Știri
Știri din categoria Apărare
Bulgaria își finanțează modernizarea apărării antiaeriene prin SAFE, cu 195 milioane euro. Potrivit G4Media, Sofia a aprobat achiziția a șapte sisteme radar produse de compania franceză Thales, într-o mișcare legată direct de angajamentele din NATO și de accesarea noului instrument financiar european pentru apărare.
Decizia vizează modernizarea apărării antiaeriene, iar echipamentul radar ar urma să fie capabil să detecteze rachete de la o distanță mare. Informația este relatată de Reuters, care citează media locale, și este transmisă de Agerpres, conform articolului.
Bulgaria va beneficia de 195 milioane de euro (aprox. 980 milioane lei) din fondul de investiții pentru apărare SAFE (Security Action for Europe), bani destinați radarelor și echipamentelor conexe.
SAFE este descris ca un instrument financiar nou al Uniunii Europene, conceput pentru a accelera pregătirea în domeniul apărării, prin sprijinirea unor investiții „urgente și majore” și prin susținerea industriei europene de apărare. Mecanismul pune la dispoziția statelor membre împrumuturi cu cost competitiv și maturitate lungă, în valoare totală de până la 150 de miliarde de euro.
Pentru a „maximiza impactul” și a reduce fragmentarea, proiectele finanțate prin SAFE se bazează pe achiziții comune, cu participarea a cel puțin:
În același context, Bulgaria își propune să își respecte angajamentul față de NATO și să își majoreze cheltuielile pentru apărare până la 5% din produsul intern brut, potrivit informațiilor din articol.
Recomandate
România cere accelerarea proiectelor NATO pentru contracararea dronelor , după incidentele recente, iar miza imediată este ca la Summitul de la Ankara să fie aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la sediul NATO de la Bruxelles, arătând că aliații au exprimat „ferm solidaritatea” cu România. În acest context, șeful statului a spus că este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. Ce s-a agreat la nivelul NATO și ce urmează Nicușor Dan a anunțat că, în cadrul discuției, a fost agreată accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările prezentate de drone, astfel încât la Summitul de la Ankara să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați. În paralel, președintele a precizat că România a reiterat nevoia de contribuții suplimentare din partea aliaților și a menționat că, la nivel național, sunt „în derulare inițiative, proiecte și achiziții importante” în acest sens, fără a detalia. Marea Neagră, infrastructura critică și proiectele energetice În mesajul citat de Digi24, Nicușor Dan a legat direct discuția despre securitatea Mării Negre de protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, indicând explicit Neptun Deep . Potrivit președintelui, tema a făcut parte din discuțiile de la reuniune, iar România va continua cooperarea cu aliații pentru „o Mare Neagră mai sigură” și „un Flanc Estic mai bine apărat”. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special la Marea Neagră, regiune de importanță strategică pentru Alianță. De aceea, este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime.” „Securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei.” [...]
