Știri
Știri din categoria Politică
Războiul cu Iranul împinge aliații SUA spre distanțare, pe fondul costurilor economice și al presiunii interne, iar efectul se vede deja în tensiuni politice la Londra, Roma și Tokyo, potrivit unei analize CNN. Deși liderii occidentali nu vor să intre într-un conflict pe care electoratele lor îl resping, ei nu pot evita consecințele: scumpiri la energie, costuri mai mari de transport și o deteriorare a perspectivelor de creștere.
Miza, dincolo de episodul militar, este una de funcționare a alianțelor: relația dintre Washington și partenerii săi se tensionează pe măsură ce administrația Trump cere sprijin într-un război „de alegere”, în timp ce guvernele aliate se confruntă cu presiuni sociale și politice generate de impactul economic al conflictului.
Analiza notează că liderii reacționează la consecințe pe care nu le pot controla, exemplificate de avertismentul Fondului Monetar Internațional (FMI), care a transmis că economia mondială se îndreaptă către un scenariu „nefavorabil” de creștere de 2,5% în acest an, în scădere de la 3,4% în 2025.
Pentru statele dependente de energie din Orientul Mijlociu, efectele ar putea fi mai dure. FMI a redus prognoza de creștere pentru Marea Britanie la 0,8% în 2026, de la o estimare anterioară de 1,3% — o evoluție care, în lectura CNN, ar complica situația politică a guvernului condus de Keir Starmer, în condițiile în care acesta nu și-a îndeplinit promisiunea de relansare economică.
În Marea Britanie, Starmer a spus săptămâna trecută că este „sătul” de faptul că britanicii se confruntă cu facturi mai mari la energie din cauza acțiunilor lui Trump, arată analiza.
Japonia, un alt aliat-cheie al SUA, este descrisă ca fiind sub presiune din cauza dependenței de energia din Orientul Mijlociu: costurile mai mari de transport împing prețurile în sus și amenință o creștere modestă a salariilor. Premierul Sanae Takaichi, aleasă în februarie, nu se aștepta să se confrunte atât de repede cu asemenea dificultăți, potrivit CNN.
CNN arată că lideri care în trecut încercau să-l menajeze pe Donald Trump sunt acum mai dispuși să-l critice și să se distanțeze, inclusiv din motive de supraviețuire politică, pe fondul presiunilor economice asupra populației.
Un exemplu este Italia: premierul Giorgia Meloni a spus luni că atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea sunt „inacceptabile”. Trump, citat de publicația italiană Corriere della Sera, a reacționat dur la poziția ei:
„Sunt șocat de ea. Am crezut că are curaj. M-am înșelat. Ea este cea inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia.”
Analiza mai notează că popularitatea lui Trump era deja scăzută în multe state aliate înainte de războiul cu Iranul: un sondaj Pew Research de anul trecut indica rate de aprobare de 35% sau mai puțin în peste o duzină de țări.
În același timp, distanțarea are limite. CNN subliniază că una dintre vulnerabilitățile majore ale europenilor în relația cu SUA este slăbirea capacităților militare după ani de reduceri bugetare. Când Trump s-a plâns că aliații NATO nu au trimis nave pentru a deschide Strâmtoarea Hormuz, problema nu a fost doar lipsa sprijinului politic intern, ci și faptul că puterile NATO non-americane „probabil nu mai au capacitatea” de a duce o astfel de misiune.
Concluzia analizei este că, pe măsură ce Trump cere intrarea aliaților într-un război nepopular, spațiul lor politic de manevră se îngustează — inclusiv pentru a-l ajuta să încheie conflictul. În paralel, amenințarea unei retrageri americane din NATO rămâne un instrument de presiune, iar reînarmarea accelerată în Europa ar putea avea costuri politice interne, prin tăieri nepopulare în sănătate și programe sociale.
