Știri
Știri din categoria Apărare
Keir Starmer caută o soluție „din bucăți” pentru finanțarea apărării, după ce opțiunile mari – reformarea asistenței sociale, taxe mai mari sau împrumuturi – sunt politic blocate, iar planul de investiții al armatei întârzie în disputele dintre Ministerul Apărării și Trezorerie, potrivit Politico.
Presiunea a crescut în ultimele zile după ce George Robertson, fost secretar general NATO și fost ministru britanic al apărării, a acuzat „complezența corozivă” a conducerii politice pe tema riscurilor de securitate și a criticat întârzierile repetate ale Defence Investment Plan (DIP) – documentul care ar trebui să stabilească alocarea finanțării militare pe următorul deceniu. Planul este descris ca fiind blocat într-un joc de pase între Ministerul Apărării, care cere mai mulți bani, și Trezorerie, care insistă pe disciplină bugetară.
În final, decizia de prioritizare îi revine premierului. Starmer le-a spus parlamentarilor luna trecută că DIP este pe biroul său și că el trebuie să rezolve ecuația finanțării. Problema este că spațiul de manevră s-a îngustat: guvernul a tăiat deja ajutorul extern și a încercat fără succes să reducă cheltuielile cu asistența socială, declanșând o revoltă în propriul partid.
Articolul descrie mai multe căi care, practic, sunt aproape închise pentru Starmer:
Politico notează și că guvernul a tratat până acum cu rezerve idei alternative, precum aderarea la o bancă pentru apărare, securitate și reziliență sau emiterea de „obligațiuni pentru inovație”.
În lipsa unei decizii mari, varianta anticipată de mai mulți parlamentari este o soluție de tip „make do and mend”: finanțarea suplimentară pentru apărare ar urma să fie obținută din economii și realocări din mai multe „pungi” bugetare, răspândite între departamente, tocmai pentru că nu există o singură sursă politică ușor de folosit.
Pe fond, miza este și una de credibilitate externă. Un fost consilier citat de Politico spune că i-ar fi „foarte greu” lui Starmer să proiecteze forță pe scena internațională fără un plus de cheltuieli militare, iar cercetătoarea Sophia Gaston (King’s College London) argumentează că premierul nu poate aborda relația cu SUA sau participa la summitul NATO din iulie fără „o creștere majoră” a bugetului apărării.
Politico arată că Starmer nu poate face un anunț în perioada de restricții pre-electorale privind comunicările politice. Asta îi lasă o fereastră îngustă în săptămâna Discursului Regelui (13 mai), după care parlamentul se suspendă pentru o săptămână, ceea ce ar împinge orice declarație în iunie.
Guvernul respinge ideea de „stază”, susținând că Starmer a acționat pentru a crește cheltuielile de apărare și că elaborarea DIP este un exercițiu „de mult timp necesar”. Un purtător de cuvânt afirmă că strategia este susținută de „cea mai mare creștere susținută” a cheltuielilor de apărare de la Războiul Rece încoace, cu „peste 270 de miliarde de lire” investiți pe durata actualului legislativ (aprox. 1.580 miliarde lei, la un curs orientativ de 5,85 lei/liră).
În esență, articolul descrie o dilemă bugetară cu impact direct asupra capacității operaționale a armatei britanice: promisiunea de reînarmare rămâne, dar finanțarea pare să depindă de compromisuri interne și de o arhitectură de economii fragmentate, într-un calendar politic strâns.
Recomandate
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
Atacul cu drone asupra Plessezk ridică riscuri operaționale pentru lansările militare rusești , inclusiv pentru programe de sateliți folosite în comunicații și testarea rachetelor, potrivit Focus . Incidentul vine la o zi după ce drone ucrainene ar fi ajuns pentru prima dată în regiunea Arhanghelsk, unde se află unul dintre cele mai importante noduri militare ale Rusiei. La scurt timp după aceste relatări, Rusia a lansat de la Plessezk un satelit militar „clasificat”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova, citat de Defence Blog . Conform aceleiași informări, o rachetă Soiuz-2.1b a decolat pe 24 august la ora 5:40 (ora Moscovei), iar satelitul — încadrat sub denumirea generică „Kosmos” — ar fi ajuns pe orbită „conform planului”. Ministerul susține că stațiile terestre rusești au stabilit legătura cu satelitul, fără să ofere detalii despre misiune sau caracteristici tehnice. Ce s-a întâmplat în zona Plessezk Potrivit portalului ucrainean United24 Media , cel puțin două drone ar fi zburat până în zona cosmodromului. Publicația menționează imagini analizate din orașul închis Mirnîi, care „ar arăta fum” în apropierea complexului, însă nu este confirmat dacă a existat un impact. În plus, în rețelele sociale au apărut clipuri care ar indica prezența unei drone deasupra localității Kargopol, la aproximativ 170 km de Plessezk, inclusiv într-o postare distribuită pe X de Clash Report . Din cauza riscului, ar fi fost impuse temporar restricții de zbor pe un aerodrom din apropiere. De ce contează: un nod critic pentru sateliți și rachete Plessezk este descris ca un punct strategic pentru armata rusă, folosit atât pentru lansări de sateliți militari, cât și pentru teste cu rachete intercontinentale. În acest context, chiar și atacuri fără efect confirmat pot forța măsuri suplimentare de securitate și pot complica operațiunile de lansare și logistică din zonă. United24 Media mai susține că Plessezk ar avea un rol important și în construcția sistemului de comunicații „Rasswet”, prezentat ca un echivalent rusesc pentru Starlink. Conform aceleiași surse, până la finalul lui 2027 ar urma să fie plasați pe orbită 292 de sateliți pentru acest sistem. Ce rămâne neclar Nu este confirmat dacă dronele au lovit efectiv o țintă în apropierea cosmodromului și nici dacă obiectivul a fost perturbarea lansării satelitului sau un alt tip de țintă. Focus notează și un precedent: șeful Roskosmos, Dmitri Bakanov, declarase în primăvară că Ucraina ar fi încercat un atac cu drone înaintea unei lansări planificate la Plessezk, atac care ar fi fost respins. [...]
Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]
O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]
Israel își semnalează intenția de escaladare totală în cazul unui atac iranian , după ce ministrul Apărării, Israel Katz , a spus că un astfel de scenariu ar „elibera” armata israeliană (IDF) „de orice restricții”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de prag operațional, cu implicații directe pentru riscul regional și pentru infrastructura energetică a Iranului. Katz a făcut declarațiile într-un discurs adresat angajaților Ministerului Apărării, înaintea sărbătorii Rosh Hashanah, într-un context în care publicația notează că informațiile au fost relatate de Walla. Oficialul israelian a avertizat că, în cazul unui atac iranian, Israelul ar viza „toată infrastructura națională, militară și civilă” a Iranului, inclusiv infrastructura energetică. „Vom distruge toată infrastructura națională, militară și civilă din Iran, inclusiv infrastructura energetică.” Mesajul operațional: „fără restricții” și ținte extinse În aceeași intervenție, Katz a susținut că regimul iranian „știe foarte bine” de ce a evitat recent să atace Israelul. El a invocat acțiuni anterioare ale Israelului împotriva Iranului, afirmând că Israelul „a atacat cu forță”, că ar fi „distrus programul nuclear” al Iranului și că ar fi „asasinat” pe (fostul lider suprem) Khamenei, precum și că ar fi afectat „capabilitățile strategice” ale Teheranului. Publicația nu oferă, în textul extras, detalii independente care să susțină aceste afirmații. Katz a mai spus că Israelul este pregătit atât pentru apărare, cât și pentru atac, iar IDF „este gata să îndeplinească misiunea”. Context: presiunea sancțiunilor SUA și poziția lui Netanyahu Ministrul Apărării a legat situația și de presiunea economică asupra Iranului, afirmând că sancțiunile SUA ar putea împinge regimul „spre pragul distrugerii”, apreciere pe care a calificat-o drept „probabilă”. Declarațiile lui Katz vin după un mesaj al premierului Benjamin Netanyahu , care a spus miercuri că un atac al Iranului ar fi „una dintre ultimele lor decizii”. Netanyahu a afirmat, într-o vizită la o instituție religioasă din Sderot, că Iranul „atacă și amenință pe toată lumea”, dar „nu aici”, pentru că ar cunoaște consecințele unui atac asupra Israelului. [...]
Amenințarea unor lovituri asupra podurilor din Kiev ridică riscul unui blocaj logistic major în capitală , într-un scenariu în care Rusia ar încerca să izoleze malul stâng de cel drept, potrivit unui avertisment citat de Adevărul . Denis Iaroslavski , ofițer în trupele de asalt ale Forțelor Armate ale Ucrainei, a spus într-un interviu pentru canalul de YouTube „News Factory” că Moscova ar putea urmări „să paralizeze infrastructura esențială” a capitalei, ca parte a unei campanii de epuizare a orașului. Informațiile au fost preluate de publicația ucraineană focus.ua . Potrivit lui Iaroslavski, un atac coordonat asupra podurilor ar putea produce perturbări majore, iar autoritățile ar trebui să pregătească din timp planuri de continuitate și intervenție, nu doar mesaje de evacuare. El a susținut că populația ar trebui informată din timp despre măsurile concrete care ar urma să fie aplicate în caz de avarie severă a infrastructurii de transport. „Nu încerc să intimidez pe nimeni. Vorbesc doar despre realitate, pentru ca noi să fim pregătiți și să nu intrăm în panică. Întrebarea este alta: ce facem atunci când se va întâmpla? Autoritățile ar trebui să spună: avem planul B, planul C, planul D.” De ce contează: vulnerabilitate operațională și timp lung de refacere Militarul a indicat și problema duratei de reconstrucție, invocând faptul că reparațiile la Podul de Sud din Kiev durează de aproximativ cinci ani, ceea ce ar sugera dificultăți mari dacă infrastructura ar fi lovită în timpul războiului. Avertismentul este plasat în contextul pregătirilor Ucrainei pentru o posibilă intensificare a atacurilor rusești asupra infrastructurii critice înainte de sezonul rece. Conform unor evaluări prezentate anterior de autoritățile ucrainene, țintele probabile ar include instalații de producere a energiei termice, alimentarea cu apă, rețelele de încălzire și infrastructura de gaze. Agenția de Stat pentru Reconstrucție a avertizat, de asemenea, că loviturile asupra stațiilor de pompare și a altor obiective din sistemele de alimentare cu apă pot genera efecte în lanț: orașe rămase fără apă și, simultan, afectarea furnizării agentului termic. [...]