NATO discută accelerarea achizițiilor de drone pentru misiuni de poliție aeriană pe flancul estic , după incidentul în care o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc din România și a rănit două persoane, potrivit Politico . Tema a fost abordată miercuri, la Bruxelles, într-o reuniune cu ușile închise a ambasadorilor celor 32 de state aliate. În discuție a fost un program accelerat de cumpărare de drone, care ar urma să susțină misiunile de supraveghere și reacție rapidă în statele de pe linia întâi. Trei diplomați ai Alianței, citați de publicație sub protecția anonimatului, au spus că aliații au dezbătut dacă NATO ar trebui să cumpere urgent mai multe drone, în contextul creșterii incidentelor aeriene pe flancul estic. Președintele României, Nicușor Dan , a transmis după întâlnire că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră” și că este important ca NATO să-și întărească „prezența și capabilitățile” în România. El a mai precizat că, în cadrul discuției, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul NATO de la Ankara, luna viitoare. Ce se schimbă operațional și de ce contează pentru România Incidentul din România a adăugat presiune pentru livrarea mai rapidă a capabilităților de apărare aeriană și pentru întărirea monitorizării spațiului aerian. În ultimele săptămâni, NATO a ridicat și avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, notează Politico. Un purtător de cuvânt al NATO, Allison Hart, a legat direct aceste episoade de războiul din Ucraina, afirmând că au existat „mai multe incidente cu drone de-a lungul flancului estic”. Achiziții accelerate, dar calendar neclar Deși discuția vizează accelerarea cumpărărilor, nu este clar când ar urma efectiv aliații să achiziționeze dronele. Un diplomat NATO a spus că reuniunea de miercuri a crescut urgența de a livra „inițiative concrete” privind dronele pentru summitul liderilor NATO din 7-8 iulie. Politico amintește că NATO deține puține active militare proprii, majoritatea fiind puse la dispoziție de statele membre. Totuși, Alianța poate orienta achizițiile naționale către echipamente considerate necesare, care pot ajunge ulterior sub comanda structurilor militare NATO. Marea Neagră și infrastructura critică: Neptun Deep intră pe radar Diplomații au semnalat și riscuri pentru infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul offshore de gaze Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care ar urma să intre în producție anul viitor. Statele au discutat dacă structurile de comandă militară ale NATO ar trebui să facă mai mult pentru a monitoriza amenințările aeriene și navale cu drone la adresa acestor instalații. Separat, oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul militar al Alianței din Mons (Belgia) s-au arătat deschiși la ideea mutării unor mijloace suplimentare de apărare aeriană pentru a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României, potrivit unui diplomat NATO și unei persoane familiarizate cu discuțiile. [...]
NATO spune că își adaptează continuu apărarea pe flancul estic după ce România a cerut, în Consiliul Nord-Atlantic , întărirea supravegherii și a capacităților de interceptare la Marea Neagră , pe fondul incidentelor recente cu drone de la Galați și Constanța, potrivit Digi24 . Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, dedicată securității în regiunea Mării Negre, a avut loc la solicitarea Bucureștiului și a durat aproape două ore. În cadrul discuțiilor, autoritățile române au cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare ale flancului estic, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor. Cererea vine după două episoade care au ridicat semne de întrebare privind securitatea în zona Mării Negre: la Galați, o dronă a lovit un bloc de locuințe, iar la Constanța o dronă maritimă a explodat în port. Ce transmite NATO și de ce contează operațional La finalul reuniunii, Alianța a comunicat că își ajustează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor NATO, inclusiv pe mare. „Angajamentul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat ne obligă să ne adaptăm permanent la un mediu de securitate în continuă evoluție. Ca efect direct al războiului pe care Rusia îl poartă în continuare împotriva Ucrainei, am observat o creștere a numărului de incidente cu drone de-a lungul flancului estic al Alianței, atât în aer, cât și pe mare. NATO colaborează îndeaproape cu aliații săi pentru a se asigura că răspunde în continuare acestei provocări într-un mod eficient și eficace, inclusiv prin discuțiile desfășurate astăzi în Consiliul Nord-Atlantic, axate pe securitatea la Marea Neagră.” Mesajul este prezentat ca una dintre cele mai explicite referiri ale NATO la incidentele recente cu drone produse în apropierea sau pe teritoriul statelor membre de pe flancul estic, în contextul intensificării operațiunilor militare din regiunea Mării Negre. Context: incidente repetate și presiune pe infrastructura civilă În ultimii ani, România a semnalat în repetate rânduri prezența unor fragmente de drone sau a unor aparate fără pilot în apropierea graniței cu Ucraina, însă episoadele de la Galați și Constanța au amplificat preocupările legate de securitatea infrastructurii civile și strategice din zona litoralului și a Dunării. Discuțiile din Consiliul Nord-Atlantic s-au concentrat pe modul în care NATO poate consolida monitorizarea și apărarea flancului estic, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri de securitate pentru statele aliate aflate în proximitatea conflictului. În material nu sunt indicate un calendar sau decizii concrete privind suplimentări imediate de capabilități. [...]
