Știri
Știri din categoria Politică
Războiul cu Iranul împinge aliații SUA spre distanțare, pe fondul costurilor economice și al presiunii interne, iar efectul se vede deja în tensiuni politice la Londra, Roma și Tokyo, potrivit unei analize CNN. Deși liderii occidentali nu vor să intre într-un conflict pe care electoratele lor îl resping, ei nu pot evita consecințele: scumpiri la energie, costuri mai mari de transport și o deteriorare a perspectivelor de creștere.
Miza, dincolo de episodul militar, este una de funcționare a alianțelor: relația dintre Washington și partenerii săi se tensionează pe măsură ce administrația Trump cere sprijin într-un război „de alegere”, în timp ce guvernele aliate se confruntă cu presiuni sociale și politice generate de impactul economic al conflictului.
Analiza notează că liderii reacționează la consecințe pe care nu le pot controla, exemplificate de avertismentul Fondului Monetar Internațional (FMI), care a transmis că economia mondială se îndreaptă către un scenariu „nefavorabil” de creștere de 2,5% în acest an, în scădere de la 3,4% în 2025.
Pentru statele dependente de energie din Orientul Mijlociu, efectele ar putea fi mai dure. FMI a redus prognoza de creștere pentru Marea Britanie la 0,8% în 2026, de la o estimare anterioară de 1,3% — o evoluție care, în lectura CNN, ar complica situația politică a guvernului condus de Keir Starmer, în condițiile în care acesta nu și-a îndeplinit promisiunea de relansare economică.
În Marea Britanie, Starmer a spus săptămâna trecută că este „sătul” de faptul că britanicii se confruntă cu facturi mai mari la energie din cauza acțiunilor lui Trump, arată analiza.
Japonia, un alt aliat-cheie al SUA, este descrisă ca fiind sub presiune din cauza dependenței de energia din Orientul Mijlociu: costurile mai mari de transport împing prețurile în sus și amenință o creștere modestă a salariilor. Premierul Sanae Takaichi, aleasă în februarie, nu se aștepta să se confrunte atât de repede cu asemenea dificultăți, potrivit CNN.
CNN arată că lideri care în trecut încercau să-l menajeze pe Donald Trump sunt acum mai dispuși să-l critice și să se distanțeze, inclusiv din motive de supraviețuire politică, pe fondul presiunilor economice asupra populației.
Un exemplu este Italia: premierul Giorgia Meloni a spus luni că atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea sunt „inacceptabile”. Trump, citat de publicația italiană Corriere della Sera, a reacționat dur la poziția ei:
„Sunt șocat de ea. Am crezut că are curaj. M-am înșelat. Ea este cea inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia.”
Analiza mai notează că popularitatea lui Trump era deja scăzută în multe state aliate înainte de războiul cu Iranul: un sondaj Pew Research de anul trecut indica rate de aprobare de 35% sau mai puțin în peste o duzină de țări.
În același timp, distanțarea are limite. CNN subliniază că una dintre vulnerabilitățile majore ale europenilor în relația cu SUA este slăbirea capacităților militare după ani de reduceri bugetare. Când Trump s-a plâns că aliații NATO nu au trimis nave pentru a deschide Strâmtoarea Hormuz, problema nu a fost doar lipsa sprijinului politic intern, ci și faptul că puterile NATO non-americane „probabil nu mai au capacitatea” de a duce o astfel de misiune.