Recomandate
Donald Trump a deschis un conflict politic cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acuzând-o că nu sprijină eforturile SUA privind dosarul nuclear și energia , potrivit Digi24 , care citează o convorbire telefonică a liderului american cu presa italiană. Miza depășește schimbul de replici: atacul public al lui Trump la adresa unui lider european cu care a avut o relație apropiată riscă să complice coordonarea transatlantică pe teme de securitate (Iran) și energie, într-un moment în care Italia este un actor important în discuțiile UE-SUA. Ce i-a reproșat Trump Giorgiei Meloni În convorbirea telefonică acordată publicației italiene Corriere della Sera , Trump a spus despre Meloni că „nu vrea să ne ajute să scăpăm de armele nucleare”. În aceeași discuție, el a atacat-o direct, afirmând: „Ea e inacceptabilă. Credeam că are curaj, m-am înșelat.” Potrivit relatării, Trump a acuzat-o și că „nu face nimic pentru a obține petrol”, plasând disputa și în registrul politicilor energetice. Contextul: reacția Italiei după atacurile lui Trump la adresa Papei Leon Episodul vine la o zi după ce Giorgia Meloni a condamnat declarațiile lui Trump la adresa Papei Leon, pe care le-a calificat drept „inacceptabile”, conform unui material anterior al Digi24: „Giorgia Meloni, a condamnat declarațiile președintelui american” . Digi24 amintește și de un alt atac al lui Trump la adresa Papei Leon, relatat aici: „Trump îl atacă pe Papa Leon” . De ce contează: semnal de tensiune pe axa SUA–Italia, cu efecte în UE Dincolo de limbajul dur, mesajul politic este că Trump își condiționează relațiile cu liderii europeni de alinierea la prioritățile sale pe: securitate (în special dosarul nuclear, menționat explicit în discuție); energie (referirea la „petrol” și la lipsa de acțiune a Italiei, în versiunea lui Trump). În același material, Trump a făcut o comparație favorabilă cu Viktor Orbán , despre care a spus că este „un om bun” și că „nu a lăsat oamenii să vină să-i distrugă țara, așa cum a făcut Italia”, potrivit Digi24. Ce urmează, concret, nu este detaliat în sursă: nu există, în informațiile publicate, indicii despre măsuri diplomatice sau decizii imediate, ci doar escaladarea retorică și acuzațiile formulate în interviul telefonic. [...]
Percepția americanilor despre China se îmblânzește, iar asta poate influența spațiul de manevră al lui Trump în politica externă , potrivit unei analize CNN bazate pe un nou sondaj Pew Research Center , publicat marți. Datele Pew arată că ponderea americanilor cu o opinie favorabilă despre China a urcat la 27%, aproape dublu față de 2023, când era 14%. Schimbarea vine într-un context în care administrația Trump duce „un război real” cu adversari și „războaie comerciale” cu aliați, iar publicul devine mai sceptic față de leadershipul lui Donald Trump, inclusiv pe dosarul China. Sondajul, realizat pe peste 8.500 de adulți, intervievați la nivel național în ianuarie și martie, indică și o scădere a numărului celor care descriu China drept „inamic” față de anul trecut, deși majoritatea americanilor o consideră în continuare un competitor major al SUA. Ce se schimbă în percepții: China urcă, Trump coboară Pe lângă creșterea imaginii favorabile a Chinei, rezultatele arată o atenuare a atitudinilor față de liderul chinez Xi Jinping și o erodare a încrederii în Trump pe tema deciziilor de politică față de China. Concret, potrivit Pew: 17% dintre americani spun acum că au încredere în Xi „să facă ceea ce trebuie” în privința afacerilor mondiale, de peste două ori mai mult decât în 2023; evaluarea capacității lui Trump de a lua decizii bune de politică privind China a coborât la 39%, cu șase puncte procentuale mai puțin decât anul trecut. Aceeași sursă notează că respondenții evaluează abilitatea lui Trump de a face politică externă față de China în linie cu percepțiile