Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Dolarul a pierdut aproape toate câștigurile acumulate de la începutul războiului cu Iranul, coborând spre minimele ultimelor șase săptămâni, pe fondul speranțelor că Washington și Teheran ar putea relua discuțiile în zilele următoare, ceea ce a alimentat apetitul pentru risc, potrivit Reuters.
Mișcarea arată că piețele încep să „privească dincolo” de șocul petrolului și să trateze conflictul mai degrabă ca pe un risc temporar, în condițiile în care investitorii se repoziționează din active defensive către monede și instrumente mai sensibile la risc.
În tranzacțiile de miercuri, euro a urcat la 1,1791 dolari, aproape de cel mai ridicat nivel din 2 martie, iar lira sterlină a fost aproape neschimbată la 1,35715 dolari. Indicele dolarului (care compară dolarul cu un coș de șase valute majore) era la 98,13, în apropierea celui mai scăzut nivel din peste șase săptămâni.
Reuters notează că dolarul, preferat ca „refugiu” în martie, a scăzut cu 1,7% în această lună față de rivalii majori, pe fondul optimismului legat de o încetare a focului și de perspectiva unei soluții diplomatice.
Contextul rămâne tensionat: Teheranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz — rută esențială pentru aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze — de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, la 28 februarie, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a afectat sentimentul investitorilor.
Totuși, speranțele de reluare a negocierilor au crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în zilele următoare, după ce negocierile din weekendul trecut, la Islamabad, nu au adus un progres. În piață, acest lucru s-a tradus printr-un raliu „risk-on” (asumare mai mare de risc), inclusiv prin întărirea dolarului australian, care a atins cel mai ridicat nivel din 12 martie și era în jur de 0,7124 dolari.
Pe partea de energie, Brent a urcat cu 0,8% la 95,53 dolari (aprox. 438 lei) barilul, după o scădere de 4,6% în sesiunea anterioară. WTI a crescut cu 0,24% la 91,46 dolari (aprox. 421 lei), după un declin de 7,9% marți.
Investitorii urmăresc cât de mult va afecta șocul energetic economia globală. Fondul Monetar Internațional și-a redus perspectiva de creștere din cauza scumpirilor la energie generate de război și a avertizat că economia mondială se îndreaptă deja spre un scenariu mai nefavorabil, cu creștere mult mai slabă. În scenariul „cel mai rău” al FMI, economia globală se apropie de recesiune, cu un preț mediu al petrolului de 110 dolari (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari (aprox. 575 lei) în 2027.
Fosta secretară a Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că vede posibilă o reducere de dobândă a Rezervei Federale în acest an, chiar dacă șocurile de ofertă asociate războiului pot pune presiune pe inflație.
În același timp, Reuters arată că traderii au eliminat în mare parte din prețuri șansele unei tăieri de dobândă în 2026, față de așteptările de două reduceri înainte de război, deși o încetare a focului și perspectiva unei rezolvări ar putea readuce relaxarea monetară „în cărți”.
Recomandate
Dolarul a rămas aproape de maximul ultimelor 18 luni , iar mișcările din piața valutară au fost temperate în debutul sesiunii asiatice, pe fondul minutelor „hawkish” (cu mesaj mai dur privind inflația și dobânzile) ale Rezervei Federale, potrivit Reuters . Pentru companii și investitori, semnalul principal este că dolarul rămâne susținut de perspectiva dobânzilor ridicate în SUA, chiar dacă piața nu vede ca probabilă o nouă majorare la următoarea ședință. Indicele dolarului, care măsoară moneda americană față de un coș de șase valute, era stabil la 102,23, după un avans de 0,3% miercuri. Dolarul se menține la câțiva „pips” (cea mai mică unitate uzuală de variație a unui curs) de cele mai puternice niveluri din 9 aprilie 2025, după turbulențele de piață asociate anunțului de tarife numit „Liberation Day” din săptămâna precedentă. Ce au transmis minutele Fed și de ce contează pentru curs Minutele ședinței Fed din 15-16 septembrie arată că decizia de majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază a fost unanimă, însă au existat diferențe de opinie privind rațiunea acestei mișcări. Westpac notează că documentul a întărit tonul „hawkish” al majorării din septembrie, majoritatea participanților considerând în continuare potrivită