Știri
Știri din categoria Apărare
România va contracta un împrumut de 900 de milioane de euro de la Coreea de Sud, pentru finanțarea unor proiecte și achiziții de armament de la companii sud-coreene, potrivit Profit.ro.
Finanțarea este legată explicit de derularea unor programe în care furnizorii sunt din Coreea de Sud, ceea ce indică o structură de tip credit de export: banii sunt folosiți pentru contracte încheiate cu firme din țara creditoare, nu ca finanțare generală pentru buget.
Miza economică și de securitate este dublă. Pe de o parte, împrumutul poate accelera calendarul de înzestrare, într-un context în care România își crește cheltuielile de apărare și caută să reducă timpii de livrare. Pe de altă parte, instrumentul adaugă datorie publică și condiționează cheltuirea fondurilor de achiziții dintr-o anumită piață, ceea ce poate influența competiția între furnizori.
În plan industrial, astfel de finanțări sunt, de regulă, asociate și cu discuții despre cooperare tehnologică și producție locală, însă articolul citat nu oferă detalii despre proiecte concrete, tipuri de echipamente sau eventuale aranjamente de offset (compensații industriale).
Următorul pas va fi operaționalizarea împrumutului și definirea proiectelor eligibile, inclusiv prin procedurile de achiziție și aprobările necesare la nivel guvernamental. Profit.ro nu precizează în material termenele de tragere a banilor, costurile de finanțare sau companiile vizate.
Recomandate
Ratificarea în Parlament a acordului SAFE devine condiția-cheie pentru ca MApN să poată semna contractele de înzestrare , în contextul în care România ar urma să aibă acces la o finanțare de 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei), potrivit TVR Info . Ministerul Apărării Naționale spune că aprobarea Comisiei Europene există, dar fără ratificare nu poate trece la etapa contractuală. MApN afirmă că, prin acordul de finanțare din programul SAFE, România ar deveni al doilea principal beneficiar, după Polonia. Ministerul susține că banii ar urma să sprijine atât modernizarea și înzestrarea Armatei, cât și dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea rezilienței societății în fața amenințărilor de securitate. Ce proiecte vrea să finanțeze MApN prin SAFE În cadrul programului SAFE, MApN anunță că va derula 21 de proiecte de înzestrare în perioada 2026–2030 , cu o valoare estimată de aproximativ 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei). Structura proiectelor, conform ministerului: 10 proiecte prin achiziții comune cu alte state participante; 11 proiecte prin achiziții individuale ale statului român. Prioritate operațională: apărare aeriană și contracararea dronelor O componentă importantă a programului, conform MApN, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare aeriană și contracararea amenințărilor aeriene emergente, inclusiv prin achiziția și integrarea de sisteme moderne de apărare antiaeriană, tehnologii anti-dronă și soluții pentru protejarea infrastructurii critice și a populației. În acest moment, miza imediată este una de procedură și calendar: până la ratificarea acordului de către Parlament, ministerul indică faptul că nu poate încheia contractele aferente proiectelor finanțate prin SAFE. [...]
Statele baltice cer NATO să treacă de la „poliția aeriană” la o misiune extinsă de apărare aeriană, o schimbare care ar putea redesena și modul în care este protejat spațiul aerian al României , în cadrul programului Eastern Sentry , potrivit Digi24 . Președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei au cerut consolidarea misiunii aliate în regiune, invocând o serie de incursiuni ale dronelor asociate războiului din Ucraina și nevoia de desfășurări mai puternice pe flancul estic, inclusiv pentru îmbunătățirea „capacităților de combatere a dronelor”. De ce contează pentru România: Eastern Sentry include și teritoriul românesc În analiza publicată, miza nu este doar întărirea apărării aeriene în nordul Europei, ci efectul de „precedent” operațional: dacă NATO acceptă trecerea la o „misiune de apărare aeriană” mai amplă în statele baltice, acest tip de ajustare ar putea fi extins și în alte zone acoperite de aceleași programe. Digi24 notează explicit că, dacă modificările propuse vor fi luate în considerare, „este posibilă chiar o schimbare a tipului de apărare aeriană deasupra României”, deoarece programul Eastern Sentry cuprinde și teritoriul țării noastre. Contextul imediat: drone, încălcări ale spațiului aerian și o interceptare cu participare românească Liderii baltici spun că este nevoie de o „apărare aeriană solidă și credibilă”, după ce drone au pătruns în spațiul aerian al celor trei țări dinspre Rusia și Belarus, în timpul atacurilor ucrainene asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, în cursul acestei săptămâni, un avion de vânătoare NATO din România a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian estonian, prima interceptare de acest tip în cadrul misiunii de poliție aeriană din zona baltică, conform aceleiași surse. Ce mai cer statele baltice: întărirea misiunilor și accelerarea proiectelor regionale În declarația comună, cei trei președinți au cerut și consolidarea unor misiuni existente și accelerarea proiectelor de apărare regională, între care: Eastern Sentry și Baltic Sentry; Linia de Apărare Baltică; inițiativa Eastern Flank Watch a Uniunii Europene . Liderii au condamnat încălcările spațiului aerian și au respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora statele baltice ar fi susținut atacuri cu drone asupra Rusiei, afirmând că teritoriile și spațiul lor aerian nu au fost folosite pentru astfel de atacuri. [...]
