat schimbarea și cum a fost justificată Textul a fost una dintre promisiunile de campanie ale conservatorului pro-UE Péter Magyar, iar amendamentul a fost înaintat și adoptat de Partidul Tisza . În justificarea susținătorilor, la calculul celor opt ani ar urma să fie luat în considerare mandatul de prim-ministru deținut la sau după 2 mai 1990. În același pachet de modificări, amendamentul mai vizează: „problema fundațiilor de gestionare a activelor de interes public”; bazele pentru desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității. Controverse: acuzații de „lege personalizată” și criticile privind retroactivitatea Propunerea a generat controverse tocmai din cauza caracterului retroactiv și a faptului că ar fi „personalizată”, adică orientată împotriva unei persoane, notează Mediafax, citând evaluări din spațiul public maghiar. Viktor Orbán a reacționat printr-un mesaj distribuit pe o rețea socială, preluând un fragment dintr-un interviu acordat publicației Index, în care a descris votul drept „cel mai urât”. În articol este menționată și poziția lui Zoltán Lomnici Jr., care a apreciat că ar fi vorba despre o intervenție „personalizată” și „retroactivă” în ordinea constituțională, cu scopul excluderii politice a unui fost prim-ministru, și a invocat practica Curții Constituționale, care ar respinge legiferarea „personalizată”. Context: România, în paralel, caută un premier cu majoritate În paralel cu evoluțiile de la Budapesta, Mediafax notează că România se află într-o criză politică și caută un prim-ministru care să poată strânge o majoritate guvernamentală. Articolul nu oferă, însă, detalii suplimentare despre calendarul sau opțiunile concrete de la București. [...]
Intrarea UDMR la guvernare devine o piesă de aritmetică parlamentară , după ce premierul desemnat Adrian Veștea le-a propus oficial să se alăture viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că Veștea i-a indicat o formulă de guvern cu PSD și „o parte din PNL”, fără a nominaliza tabăra liberală care ar intra în coaliție. Miza imediată este majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, iar UDMR își asumă rolul de potențial „balans” în negocieri: Csoma Botond afirmă că, fără voturile UDMR, Adrian Veștea nu își poate trece Cabinetul prin Parlament. Ce a discutat UDMR cu Adrian Veștea și ce lipsește din negocieri Csoma Botond a relatat că întâlnirea cu premierul desemnat a fost scurtă, de aproximativ 10–15 minute, deoarece Veștea s-a grăbit să ajungă la o ședință a PNL. Potrivit declarațiilor sale, discuția a fost una de principiu, fără detalii despre împărțirea puterii în viitorul Executiv. Concret, liderul UDMR spune că nu s-a discutat „nimic concret despre portofolii, ministere”, iar formațiunea urmează să decidă marți, în Consiliul Permanent, dacă intră sau nu la guvernare. Formula de guvern invocată și riscul unei majorități „amestecate” Întrebat cu cine ar urma să facă guvernul, Veștea ar fi indicat PSD și „o parte din PNL”, adică acei liberali care susțin participarea la guvernare, fără să ofere nume, potrivit lui Csoma Botond. În același timp, liderul deputaților UDMR a ridicat problema voturilor necesare pentru învestire din afara acestei formule. El a spus că Veștea ar avea nevoie și de voturi de la PACE și de la neafiliați proveniți din „unele partide extremiste”, menționând că UDMR nu ar dori „să se trezească cu AUR-ul în barcă”. Ce urmează UDMR anunță o decizie marți privind participarea la guvernare. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă majoritatea pentru învestirea Guvernului Veștea se poate construi strict din PSD, o parte din PNL și UDMR sau dacă va depinde de voturi suplimentare, cu costuri politice și de stabilitate. [...]
Ludovic Orban contestă legitimitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că decizia riscă să adâncească criza politică , în condițiile în care, susține el, PNL nu i-ar fi acordat un mandat statutar, iar singura susținere certă ar veni din partea PSD, potrivit Digi24 . Fostul președinte al PNL afirmă că Veștea „a greșit” acceptând propunerea președintelui Nicușor Dan și că ar fi ascuns acest lucru față de conducerea partidului. În aceeași intervenție, Orban susține că desemnarea ar fi fost făcută fără garanții de sprijin parlamentar dincolo de PSD, ceea ce ar pune sub semnul întrebării șansele de învestire și ar prelungi instabilitatea. Miza: un guvern fără mandat politic intern în PNL Orban invocă hotărâri anterioare ale PNL de a nu vota învestirea unui guvern sprijinit de PSD și cere conducerii liberale să mențină această linie. El compară situația cu un episod anterior, menționând „votul de nesusținere a Guvernului Tomac”, despre care spune că „nu era susținut decât de PSD”, și concluzionează că Veștea ar fi „în aceeași situație”. În acest context, Orban îl descrie pe Veștea drept „un premier desemnat în numele PSD și cu susținerea doar a PSD” și cere explicit ca Biroul Politic Național al PNL să decidă „să nu susțină un guvern Veștea”. Acuzații de încălcare a procedurilor statutare și de „scindare” a PNL Un punct central al criticii este procedura internă de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru. Orban afirmă că, potrivit statutului PNL, candidatul ar trebui stabilit în Consiliul Național și că Veștea nu ar fi avut un vot de susținere pentru această poziție. Totodată, Orban susține că Veștea ar fi știut dinainte de desemnare și nu ar fi discutat cu conducerea partidului, ceea ce, în interpretarea sa, ar alimenta o „gravă criză politică” și ar face parte dintr-un „plan evident de scindare” a PNL. În plus, fostul lider liberal îl acuză pe președintele Nicușor Dan că, prin această desemnare, „a încălcat orice regulă elementară” de funcționare democratică, în măsura în care ar fi nominalizat un premier dintr-un partid parlamentar fără acordul acelui partid. Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Orban Din declarațiile citate reiese că următorul test politic este decizia conducerii PNL privind susținerea sau respingerea unui eventual guvern Veștea. Orban mizează pe menținerea deciziei de a nu vota un executiv sprijinit de PSD, ceea ce ar complica formarea unei majorități și ar putea prelungi blocajul politic. [...]