o înăsprire suplimentară, iar aproape toți văzând riscurile privind inflația înclinate în sus la momentul ședinței. Cu toate acestea, minutele „au făcut puțin” pentru a schimba așteptările că Fed va evita o nouă creștere a dobânzii la ședința de la finalul lunii. Contractele futures pe dobânda Fed indică o probabilitate implicită de 19% pentru o majorare de 25 de puncte de bază la următoarea ședință de două zile care se încheie pe 28 octombrie, neschimbată față de ziua anterioară, potrivit instrumentului FedWatch al CME Group. Cum s-au mișcat principalele valute În piața valutară, reacțiile au fost limitate: față de yen, dolarul a scăzut cu 0,2%, la 157,815 yeni, după ce datele au arătat că excedentul de cont curent al Japoniei a fost de 4,062 trilioane yeni (25,7 miliarde dolari, aprox. 116 miliarde lei) în august, peste estimarea mediană a economiștilor (3,19 trilioane yeni); dolarul australian și dolarul neozeelandez au fost neschimbate, la 0,6960 dolari, respectiv 0,5600 dolari; față de yuanul chinezesc, dolarul a fost stabil la 6,7015 yuani în tranzacțiile offshore; euro a fost stabil la 1,1201 dolari, iar lira sterlină a rămas la 1,3215 dolari. În zona cripto, bitcoin a scăzut cu 0,2%, la 83.233,40 dolari (aprox. 383.000 lei), iar ether a coborât cu 0,1%, la 2.571,07 dolari (aprox. 11.800 lei). La ce să se uite companiile și investitorii Mesajul combinat din piață este că dolarul rămâne sprijinit de percepția unei Fed încă preocupate de inflație, chiar dacă probabilitatea unei noi majorări pe termen foarte scurt nu a crescut. Pentru firmele cu plăți în dolari sau expunere pe importuri, asta menține riscul unor costuri ridicate în valută, iar pentru investitori rămâne relevantă orice actualizare a așteptărilor privind traiectoria dobânzilor în SUA până la ședința din 28 octombrie. [...]
Dolarul a coborât la un minim al ultimelor 10 zile, pe fondul creșterii apetitului pentru risc după acordul de pace SUA–Iran , care a împins în jos prețul petrolului și a redus cererea pentru active considerate „refugiu”, potrivit Reuters . În tranzacțiile de luni din Asia, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de un coș de valute majore) a scăzut cu 0,31%, la 99,492, cel mai redus nivel din 5 iunie. Mișcarea a venit după ce oficiali americani și iranieni au anunțat duminică un cadru pentru un acord care ar urma să pună capăt războiului, să oprească blocada SUA asupra Iranului și să redeschidă Strâmtoarea Hormuz . Petrol mai ieftin, dolar mai slab Piața a reacționat printr-o scădere a petrolului: contractele futures pentru Brent erau în coborâre cu peste 4%, la 83,82 dolari (aprox. 385 lei). În acest context, investitorii s-au orientat către monede mai sensibile la risc, în detrimentul dolarului. Euro a urcat la 1,1607 dolari, iar lira sterlină s-a apreciat la 1,3448 dolari. Dolarul australian a crescut la 0,7075 dolari, iar dolarul neozeelandez la 0,5854 dolari. Prudență: acordul e un „cadru”, iar riscul de escaladare rămâne Deși reacția inițială a fost una de „risk-on” (apetit pentru risc), Reuters notează că prudența persistă după ce președintele Donald Trump a declarat pentru The New York Times că, dacă Iranul nu ajunge la un acord nuclear final cu SUA, ar relua atacurile asupra Teheranului sau ar cere ca SUA să devină „gardianul Orientului Mijlociu” în schimbul a 20% din veniturile regiunii. Nick Twidale, strateg-șef de piață la ATFX Global, a spus că se așteaptă la o slăbire a dolarului în următoarele ședințe, cu o ușoară apreciere a unor monede „de risc”, dar fără mișcări foarte mari. El a adăugat că piața va aștepta să vadă cât de repede se redeschide efectiv Strâmtoarea Hormuz și cât va dura până când fluxurile de petrol revin la normal, estimând că ar putea fi vorba de luni, nu de săptămâni. Yenul rămâne sub presiune înaintea deciziei Băncii Japoniei Separat de efectul geopolitic, yenul japonez a slăbit până la 160,150 per dolar, rămânând în jurul nivelului de 160, considerat de piață o zonă sensibilă, asociată cu riscul unei intervenții oficiale. Banca Japoniei urmează să încheie pe 16 iunie o ședință de două zile, iar Reuters relatează că instituția este așteptată să majoreze dobânzile la un maxim al ultimilor 31 de ani și să semnalizeze că poate continua creșterile, în linie cu tendința de înăsprire a politicii monetare observată și la alte bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană. [...]