Concluzia analizei este că, pe măsură ce Trump cere intrarea aliaților într-un război nepopular, spațiul lor politic de manevră se îngustează — inclusiv pentru a-l ajuta să încheie conflictul. În paralel, amenințarea unei retrageri americane din NATO rămâne un instrument de presiune, iar reînarmarea accelerată în Europa ar putea avea costuri politice interne, prin tăieri nepopulare în sănătate și programe sociale.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz spune că Berlinul nu va reduce sprijinul militar pentru Ucraina , în pofida presiunii politice interne după ce partidul de extremă dreapta, pro-rus AfD, a obținut aproape 44% la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, potrivit Kyiv Post . Merz a făcut declarațiile luni, 14 septembrie, la un summit arctic organizat la Rovaniemi, în nordul Finlandei, unde a legat direct miza sprijinului pentru Kiev de riscurile de securitate pentru Germania și restul Europei. În același timp, el a recunoscut că opoziția față de ajutorul acordat Ucrainei a devenit una dintre principalele nemulțumiri în rândul electoratului AfD. În relatarea publicației, Merz a avertizat că un succes al Kremlinului ar avea „consecințe imprevizibile și fără precedent” pentru toți, inclusiv pentru Germania, și a insistat că nu este dispus „să dea înapoi nici măcar un centimetru”, citând Bloomberg. Presiune politică internă, dar linie neschimbată la Berlin AfD a făcut campanie pentru oprirea sprijinului german pentru Ucraina și pentru reluarea relațiilor cu Moscova, iar rezultatul din Saxonia-Anhalt a transformat partidul în cea mai mare forță politică din land, notează materialul. În acest context, Merz a exclus cooperarea cu AfD și a reiterat, într-o declarație anterioară din 7 septembrie citată de Reuters, că nu va renunța „nici măcar un milimetru” la convingerea că Germania trebuie să-și apere libertatea „mai ales acum, împotriva Rusiei”. Efecte la nivel european: îngrijorări și pregătiri pe flancul estic Rezultatul alegerilor a alimentat îngrijorări în rândul unor state membre UE, în special Franța și Polonia, care cer o reacție mai fermă la intensificarea amenințărilor hibride atribuite Rusiei, inclusiv incursiuni cu drone și suspiciuni de sabotaj, potrivit articolului. Tot în 10 septembrie, premierul polonez Donald Tusk a declarat că a primit un raport direct de la CIA despre posibile provocări rusești în lunile următoare și a cerut Europei să se pregătească pentru mai multe scenarii pe flancul estic, în linie cu avertismentele sale anterioare privind riscul unui atac rusesc asupra NATO. Separat, în aceeași zi de luni, Kremlinul a transmis că Rusia va continua să lovească ținte pe întreg teritoriul Ucrainei, după un atac rar în apropierea graniței cu Polonia care a alarmat Varșovia și aliații săi. Kyiv Post mai notează că Ucraina a condamnat atacurile și a spus că Rusia a fost aproape să lovească un tren diplomatic cu oficiali occidentali de rang înalt, iar Tusk a convocat de urgență miniștri, oficiali militari și șefi ai serviciilor de informații, avertizând că Polonia și aliații din NATO „trebuie să fie pregătiți să răspundă împreună, dacă este necesar”. [...]
Vladimir Putin le-a cerut rușilor să voteze ca semn de susținere pentru războiul din Ucraina , transformând alegerile parlamentare într-un test politic de mobilizare internă, potrivit HotNews , care citează Reuters. Rusia organizează alegeri parlamentare pe durata a trei zile, începând de vineri, pentru cele 450 de mandate din Duma de Stat , camera inferioară a parlamentului federal. Scrutinul este primul de acest tip de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, într-un context în care conflictul începe să apese mai vizibil asupra populației, inclusiv prin tensiuni economice, iar aproape toți candidații anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Votul, prezentat ca „răspuns colectiv” și garanție a „victoriei” Într-un discurs televizat înaintea alegerilor, Putin a legat explicit participarea la vot de obiectivele militare ale Moscovei și de rezistența la „presiuni externe”, susținând că prezența la urne ar demonstra unitatea națională și ar contribui la „asigurarea victoriei” în Ucraina. „Alegerea şi voinţa voastră vor demonstra din nou că milioane de oameni susţin soldaţii noştri, că suntem un popor unit (...) şi că nimeni nu va reuşi să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea şi sistemul nostru socio-politic.” Putin a mai spus că votul ar reprezenta un „răspuns colectiv” pentru cei care ar încerca să slăbească Rusia și să-i limiteze dezvoltarea și suveranitatea. Control politic și extinderea scrutinului în teritoriile anexate Duma de Stat este descrisă ca o instituție care a aprobat constant inițiativele Kremlinului, iar sistemul politic este „strict controlat”. În acest cadru, partidul de guvernământ Rusia Unită , susținut de Putin, ar urma să-și păstreze poziția dominantă, potrivit majorității analiștilor. Putin, care conduce pentru prima dată din 2007 campania formațiunii pro-Kremlin, a subliniat că la aceste alegeri vor participa și locuitorii din cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în 2022 (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie), potrivit EFE. Semne de erodare a sprijinului și acuzații privind vulnerabilitatea sistemului electoral Rusia Unită, care deține de zece ani majoritatea constituțională în Dumă, intră în alegeri cu o susținere mai slabă în sondaje: 33–37% în sondajele oficiale și 25% în cele independente, conform informațiilor citate. Separat, grupul anonim de hackeri CikLeak a susținut că a compromis serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu mai puțin de două zile înainte de startul votului, potrivit EFE. Hackerii afirmă că au transmis materialele către jurnaliști și acuză existența unui sistem de vot electronic la distanță „complet opac”, despre care spun că ar facilita manipularea rezultatelor. Aceste afirmații nu sunt confirmate independent în materialul citat. [...]