România a semnat un contract de 280,9 milioane euro (aprox. 1,41 miliarde lei) pentru 12 elicoptere Airbus, cu mentenanță și reparații în țară , un aranjament care mută o parte importantă din cheltuiala de operare către capacități locale și reduce dependența de servicii externe, potrivit Economica . Contractul, încheiat cu Airbus Helicopters Germany, este încadrat în inițiativa europeană Security Action for Europe (SAFE) , care urmărește consolidarea protecției civile, a răspunsului la urgențe și a cadrelor de siguranță publică la nivel european. Conform informațiilor citate, flota va fi operată de Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) . Cum se împarte flota și ce misiuni acoperă Elicopterele sunt din două tipuri, H160 și H145, iar alocarea lor este legată de utilizări distincte în managementul integrat al urgențelor, protecție civilă și aplicarea legii: H160 (7 aeronave) : 4 pentru misiuni de protecție civilă și ajutor în caz de dezastre; 3 pentru ordine publică, supraveghere aeriană și operațiuni tactice de securitate. H145 (5 aeronave) : alocate integral SMURD și salvării montane , pentru intervenții medicale rapide, evacuări medicale și misiuni de căutare și salvare (SAR). Componenta locală: mentenanță și reparații în România Pentru ambele tipuri de elicoptere, mentenanța și reparațiile vor fi realizate la facilități din România , potrivit aceleiași surse. Din perspectivă operațională și economică, această decizie contează prin faptul că poate scurta timpii de indisponibilitate ai aeronavelor și poate păstra o parte din cheltuielile recurente (service, reparații) în economia locală, în locul externalizării lor. Context: SAFE și prezența Airbus în România Airbus leagă investiția de programul SAFE și de obiectivul de a crește capacitatea de reacție în situații de urgență. CEO-ul Airbus Helicopters, Matthieu Louvot, a descris comanda drept una „de referință” și a susținut că selecția ambelor modele permite „un răspuns integrat și extrem de eficient pentru misiuni complexe”. „Prin desfășurarea acestor platforme avansate în cadrul programului SAFE, România își îmbunătățește semnificativ pregătirea operațională, reducând timpii de reacție în situații de urgență și poziționându-se ca un contributor solid la mecanismele europene integrate de salvare și securitate.” În plus, Airbus este prezentă în România de peste 20 de ani prin diviziile sale, inclusiv printr-un centru pentru clienți Airbus Helicopters, Airbus Defence and Space (comunicații securizate și servicii de inginerie) și activități de fabricare de piese pentru Airbus Commercial Aircraft. Ce urmează Sursa nu indică un calendar de livrare sau punere în operare. Informația confirmată este semnarea contractului, valoarea acestuia și faptul că flota va intra în utilizarea structurilor MAI/DSU, cu suport de mentenanță și reparații realizat în România. [...]
Atacurile ucrainene din noaptea de 10 iunie au vizat infrastructură militară și energetică în Rusia , cu un posibil impact direct asupra producției de echipamente de apărare și asupra operațiunilor de rafinare din regiunea Samara, potrivit Meduza . Ministerul rus al Apărării a transmis că, în aceeași noapte, forțele de apărare antiaeriană ar fi doborât 326 de drone, în contextul unor atacuri asupra mai multor regiuni ruse și asupra Crimeei anexate. În Ceboksari (Republica Ciuvașia), șeful regiunii, Oleg Nikolaev , a anunțat că orașul a fost lovit de un atac cu rachete. Canalul Astra, care a analizat imagini și fotografii publicate pe rețele sociale, susține că ținta ar fi fost întreprinderea de apărare „VNIIR-Progress”, despre care afirmă că a mai fost lovită anterior de drone și rachete. Un canal ucrainean de Telegram, Exilenova, a indicat că atacul ar fi fost efectuat cu rachete „Flamingo” (informație care nu este confirmată oficial în material). Incendiu la o rafinărie din Samara, fără confirmare oficială Tot Astra relatează că, după un atac cu drone, ar fi izbucnit un incendiu la rafinăria Kuibîșev din Samara, care aparține Rosneft și este descrisă drept una dintre cele mai mari companii din industria petrolieră a regiunii. Autoritățile nu au confirmat oficial incidentul, însă în regiune a fost instituit un regim de alertă pentru pericol de rachete și drone. Alte efecte raportate: incendii în regiunea Vladimir, fără victime În regiunea Vladimir, guvernatorul Aleksandr Avdeev a anunțat incendii la două obiective din districtele Kameșkovski și Aleksandrovski, ca urmare a atacului cu drone. Potrivit acestuia, nu au existat victime. [...]