Dolarul s-a stabilizat, iar piețele valutare au intrat într-un regim de așteptare , pe fondul incertitudinii legate de negocierile din Orientul Mijlociu și de următoarele semnale de politică monetară ale marilor bănci centrale, potrivit Reuters . Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane față de un coș de valute (inclusiv yenul și euro), era neschimbat la 99,00, după ce săptămâna trecută a scăzut cu 0,4%. Mișcarea vine pe fondul speranțelor privind un acord între SUA și Iran care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru transporturile de petrol. Geopolitica ține dolarul „în priză” prin canalul petrolului Reuters notează că petrolul a urcat la începutul sesiunii după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai mult în Liban, în confruntarea cu Hezbollah, grupare susținută de Iran. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că va decide în curând asupra unui acord propus pentru extinderea armistițiului cu Iranul. Un astfel de acord ar prelungi armistițiul SUA–Iran cu 60 de zile și ar permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, rută care, în vremuri normale, este folosită pentru circa o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (GNL). Un oficial iranian a spus pentru Reuters că un acord este aproape, dar nu a fost încă aprobat. Datele din SUA și băncile centrale pot schimba rapid direcția Atenția se mută și pe datele din SUA: raportul privind locurile de muncă (non-farm payrolls) din 5 iunie este așteptat să indice o rată a șomajului de 4,3% și o creștere de 85.000 de joburi, potrivit unui sondaj Reuters. Joseph Capurso, șeful departamentului FX (piața valutară) la Commonwealth Bank of Australia , a spus că dolarul va fi influențat puternic de evoluțiile din războiul SUA–Iran și de raportul privind piața muncii din SUA. El a adăugat că, odată redeschisă strâmtoarea, în timp efectul prețului petrolului ar urma să se estompeze, iar dobânzile să redevină un factor mai important pentru dolar. În paralel, piețele financiare pariază că următoarea mișcare a Rezervei Federale (Fed) va fi o creștere a dobânzii-cheie din intervalul actual 3,50%–3,75%, probabil până la finalul anului, după ce înainte de izbucnirea războiului din Iran oficialii luau în calcul o reducere. În Europa, Isabel Schnabel, membră în boardul Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că BCE ar trebui să majoreze dobânzile luna aceasta chiar și dacă se ajunge la un acord de pace SUA–Iran; ea urma să vorbească luni în Coreea de Sud. În Japonia, un discurs al guvernatorului Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, programat pentru miercuri, este urmărit pentru indicii privind o posibilă majorare a dobânzii în săptămâna următoare. Totodată, două surse familiarizate cu discuțiile au spus că, deși nu există încă un consens în interiorul băncii, o pauză în reducerea achizițiilor de obligațiuni guvernamentale este tot mai des văzută drept opțiunea preferată. Cursuri: euro și yenul au cedat ușor în fața dolarului În tranzacțiile de luni dimineață, euro a scăzut cu 0,08% la 1,165 dolari, yenul s-a depreciat cu 0,08% la 159,41 yeni/dolar, iar lira sterlină a coborât cu 0,07% la 1,3449 dolari. Ministerul japonez de Finanțe a anunțat vineri că guvernul a cheltuit 11,7 trilioane yeni (aprox. 324 miliarde lei) pentru intervenții pe piața valutară în luna precedentă, pentru a sprijini yenul, confirmând ceea ce traderii suspectau deja. Dolarul australian era neschimbat la 0,7181 dolari, iar dolarul neozeelandez a scăzut cu 0,17% la 0,5978 dolari. [...]