Votul UDMR poate decide soarta Guvernului Veștea , în condițiile în care PNL a anunțat că nu îl susține și i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul până astăzi, la ora 10.00, potrivit HotNews . Liderii UDMR se reunesc în această dimineață în Consiliul Permanent, iar ședința începe la ora 10.30. Miza este dacă formațiunea va susține în Parlament un guvern condus de liberalul Adrian Veștea , chiar și în scenariul în care UDMR nu intră efectiv la guvernare. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus luni dimineață, la Parlament, că decizia nu va depinde doar de participarea UDMR la guvernare, ci și de programul de guvernare. Separat, surse politice citate de HotNews susțin că hotărârea va ține și de cât de repede consideră liderii UDMR că România are nevoie de un guvern. PNL a refuzat susținerea și a dat un ultimatum PNL a decis luni seară, după o ședință de peste cinci ore, că nu susține Guvernul Adrian Veștea și l-a somat pe acesta să își depună mandatul până astăzi, la ora 10.00. Adrian Veștea a respins solicitarea într-un mesaj publicat pe Facebook. De ce contează decizia UDMR în aritmetica parlamentară Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL, are nevoie de 233 de voturi pentru ca un guvern condus de el să treacă de votul Parlamentului. UDMR are 31 de parlamentari, iar sprijinul său este considerat important în contextul în care Uniunea a participat frecvent la coaliții de guvernare. Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat, într-un interviu pentru News.ro, că există „toate șansele să existe un guvern Veștea dacă UDMR va sprijini această formulă” și că un semnal favorabil din partea UDMR ar putea crește și numărul parlamentarilor PNL care ar vota executivul. Ce a discutat UDMR cu premierul desemnat Csoma Botond a declarat luni seară, la Antena 3, că a avut loc o întâlnire cu premierul desemnat, care le-a propus celor de la UDMR să facă parte din Guvern, fără să se intre însă în discuții concrete despre portofolii. „Ne-a propus să facem parte din Guvern. (...) Sigur, nu am discutat nimic concret despre portofolii, ministere, nimic. I-am spus că mâine vom avea o ședință a Consiliului Permanent și vom decide acest lucru”, a declarat liderul deputaților UDMR, la Antena3. În acest moment, decizia UDMR rămâne pivotul pentru o eventuală majoritate, inclusiv în varianta în care Uniunea ar vota guvernul fără să intre în executiv, conform surselor politice citate. [...]
PNL pregătește excluderea lui Adrian Veștea dacă nu renunță la mandatul de premier desemnat până marți, ora 10.00 , o mișcare care poate adânci criza politică și complica formarea rapidă a unui guvern funcțional, potrivit Digi24 . Adrian Veștea a reiterat luni seara, după ședința conducerii PNL, că nu își depune mandatul de premier desemnat, deși președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a dat un ultimatum până marți dimineața, la ora 10.00, să renunțe la această poziție, în caz contrar urmând să fie exclus din partid. Ce urmează procedural în PNL, dacă ultimatumul nu e respectat Conform unor surse Digi24, după ora 10.00, secretarul general al PNL, Dan Motreanu, ar urma să constate că Veștea nu a respectat ultimatumul primit luni seară. În acest scenariu, pașii pregătiți în partid sunt: convocarea unei ședințe online a Biroului Politic Național; organizarea, miercuri, a unei ședințe online a Consiliului Național; convocarea duminică a unui Congres extraordinar al PNL, în care „să fie consemnată” excluderea lui Adrian Veștea. Poziția lui Veștea: refuzul demisiei și argumentul „stabilității” În mesajul publicat pe Facebook după ședința PNL, Veștea a spus că merge mai departe cu mandatul primit, invocând nevoia „urgentă” de stabilitate și de un guvern funcțional. El a susținut că nu a urmărit o confruntare internă și a respins ideea că desemnarea sa ar fi un „act ostil” față de partid sau față de Ilie Bolojan. „Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional.” Veștea a mai afirmat că „interesul României” trebuie să rămână „mai presus de orice tensiune politică” și a respins varianta unui guvern minoritar, pe motiv că „nu sunt vremuri pentru așa ceva”. În lipsa unei schimbări de poziție până la termenul-limită, conflictul intern din PNL riscă să se transforme într-o decizie formală de excludere, cu efect direct asupra negocierilor și calendarului de formare a guvernului. [...]