Contestarea la CCR a ordonanței SAFE riscă să blocheze accesul României la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care NATO discută consolidarea Flancului Estic, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, aflată la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia. Țoiu a criticat demersul unor politicieni de la București care au atacat la Curtea Constituțională ordonanța privind programul SAFE , susținând că „atunci când contești finanțarea apărării României” în contextul războiului dus de Rusia la graniță „faci un joc periculos”. Ce finanțează SAFE și de ce miza e mai largă decât apărarea Conform informațiilor prezentate, prin programul SAFE România ar urma să primească 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică. În această sumă intră și 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 mld. lei) destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei, potrivit declarațiilor ministrei. Țoiu a legat acordul SAFE, semnat la Bruxelles cu Comisia Europeană, de credibilitatea României în alianță, afirmând că este „o confirmare, în plus, că România este un aliat serios” și că alocarea este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Cine a sesizat CCR și care este argumentul invocat Sesizarea la CCR a fost depusă de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD. Acesta susține că Guvernul interimar și-ar fi depășit competențele constituționale prin adoptarea ordonanței SAFE și a cerut Curții să constate incompatibilitatea cu prevederile Constituției. Context NATO: Flancul Estic și pregătirea summitului de la Ankara Reuniunea din Suedia este prima întâlnire ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit Oanei Țoiu, agenda include pregătirea summitului NATO de la Ankara din iulie și consolidarea securității pe Flancul Estic, inclusiv „nevoia unei industrii de apărare transatlantice solide” și „presiune crescută asupra Rusiei”. Pozițiile Finanțelor și ale Guvernului interimar Ministerul Finanțelor a transmis că acordul semnat între România și Comisia Europeană oferă acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a indicat și componenta de conectare a Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus, la rândul său, că miza acordului depășește domeniul militar, fără ca în material să fie detaliate alte elemente. [...]
România își deschide accesul la un împrumut de 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) cu costuri mai mici pentru apărare și infrastructură strategică , după semnarea acordului SAFE cu Comisia Europeană, potrivit Economica . Miza imediată este una de finanțare: premierul interimar Ilie Bolojan susține că dobânzile ar fi „la jumătate” față de cele la care România se împrumută în prezent, iar condițiile includ 10 ani perioadă de grație și 40 de ani rambursare. Bolojan a indicat că împrumutul vizează investiții în apărare, infrastructură strategică și dezvoltarea capacităților de producție din țară. În plan militar, el a argumentat că programul ar permite dotarea armatei cu tehnică de ultimă generație, pe baza planurilor de înzestrare ale militarilor, și ar crește interoperabilitatea cu armatele NATO, într-un context în care România nu va putea reduce cheltuielile de apărare în următorii ani, pe fondul războiului din Ucraina (conform relatării Agerpres). De ce contează financiar: costul împrumutului și constrângerile bugetare În mesajul citat, Bolojan leagă explicit SAFE de presiunea pe finanțele publice: România ar urma să se împrumute și în anii următori pentru a acoperi deficitele acumulate. În acest cadru, el prezintă garanția Comisiei Europene ca elementul care reduce costul finanțării. „Pentru acest împrumut, garantat de Comisia Europeană, dobânzile sunt la jumătate faţă de cele la care ne împrumutăm în prezent, perioada de graţie este de 10 ani, iar cea de rambursare de 40 de ani.” Infrastructură: peste 4 miliarde euro pentru autostrăzile din nord-est O componentă majoră menționată este finanțarea autostrăzilor din nord-estul României. Potrivit lui Bolojan, peste 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei) ar urma să fie direcționate către: tronsoanele Pașcani–Suceava–Siret; Pașcani–Iași–Ungheni. El afirmă că, fără acest credit, nu ar fi existat finanțare pentru „autostrăzile Moldovei” și leagă proiectele de conectivitate și de relațiile economice cu Republica Moldova și Ucraina. Industrie de apărare: condiție de producție locală și investiții Bolojan a mai indicat o condiție a contractelor de achiziție: „mai mult de jumătate dintre componente” să fie produse în România, ceea ce ar implica transfer de tehnologie, investiții și capacitatea de mentenanță în țară. În plus, el a menționat refacerea industriei de apărare prin: asocieri cu firme de stat din subordinea Ministerului Economiei; parteneriate cu firme private românești; investiții directe ale marilor producători europeni în România. Ce urmează, procedural La nivel instituțional, Ministerul Finanțelor a anunțat că Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a Acordului de împrumut SAFE cu România; documentul fusese semnat săptămâna trecută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și transmis ulterior la Bruxelles. [...]