România cere NATO soluții antidronă și echipamente suplimentare pentru Marea Neagră , după o serie de incidente care au expus vulnerabilități de securitate la granița estică a Alianței, potrivit Libertatea . Consiliul Nord-Atlantic urmează să se reunească miercuri, 10 iunie, la nivel de ambasadori, la Bruxelles, într-o sesiune dedicată securității României în regiune. Reuniunea are loc în contextul pătrunderii unor drone străine pe teritoriul și în apele României, inclusiv după prăbușirea și explodarea unei drone aeriene rusești pe 29 mai, pe acoperișul unui bloc din Galați (incident soldat cu doi răniți), și după intrarea a patru drone maritime ucrainene în apele teritoriale românești, în județul Constanța, pe 5 iunie. Una dintre drone a ajuns într-o dană din Portul Constanța și s-a autodetonat la aproximativ patru ore, în apropierea unor depozite de petrol și îngrășăminte chimice, potrivit relatării. Ce solicită România și de ce contează operațional La întâlnirea de la NATO, România va cere aliaților „mai multe capabilități de apărare”, inclusiv dezvoltarea unor „soluții antidronă”, pe fondul degradării situației de securitate la Marea Neagră, conform unei surse apropiate discuțiilor citate de publicație. În practică, miza este una operațională: alte state aliate care s-au confruntat cu incursiuni ilegale ale unor drone au recurs la avioane pentru doborârea acestora. În articol sunt date ca exemple: Polonia, care a doborât drone cu ajutorul unor avioane aliate F-35, în septembrie 2025; Estonia, unde au fost folosite avioane NATO, inclusiv aeronave F-16 ale României. În paralel, președintele Nicușor Dan a indicat că România așteaptă de la NATO o „suplimentare de echipamente” și că, pe plan intern, instituțiile cu atribuții vor suplimenta pe timpul verii echipajele pentru misiuni de cercetare și recunoaștere în zona de coastă. Consultări în NATO, fără invocarea unui articol din Tratat Reuniunea de miercuri are loc la cererea României, însă articolul notează că Bucureștiul nu a invocat un articol din Tratatul NATO pentru această întâlnire. În text sunt reamintite prevederile articolelor 3 (dezvoltarea capacității de apărare), 4 (consultări când o parte se consideră amenințată) și 5 (apărare colectivă în cazul unui atac armat). Coordonarea la Marea Neagră și problema „comandamentului unic” Un alt punct ridicat în material ține de organizarea internă. Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, susține într-un interviu că există dotări pentru apărarea litoralului, inclusiv împotriva dronelor, dar că sunt necesare modificări legislative și o coordonare unificată între instituțiile care acționează în zonă. În opinia sa, dificultatea majoră este lipsa unui „comandament unic” pe timp de pace, în condițiile în care în zona maritimă operează entități din ministere diferite (Apărare, Garda de Coastă/Poliția de Frontieră), cu lanțuri ierarhice separate. Hub-uri de securitate maritimă: calendar și finanțare Președintele a vorbit și despre două inițiative de centre („hub-uri”) de securitate maritimă la Marea Neagră: un centru NATO cu participarea Turciei, Bulgariei și României, cu prezență rotațională, care ar urma să funcționeze rotațional în România, la Constanța, în 2028; un centru de securitate maritimă propus de Uniunea Europeană, pentru care România vizează finanțare din Cadrul Financiar Multianual și pentru care sunt negocieri cu Bulgaria privind cadrul juridic. Articolul consemnează și o critică a directoarei Centrului GlobalFocus, Oana Popescu Zamfir, la adresa declarațiilor președintelui despre aceste hub-uri, în ideea că ele nu sunt încă operaționale și nu produc efecte imediate de protecție sau informare. [...]