despre abordarea sa față de alte state, inclusiv Coreea de Nord, Cuba și Venezuela. Miza politică: întâlnirea Trump–Xi și „soft power”-ul Chinei Schimbarea de ton în opinia publică apare înaintea unei întâlniri Trump–Xi programate la Beijing în luna mai. În paralel, China încearcă să se prezinte drept o putere stabilă și responsabilă, în contrast cu o politică externă americană descrisă de CNN drept adesea imprevizibilă, de la tarife globale ridicate până la războiul cu Iranul. În acest cadru, Xi a transmis, într-o discuție cu premierul spaniol Pedro Sánchez, un mesaj despre ordinea internațională, potrivit unei informări a Ministerului chinez de Externe: „Cum tratează o națiune dreptul internațional și ordinea internațională reflectă viziunea sa asupra lumii, conceptul său de ordine, valorile sale și simțul responsabilității.” Cine își schimbă cel mai mult opinia Pew indică diferențe importante pe linii politice și generaționale. Deși încălzirea față de China se vede în ambele tabere, ea este mai pronunțată în rândul democraților și al independenților care înclină spre Partidul Democrat. Există și un decalaj de vârstă: americanii de peste 50 de ani sunt mai predispuși să spună că China este un inamic al SUA, în timp ce tinerii au o percepție mai pozitivă. Tot tinerii au, potrivit sondajului, mai puțină încredere în Trump decât cei mai în vârstă. Context: cultura online și efectul asupra percepției CNN leagă această schimbare și de o curiozitate mai mare față de cultura și divertismentul chinez pe rețelele sociale occidentale, vizibilă în tendințe precum „Chinamaxxing”. Sunt menționate, între altele, interesul pentru produse și fenomene virale asociate Chinei, precum aplicația Xiaohongshu (RedNote), unde „sute de mii” de utilizatori americani ar fi migrat anul trecut, pe fondul temerilor privind o posibilă interdicție TikTok în SUA. De ce contează O opinie publică americană mai puțin ostilă Chinei, combinată cu scăderea încrederii în Trump pe politica externă, poate complica justificarea politică internă pentru escaladări și poate influența modul în care Casa Albă își calibrează mesajele și deciziile înaintea întâlnirii cu Xi. În același timp, sondajul sugerează că Beijingul ar putea beneficia de o fereastră de „soft power” (influență prin atractivitate culturală și imagine), într-un moment de tensiuni geopolitice și comerciale. [...]
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , pune deteriorarea indicatorilor economici în centrul deciziei iminente privind rămânerea la guvernare , susținând că România are nevoie „urgent” de o „resetare” a direcției actuale, potrivit Digi24 . Declarația vine cu câteva zile înainte ca PSD să decidă dacă iese sau nu din Executiv. Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” arată „clar și concret” necesitatea schimbării, indicând creșterea inflației, scăderea consumului și revizuirea în jos a prognozei de creștere economică. Ce indicatori invocă liderul PSD În mesajul public, Grindeanu enumeră trei elemente pe care le leagă direct de „direcția greșită” a țării: inflația din martie, pe care o indică la 10% ; consumul, despre care spune că „s-a prăbușit total” în februarie, pentru a șaptea lună consecutiv ; prognoza Fondului Monetar Internațional , despre care afirmă că a fost redusă la 0,7% creștere economică. Miza politică: decizia PSD privind guvernarea Potrivit informațiilor prezentate, poziționarea lui Grindeanu este formulată în contextul în care PSD urmează să decidă în zilele următoare dacă rămâne în coaliția de guvernare sau se retrage. În acest cadru, liderul social-democrat susține că datele economice invocate nu ar reprezenta „propagandă politică”, ci o „radiografie-șoc” a evoluțiilor recente. Tot el afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”, fără ca materialul să detalieze ce măsuri concrete ar avea în vedere. [...]