Posibila nominalizare a unui prim-viceguvernator BNR la șefia Guvernului ridică miza negocierilor politice și riscul de alegeri anticipate , potrivit Antena 3 . Vladimir Petruț, primar PNL în Cavnic, a declarat la postul TV că președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze joi un premier după discuțiile de la Cotroceni, iar „ultima variantă” aflată în joc ar fi Leonardo Badea , prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României . Petruț susține că, în acest moment, „două nume” ar fi pe masă: Sorin Grindeanu (menționat ca variantă cunoscută) și Leonardo Badea, prezentat drept „surpriza”. În același context, edilul afirmă că președintele le-ar fi transmis liderilor politici că, dacă viitorul guvern nu trece de Parlament, „ar fi dispus să dizolve Parlamentul”. Ce arată declarațiile despre aritmetica parlamentară Primarul PNL afirmă că „cel puțin 24” de parlamentari liberali ar fi dispuși să voteze un guvern condus de Leonardo Badea. Tot el spune că o facțiune din PNL ar vota această formulă alături de PSD, UDMR și „alți parlamentari”, fără a detalia cine ar fi aceștia sau cum s-ar contura majoritatea. Informațiile sunt prezentate ca provenind dintr-un grup „care a fost consultat astăzi” pe tema nominalizării, Petruț sugerând că ar fi vorba despre tabăra anti-Bolojan din PNL. Tensiuni interne în PNL și contestarea variantei Mureșan În paralel, Petruț atacă propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, europarlamentarul Siegfried Mureșan, pe care o numește o „marionetă” și despre care afirmă că „nu are nicio susținere”. Edilul, descris ca un critic al premierului interimar și președintelui PNL Ilie Bolojan, mai spune că în partid ar exista „un val de nemulțumire” față de liderul liberal și că poziția acestuia s-ar putea slăbi dacă PNL nu intră la guvernare. Ce urmează și ce rămâne incert Din informațiile prezentate, miza imediată este desemnarea premierului după negocierile de la Cotroceni și testarea unei majorități în Parlament. Totuși, Antena 3 relatează exclusiv declarațiile unui primar PNL, fără confirmări oficiale privind numele vehiculate sau scenariul dizolvării Parlamentului, astfel că rămâne de văzut dacă președintele va face joi o nominalizare și în ce formulă va fi încercată trecerea unui guvern. [...]
O posibilă asociere mai strânsă a Canadei la piața europeană ar putea crea oportunități comerciale și investiționale pentru firmele din România , în special în energie nucleară și industria de apărare, potrivit Mediafax , care citează declarațiile ministrei de Externe, Oana Țoiu . Țoiu susține că apropierea strategică dintre Uniunea Europeană și Ottawa ar „deschide, fără îndoială, noi uși pentru antreprenorii români”. În evaluarea sa, relația bilaterală România–Canada se sprijină pe patru direcții: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea și comunitatea românilor din Canada. Energie nucleară: proiecte, finanțare și extindere regională Ministra spune că, în această săptămână, a avut o întrevedere cu Greg Orencsak, vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, discuțiile vizând rezultatele cooperării româno-canadiene în domeniul nuclear și planurile pentru perioada următoare. Printre temele menționate se află: creșterea capacității de producție a energiei nucleare; identificarea unor oportunități de finanțare oferite de Export Development Canada ; promovarea tehnologiei CANDU în alte țări din regiune; susținerea inovației și utilizarea izotopilor medicali în tratamente oncologice; dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare. Securitate și apărare: potențial pentru investiții comune În zona de securitate, Țoiu menționează participarea militarilor canadieni la operațiunile de deminare din Marea Neagră. În același context, ea afirmă că o conectare mai strânsă a Canadei la piața europeană de producție militară ar putea crea oportunități pentru investiții comune în România. Comerț: schimburi în creștere după CETA Pe componenta economică, ministra indică faptul că, de la aplicarea acordului de liber schimb CETA, în 2017, schimburile comerciale dintre România și Canada au crescut cu peste 70%. Țoiu afirmă, totodată, că un parteneriat extins UE–Canada „înseamnă mult mai mult decât economie” și că România ar avea deja proiecte strategice și planuri clare în relația bilaterală. Context european: ideea unui „membru asociat” al UE În planul UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în discursul privind Starea Uniunii crearea unei forme de „membru asociat” al Uniunii Europene, iar Canada ar urma să fie primul stat pentru care s-ar deschide această posibilitate. Anunțul a fost făcut în prezența premierului canadian Mark Carney, aflat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. [...]