Marile bănci de pe Wall Street își repoziționează pariurile pe valută , mizând pe o continuare a întăririi dolarului și pe o scădere a euro spre 1,10 dolari, pe fondul diferențelor de politică monetară dintre SUA și zona euro, potrivit Biziday , care citează o analiză Bloomberg . Schimbarea de perspectivă vine după ce investitorii au început să creadă că Rezerva Federală (Fed) va menține o linie mai dură decât Banca Centrală Europeană (BCE) în privința dobânzilor în restul anului. În acest context, Bloomberg notează că raportul euro/dolar ar putea coborî de la circa 1,13 în prezent către 1,10. De ce contează: diferențialul de dobândă mută fluxurile spre dolar Analiza indică faptul că BCE a adoptat o abordare mai prudentă și a semnalat că ar putea să nu mai fie nevoie de noi majorări ale dobânzilor, în condițiile în care inflația ar urma să revină în intervalul-țintă pe termen mediu. În paralel, piața a crescut probabilitatea unei majorări de dobândă în SUA în acest an, ceea ce face dolarul mai atractiv pentru investitori. Un element suplimentar care apasă pe moneda europeană este scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Golf. Cum petrolul se tranzacționează în dolari, un dolar mai puternic înseamnă costuri mai mari pentru importurile energetice ale Europei, în termeni de euro. Context: de la euro „prea puternic” la presiuni de depreciere La final de ianuarie, euro depășise 1,20 dolari, cel mai ridicat nivel din aproape cinci ani, ceea ce complica inclusiv exporturile europene către SUA. Potrivit Bloomberg, războiul dintre SUA și Iran a inversat tendința, iar combinația dintre tensiunile geopolitice și perspectiva de dobânzi mai ridicate în SUA a susținut dolarul. Ținte de curs menționate în analiză JPMorgan și-a redus ținta pentru mijlocul anului 2027 la 1,10 dolari. Royal Bank of Canada estimează că nivelul de 1,10 ar putea fi atins până la sfârșitul anului viitor. În SUA, înainte de prima reuniune a Fed sub noul președinte Kevin Warsh (numit de Donald Trump), piețele au luat în calcul riscul ca acesta să fie influențat de presiuni pentru reducerea dobânzilor. Ulterior, Warsh a transmis că banca centrală „nu va tolera” o inflație ridicată, mesaj care a întărit așteptările privind o posibilă creștere de dobândă în acest an. [...]
Dolarul s-a întărit pe fond de aversiune la risc, iar tensiunile SUA–Iran au readus în prim-plan canalul petrol–FX , într-o sesiune asiatică în care yenul a rămas relativ stabil din cauza riscului de intervenție al autorităților japoneze, potrivit Reuters . Reluarea ostilităților dintre SUA și Iran a pus presiune pe un armistițiu fragil, în timp ce Iranul analizează propunerea Washingtonului de a încheia războiul. În paralel, prețul petrolului a urcat, contractele futures pe țițeiul american crescând cu până la 3% în tranzacțiile timpurii, ceea ce a alimentat o dispoziție „risk-off” (reducerea expunerii pe active riscante) pe piețele valutare. Indicele dolarului (DXY), calculat față de un coș de valute majore, era ușor mai sus, la 98,235. Mișcarea a venit după ce dolarul urcase pentru a doua zi la rând, revenind de la un minim de peste două luni atins la începutul săptămânii, când speranțele privind un acord de pace slăbiseră moneda americană. Totuși, dolarul era pe cale să încheie săptămâna aproximativ neschimbat. „Drumul către un acord durabil este orice, numai liniar nu”, a scris Chris Weston, șeful departamentului de cercetare de la Pepperstone . Weston a adăugat că participanții la piață au fost nevoiți să-și revizuiască presupunerile privind traiectoria conflictului și „normalizarea” fluxurilor de nave prin Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile de petrol. Ce urmăresc piețele mai departe: raportul din SUA privind angajările Investitorii așteaptă raportul american privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls) , programat pentru vineri. Potrivit analizei citate de Reuters, ar fi nevoie de un rezultat „ieșit din tipar” — în special unul suficient de slab — pentru a schimba semnificativ volatilitatea dolarului. Lira, euro și monedele din Pacific: mișcări moderate Lira sterlină era la 1,3555 dolari și se îndrepta spre prima scădere săptămânală din martie, în condițiile în care investitorii așteptau rezultatele alegerilor locale din Marea Britanie, care ar putea amplifica presiunea politică asupra premierului Keir Starmer. Euro era stabil la 1,1727 dolari și era pe cale să încheie săptămâna ușor mai sus. Dolarul australian (0,72059 dolari) și dolarul neozeelandez (0,59365 dolari) rămâneau pe traiectoria unei săptămâni pozitive, după un apetit pentru risc mai bun în zilele anterioare. Yenul, ținut în frâu de riscul intervenției Yenul a fost în centrul atenției după intervenții recente și avertismente verbale din partea autorităților de la Tokyo, care au limitat vânzările agresive. Moneda japoneză era aproape neschimbată, la 156,995 yeni/dolar, și se îndrepta spre o săptămână stabilă. Diplomatul-șef al Japoniei pentru valută a spus joi că țara „nu are constrângeri” privind frecvența intervențiilor pe piața valutară și că este în contact zilnic cu autoritățile americane, semnalând hotărârea de a apăra yenul. „În contextul actual al prețurilor ridicate la energie și al randamentelor în creștere, intervenția Japoniei poate acționa doar ca un ham de siguranță pentru căderea yenului, dar nu îl poate trage la adăpost”, a spus Tony Sycamore, analist de piață la IG. Sycamore a adăugat că, până când condițiile macroeconomice și cele tehnice se schimbă, yenul este probabil să continue să testeze determinarea Băncii Japoniei. [...]