România deschide accesul la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei) prin SAFE , un împrumut UE cu dobândă de 3% , bani care vor finanța în principal înzestrarea Armatei și proiecte de infrastructură cu relevanță strategică, potrivit Mediafax , care citează Ministerul Finanțelor. Acordul semnat cu Comisia Europeană plasează România pe locul al doilea în UE ca alocare prin instrumentul SAFE, după Polonia. Finanțarea este structurată pe credite în condiții avantajoase și urmează să fie trasă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate. Ministerul Finanțelor arată că împrumutul este destinat investițiilor majore în apărare, infrastructură strategică și consolidarea industriei europene de apărare. Cum se împart banii: apărare, infrastructură duală și ordine publică Conform cadrului general prezentat, cele 16,68 miliarde euro sunt alocate astfel: 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei) pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și infrastructura asociată (Ministerul Apărării Naționale); 4,2 miliarde euro (aprox. 21,0 miliarde lei) pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei: Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret; 2,8 miliarde euro (aprox. 14,0 miliarde lei) pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională. În total, sunt menționate 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, care însumează 9,53 miliarde euro; dintre acestea, zece ar urma să fie achiziții în comun cu alte state, iar 11 achiziții individuale ale statului român. Calendar: prima tragere, prefinanțare și perioada de disponibilitate România a semnat acordul la 12 mai 2026 , pe baza aprobării prin memorandum de către Guvern și de către Președintele României, iar documentele originale au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026 , conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor. Acordul stabilește condițiile împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul de transmitere a cererilor de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026 , iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030 . După intrarea în vigoare, Comisia Europeană poate acorda României o prefinanțare de 15% , adică aproximativ 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) , potrivit datelor prezentate. Cine gestionează și implementează proiectele Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate prin SAFE, iar Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a planului. Implementarea proiectelor și achizițiilor revine instituțiilor beneficiare, între care sunt enumerate: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată”. În același context, el a susținut că pentru proiectele strategice din Moldova ar fi fost create mecanisme de evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031, inclusiv pentru proiecte precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni. [...]
Serbia intră într-un exercițiu direct cu NATO , o mișcare cu impact operațional și de securitate regională într-un moment geopolitic sensibil în Balcanii de Vest, potrivit Mediafax . Aproximativ 600 de militari din Serbia, România, Italia și Turcia participă la exercițiul comun NATO–Serbia organizat în poligonul Borovac, lângă Bujanovac, în sudul Serbiei. Manevrele sunt prezentate ca o premieră: primul exercițiu desfășurat direct între Serbia și Alianța Nord-Atlantică, notează AlJazeera, citată de publicație. Exercițiile au început marți și se derulează până la 23 mai, cu militari, planificatori și observatori din Franța, Germania, Italia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Activitățile au loc în cadrul programului NATO „ Parteneriatul pentru Pace ”, din care Serbia face parte de aproape două decenii. Ce urmărește exercițiul și cine îl justifică Ministerul Apărării din Serbia afirmă că obiectivul este consolidarea cooperării regionale și menținerea păcii în Balcani, iar scenariile de antrenament sunt inspirate din misiuni reale de menținere a păcii, cu accent pe coordonare între trupele participante. Comandantul Marinei Regale Britanice, Ian Kewley, a descris planificarea exercițiului drept un exemplu de colaborare eficientă între NATO și Forțele Armate Sârbe. „Atât NATO, cât și Forțele Armate Sârbe au o lungă tradiție în planificarea exercițiilor internaționale majore, astfel încât echipele au putut colabora și acționa fără probleme, împărtășind idei și experiență.” Contextul politic: neutralitate declarată, subiect încă sensibil Exercițiul are loc la 26 de ani de la campania de bombardamente NATO din 1999 împotriva fostei Iugoslavii, în timpul conflictului din Kosovo, un episod care rămâne sensibil în societatea sârbă. Serbia nu recunoaște independența Kosovo, iar o forță de menținere a păcii condusă de NATO este staționată în regiune de la finalul războiului. În același timp, Belgradul își menține politica de neutralitate militară și încearcă să păstreze relații atât cu NATO, cât și cu Rusia. În ultimul deceniu, Serbia și-a modernizat armata prin achiziții de armament din state membre NATO, dar și din Rusia și China, potrivit informațiilor citate. Un oficial NATO a precizat pentru AFP că exercițiul se desfășoară „cu respectarea deplină a politicii declarate de neutralitate militară a Serbiei”.” [...]