Traian Băsescu cere identificarea organizatorilor violențelor de la protestul oierilor , susținând că incidentele din Piața Victoriei nu pot fi puse, din nou, pe seama unor „huligani din galerii”, ci indică o mobilizare coordonată, potrivit Mediafax . Fostul președinte spune că instituțiile statului trebuie „să facă lumină” și ca vinovații să fie trași la răspundere. Într-o intervenție la B1, Băsescu a afirmat că „huliganii infiltrați” la protestul ciobanilor au fost „mobilizați” și că trebuie stabilit cine i-a trimis și cine i-a organizat. În opinia sa, organizatorii ar trebui să ajungă la închisoare. Băsescu l-a nominalizat pe liderul AUR, George Simion , dar a precizat că nu știe dacă acesta a fost în spatele actelor de huliganism. A adăugat însă că, dacă se va dovedi implicarea lui Simion, acesta „ar trebui să dispară din viața politică românească”. „Inadmisibile și nu știu dacă Simion a fost în spatele acestei agresiuni sau nu, dar dacă a fost merită să dispară din viața politică românească și cred că este obligația instituțiilor statului român să afle cine a mobilizat pe acei huligani.” Critici la adresa intervenției și dotării Jandarmeriei Pe intervenția jandarmilor, fostul președinte a spus că i s-a părut „corectă”, dar „mult prea blândă” raportat la violențele din stradă. În același timp, a semnalat probleme de echipare, afirmând că o parte dintre jandarmi nu aveau căști, ci bonete, lucru vizibil după ce un jandarm a fost lovit în cap. „Jandarmii au fost în regulă. Pe mine m-a revoltat că o parte din jandarmi nu aveau căști, ci bonete (...) Altfel au intervenit foarte corect, chiar mult prea blând față de violența ticăloșilor care au venit să compromită demersul oierilor.” De ce contează Declarațiile lui Băsescu mută discuția dinspre incidente punctuale spre o temă de responsabilitate instituțională: dacă violențele au fost organizate, ancheta ar trebui să vizeze nu doar participanții reținuți pe termen scurt, ci și rețeaua de mobilizare. În paralel, criticile privind dotarea Jandarmeriei ridică o problemă operațională legată de capacitatea forțelor de ordine de a gestiona proteste cu potențial violent. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării credibilitatea „ cordonului sanitar ” față de AUR și SOS , susținând că, în practică, partidele mainstream colaborează cu aceste formațiuni în Parlament, în timp ce public mențin un discurs de delimitare, potrivit Mediafax . Fostul președinte a declarat la B1 TV că „este făcut pulbere cordonul sanitar”, în contextul în care parlamentari ai SOS România au ajuns în PNL și pe fondul colaborărilor punctuale din Legislativ cu AUR. În opinia sa, această diferență între mesajul public și aritmetica parlamentară alimentează o „ipocrizie” pe care politicienii ar trebui să o abandoneze și să recunoască „realitatea”. Colaborări în comisii și voturi „împrumutate” Băsescu a afirmat că, în anumite comisii parlamentare, inclusiv PSD și PNL au obținut voturi din partea parlamentarilor AUR, sugerând că izolarea politică invocată în spațiul public nu se regăsește în deciziile concrete din Parlament. Argumentul crizei: presiune pe formarea guvernului Fostul președinte a legat discuția despre alianțe și „cordon sanitar” de dificultățile economice și de finanțare ale statului, susținând că România se află într-o „situație de crize extrem de grea” și că menținerea unei perioade fără guvern ar putea afecta capacitatea de a se împrumuta pentru plata cheltuielilor curente, inclusiv salarii. „Dragi români, nu avem ce face, suntem într-o situație de crize extrem de grea, abia reușim să împrumutăm banii, să plătim salariile. Dacă mai menținem situația fără guvern, nu ne mai împrumută nimeni, facem guvernul cu ce putem”, a spus Băsescu. În această logică, mesajul său este că partidele ar trebui să își asume deschis compromisurile politice pe care le fac deja în Parlament, în loc să susțină public o izolare care, în practică, nu mai funcționează. [...]