Dolarul a pierdut teren în fața principalelor valute, pe fondul unui blocaj diplomatic SUA–Iran și al unei săptămâni încărcate de decizii ale băncilor centrale , potrivit Reuters . Mișcarea reflectă o piață prinsă între episoade de „risk-off” (căutare de active considerate sigure) și speranța că negocierile pot fi repornite, în timp ce investitorii se pregătesc pentru ședința Fed de miercuri, care ar putea fi ultima condusă de Jerome Powell. Pakistanul, care mediază între Washington și Teheran după ce a intermediat un armistițiu la începutul lunii, și-a intensificat eforturile de relansare a discuțiilor după ce negocierile față în față au eșuat săptămâna trecută. Iranul a propus luni amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la rezolvarea conflictului mai larg și a disputelor privind transportul prin Strâmtoarea Hormuz , o abordare pe care Reuters notează că este puțin probabil să o satisfacă pe președintele Donald Trump, care a pus dezarmarea nucleară în centrul cererilor sale. În acest context, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) a scăzut cu 0,37%, la 98,27. Dolarul a avut două luni consecutive de creștere, dar este pe cale să închidă aprilie în scădere, după ce câștigurile din martie, alimentate de fluxuri de refugiu pe fondul escaladării ostilităților, s-au estompat odată cu speranțele privind un acord de pace. Față de francul elvețian, dolarul a fost aproape neschimbat, la 0,78465. Petrolul urcă, iar riscul energetic apasă mai mult pe Europa și Japonia Brent a crescut cu 2,6%, la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), cu atenția pieței pe Strâmtoarea Hormuz, prin care trece, în mod normal, circa o cincime din transporturile globale de petrol și gaze. Reuters subliniază că SUA sunt mai puțin expuse la un șoc al prețului energiei decât zona euro sau Japonia, mai dependente de importuri, ceea ce se vede și în dinamica valutelor. Euro a urcat cu 0,11%, la 1,1733 dolari, înaintea ședinței de politică monetară a Băncii Centrale Europene, unde este așteptată menținerea dobânzilor. Lira sterlină a câștigat 0,16%, la 1,3553 dolari, iar dolarul canadian s-a întărit cu 0,49%, la 1,362 dolari canadieni pentru un dolar american. Săptămână de bănci centrale: Fed în prim-plan, cu miză și pe succesiunea lui Powell Rezerva Federală se reunește la Washington, iar decizia de dobândă este așteptată miercuri; piața anticipează că Fed va păstra dobânzile neschimbate. În paralel, Reuters relatează că senatorul Thom Tillis este pregătit să renunțe la blocajul său privind nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed, după ce Departamentul de Justiție a renunțat la investigația penală legată de Powell. Cu sprijinul lui Tillis, republicanii din Comisia bancară a Senatului ar avea majoritatea necesară pentru a avansa nominalizarea, iar confirmarea în plen este așteptată. Warsh a semnalat că ar acționa rapid pentru a implementa schimbări la Fed, iar piețele au început să includă în prețuri un ciclu de reduceri de dobândă mai agresiv sub o posibilă conducere a acestuia, notează Reuters. În același timp, strategul Marc Chandler (Bannockburn Global Forex) a avertizat că piața ar putea exagera impactul de dobândă asociat acestei perspective. În Asia, yenul a urcat cu 0,11%, la 159,2 yeni pentru un dolar, rămânând aproape de pragul de 160 pe care traderii îl asociază cu un risc crescut de intervenție a autorităților de la Tokyo pe piața valutară. Banca Japoniei este așteptată să mențină dobânzile marți, dar să semnalizeze disponibilitatea de a majora dobânda chiar din iunie. Bank of England și Bank of Canada sunt, de asemenea, așteptate să păstreze dobânzile, însă comentariile despre perspectivele economice vor fi urmărite atent, în condițiile în care conflictul influențează energia și comerțul. [...]