Sprijinul acordat lui Viktor Orbán de Donald Trump și Vladimir Putin indică o miză de reglementare și instituțională în UE, cu efecte directe asupra statului de drept și a mediului economic , într-un moment în care Ungaria intră în ciclul electoral care duce spre alegerile parlamentare din 2026, potrivit Adevărul . În analiza citată, Hillary Clinton descrie o „alianță nocivă între autocrați” și leagă influența politică de controlul asupra justiției, presei și universităților. În contextul unei victorii prezentate drept „istorică” a liderului opoziției, Peter Magyar, materialul notează că sprijinul pentru liderul FIDESZ a venit din două direcții: de la Moscova și din zona politică a lui Trump. Sunt menționate, între altele, laudele publice ale lui Trump la adresa lui Orbán și trimiterea vicepreședintelui JD Vance în Ungaria, cu câteva zile înainte de alegeri, pentru a face campanie pentru FIDESZ. Dinspre Rusia, textul susține că Putin ar fi trimis la Budapesta agenți ai serviciilor secrete specializați în câștigarea alegerilor și că ministrul ungar de externe ar fi acționat „ca un agent” al lui Serghei Lavrov. De ce contează: instituțiile și statul de drept, în centrul disputei Clinton plasează cazul Ungariei într-o logică mai largă, în care lideri autoritari sau aspiranți la autoritarism se sprijină reciproc pentru a-și consolida puterea. În această cheie, ea descrie transformarea lui Orbán „dintr-un student anti-rus și anti-comunist într-un aliat al lui Putin” și susține că intervențiile de acest tip nu ar fi o premieră. „O alianță nocivă între autocrați și liderii care vor să devină autocrați.” În argumentația ei, miza nu este doar politică, ci ține de funcționarea instituțiilor: Clinton afirmă că Orbán „a dominat guvernul, dar și justiția”, a „strangulat presa liberă” și „a preluat universitățile și le-a spus ce să predea”. Ea leagă această concentrare a puterii de corupție, opresiune și degradarea instituțiilor democratice. Semnalul electoral și tema anticorupției Fosta șefă a diplomației americane interpretează rezultatul ca pe o înfrângere pentru Putin și Trump și ca pe un semnal că electoratul poate respinge un model de guvernare pe care îl consideră opresiv. În același timp, ea pune accent pe anticorupție ca motor electoral și menționează „dezgustul maghiarilor față de corupția lui Orbán, a familiei lui, a complicilor lui, a apropiaților lui”, asociat cu o prezență la vot descrisă drept „istorică”, de „aproape 80%”. „Este o victorie pentru maghiari, pentru Europa, pentru democrație și este o înfrângere semnificativă pentru Putin, Trump și pentru forțele autoritarismului din întreaga lume.” Legătura cu costul vieții: lecția politică invocată pentru SUA În partea dedicată „lecțiilor” pentru democrații americani, Clinton susține că mesajele electorale eficiente trebuie să pună în centru costul vieții și responsabilitatea guvernării, pe modelul partidului Tisza. Ea afirmă că, în SUA, „inflația” și costurile (de la chirii la benzină și asigurări de sănătate) ar fi în creștere și leagă tema de ideea de corupție și comportament „tranzacțional” în jurul familiei Trump și al asociaților acesteia. Materialul din Adevărul indică astfel că alegerile din Ungaria sunt urmărite nu doar ca un episod intern, ci ca un test pentru reziliența instituțiilor democratice într-un stat membru UE, cu implicații asupra felului în care sunt contestate sau consolidate mecanismele de control, transparență și stat de drept înaintea scrutinului parlamentar din 2026. [...]
Traian Băsescu spune că miza tensiunilor SUA–Iran este economică, nu militară , iar încercarea Washingtonului de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să complice relațiile cu aliați asiatici dependenți energetic, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu. În opinia lui Băsescu, „cheia blocadei americane” ar fi tocmai limitarea exportului de petrol iranian, iar consecința ar putea fi tensionarea relațiilor SUA cu parteneri din Extremul Orient, precum Coreea de Sud și Japonia, dar și cu China. El a calificat această abordare drept „o greșeală”. Strâmtorile maritime și riscul de „propagandă” Băsescu a pus sub semnul întrebării informațiile privind minarea unor strâmtori strategice, susținând că scenariul este greu de crezut și invocând faptul că, „de zile în șir”, nave ar fi continuat să tranziteze zona. „Proba este că, de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană. Deci cred că ceva este în neregulă. Este mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi decât probleme reale”. El a mai spus că, potrivit dreptului internațional maritim (Convenția din 1982), strâmtorile internaționale trebuie să rămână deschise circulației, iar problema ar fi „renunțarea Iranului și a Statelor Unite să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”. Escaladare militară: statele din Golf și capacitățile Iranului Pe componenta militară, fostul președinte a afirmat că țările din Golf nu ar putea face față unui conflict cu Iranul și a invocat un „raport CIA” care ar descrie drept îngrijorătoare cantitatea de rachete deținută de Teheran. În același context, el a susținut că Iranul ar avea capacitatea de a lovi aliații SUA, ceea ce ar pune sub presiune imaginea de garant al securității regionale pe care o proiectează Washingtonul. NATO și limitele intervenției Băsescu l-a criticat pe Donald Trump pentru modul în care ar fi cerut sprijinul NATO la scurt timp după declanșarea acțiunii, susținând că nu ar fi respectat cadrul legal. El a punctat că statele europene au proceduri constituționale care impun aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe în misiuni de luptă și a reiterat ideea că NATO este o alianță defensivă, care nu acționează automat în afara teritoriului său. [...]
Democrații din Senatul SUA pregătesc un nou vot pentru a limita marja de acțiune militară a președintelui Donald Trump în Iran , într-o mișcare cu miză politică și economică, pe fondul scumpirilor la combustibili alimentate de perturbarea livrărilor de petrol și gaze, potrivit The Jerusalem Post . Votul din Senat ar urma să aibă loc cel mai devreme miercuri, iar liderii democrați spun că vor continua să aducă săptămânal în discuție rezoluții privind „puterile de război” (inițiative prin care Congresul încearcă să condiționeze sau să limiteze acțiunile militare ale președintelui) atât timp cât războiul cu Iranul continuă. Miza: controlul Congresului și costul politic al scumpirilor Democrații încearcă să lege efortul de limitare a acțiunilor militare ale lui Trump de tema „costului vieții”, argumentând că întreruperile în transporturile de petrol și gaze naturale au împins în sus prețurile la benzină în SUA și au afectat și produse agricole precum îngrășămintele, pe lângă alte prețuri ridicate pentru consumatori. În același timp, publicația notează că puține subiecte au impact mai mare asupra alegătorilor americani decât scumpirile, iar această reaprindere a presiunilor inflaționiste îi neliniștește pe unii republicani, cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile din noiembrie care vor decide controlul Congresului. Ce urmează în Congres: rezoluții repetate, șanse mici de adoptare Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer , a spus că au fost depuse încă 10 rezoluții și că intenția este să fie aduse la vot în fiecare săptămână cât timp conflictul, început pe 28 februarie, continuă. El a acuzat că, la 45 de zile de la începutul războiului, Congresul a fost „scos din joc” deoarece republicanii ar refuza să se opună războiului de teama lui Trump. Până acum, democrații au încercat și au eșuat în mod repetat în ultimele luni să adopte astfel de rezoluții, inclusiv inițiative care ar fi urmărit să-l oblige pe Trump să oprească acțiunile militare și să obțină autorizarea legislativului înainte de operațiuni în Venezuela și Iran. Republicanii, care au majorități strânse în Senat și Camera Reprezentanților, au blocat rezoluțiile ajunse la vot, iar articolul nu indică semne că și-ar schimba poziția. Context militar și juridic: negocieri, blocadă și disputa privind „puterile de război” Trump a declarat marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile, după ce negocierile din weekend au eșuat, iar Washingtonul a impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Eșecul unui acord a ridicat semne de întrebare asupra supraviețuirii unui armistițiu de două săptămâni, din care ar mai rămâne o săptămână. Republicanii spun că susțin acțiunile lui Trump și nu se așteaptă ca războiul să mai dureze mult. Liderul republican din Senat, John Thune, a descris efortul militar drept „extraordinar de reușit” și a susținut că, dacă administrația își execută planul, întrebarea privind autorizarea unui conflict prelungit de către Congres „nu va fi una necesară”. Constituția SUA prevede că doar Congresul poate declara război, însă această limitare nu se aplică operațiunilor pe termen scurt sau situațiilor în care țara se confruntă cu o amenințare imediată. Casa Albă susține că acțiunile lui Trump sunt legale și se încadrează în atribuțiile sale de comandant suprem, pentru a proteja SUA prin operațiuni militare limitate. Rezoluția din Senat menționată în articol este sponsorizată de senatoarea Tammy Duckworth (Illinois), veteran de război. În Camera Reprezentanților, consilierii se așteaptă la un vot pe o rezoluție similară cel mai devreme joi, potrivit aceleiași surse. [...]
