Știri
Tag: fbi

FBI avertizează asupra amenințării persistente a Iranului pentru ținte din SUA , conform unui raport de inteligență care indică riscuri pentru militari și instituții evreiești, informează Reuters . Raportul, datat 20 martie, a fost emis de FBI și alte agenții federale de inteligență, avertizând asupra amenințărilor persistente ale guvernului iranian la adresa personalului militar și guvernamental american, precum și a instituțiilor evreiești și israeliene din SUA. Deși aceste avertismente au fost emise, Casa Albă a minimalizat riscul unui atac, blocând anterior un raport similar. Președintele Donald Trump a declarat public că nu este îngrijorat de posibilitatea unui atac iranian pe teritoriul american, în ciuda altor evaluări de inteligență care sugerează contrariul. Detalii din raportul de inteligență Raportul intitulat „Public Safety Awareness Report” a fost obținut prin cereri de acces la informații publice de către organizația non-profit Property of the People și distribuit către Reuters. Documentul subliniază amenințările fizice crescute la adresa țintelor din SUA de către guvernul iranian, în contextul conflictului în curs. Raportul menționează că serviciile de securitate iraniene au încercat să răpească și să ucidă americani în ultimii ani. Metodele folosite în comploturile din SUA au inclus arme de foc, dar și alte metode precum înjunghieri, atacuri cu vehicule, bombardamente, otrăviri și incendieri. Reacția Casei Albe Casa Albă a justificat blocarea unui raport similar anterior, susținând că informațiile trebuie verificate corespunzător înainte de publicare. Abigail Jackson, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a declarat că administrația Trump lucrează împreună pentru a proteja teritoriul și poporul american, acuzând presa de răspândirea unor temeri nejustificate. „Întreaga administrație Trump lucrează împreună pentru a proteja patria și poporul american – așa cum fac întotdeauna”, a afirmat Abigail Jackson. „Instituțiile media nu ar trebui să încerce să răspândească frica iresponsabilă raportând memorii individuale ale forțelor de ordine care pot lipsi de context mai larg.” Amenințări și metode utilizate Raportul detaliază cum guvernul iranian preferă să folosească agenți cu statut legal existent în SUA sau cu acces facil la țară. Iranul a monitorizat rețelele sociale și aplicațiile de hărți pentru a alege ținte și a evalua măsurile de securitate. De asemenea, guvernul a folosit tactici de hacking, precum emailuri de tip phishing, pentru a-și atinge scopurile. Raportul avertizează autoritățile de aplicare a legii să rămână vigilente și să împărtășească informațiile îngrijorătoare cu autoritățile federale. În ciuda acestor avertismente, FBI și Centrul Național de Contraterorism nu au identificat amenințări largi la adresa publicului american. Percepția publicului american Un sondaj Reuters/Ipsos realizat luna trecută a arătat că majoritatea americanilor au o percepție negativă asupra conflictului, două treimi dintre aceștia dorind ca SUA să își încheie rapid implicarea. Această percepție publică face ca orice amenințare să fie deosebit de relevantă în contextul actual. [...]

Plecarea unor oficiali ai administrației Trump, inclusiv directorul FBI Kash Patel, este discutată , potrivit Reuters , care citează un articol publicat de The Atlantic. Reuters relatează că, potrivit The Atlantic, la Casa Albă au loc discuții privind posibila ieșire din administrație a directorului FBI Kash Patel, a secretarului Armatei Daniel Driscoll și a secretarului Muncii Lori Chavez-DeRemer, pe baza informațiilor furnizate de persoane familiarizate cu planurile. Publicația americană notează că nu există, deocamdată, un calendar stabilit și că decizia finală nu a fost luată de președinte. „Momentul este incert, iar președintele Donald Trump nu s-a hotărât încă”, a relatat The Atlantic, citat de Reuters. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articolul The Atlantic. Dacă aceste plecări se confirmă, ele ar putea indica o nouă rundă de schimbări la nivel înalt în administrația de la Washington, cu impact asupra conducerii unor instituții-cheie precum FBI, Departamentul Armatei și Departamentul Muncii. [...]

Analiza ATF nu a putut lega glonțul de arma găsită la locul crimei , potrivit Antena 3 CNN , care citează informații publicate de The Guardian. Avocații suspectului spun că FBI face teste suplimentare, după ce expertiza inițială nu a stabilit o potrivire concludentă între fragmentul de glonț recuperat la autopsia lui Charlie Kirk și pușca descoperită în apropierea locului împușcării. În documente depuse recent la instanță, apărarea lui Tyler Robinson a cerut amânarea audierii preliminare programate pentru luna mai, invocând nevoia de timp pentru a analiza raportul balistic și „o cantitate enormă” de alte materiale care ar putea fi relevante pentru apărare. Raportul ATF nu a fost făcut public, însă avocații afirmă că din documente publice reiese că rezultatele au fost neconcludente. Miza tehnică a cazului ține de limitele analizei balistice atunci când probele sunt fragmentare. Experții caută pe proiectil urme microscopice lăsate de țeava armei, comparabile cu o „amprentă” specifică fiecărei arme de foc, însă șansele de identificare depind de dimensiunea și starea fragmentelor recuperate. Procurorii au declarat că Robinson i-a trimis un mesaj partenerei sale romantice în care spunea că l-a vizat pe Kirk pentru că „se săturase de ura lui”. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea pentru Robinson, în vârstă de 22 de ani, acuzat de crimă în cazul uciderii prin împușcare a lui Kirk, comisă pe 10 septembrie, în campusul Universității Utah Valley din Orem. Potrivit informațiilor prezentate, Robinson nu a pledat încă. Anchetatorii susțin că au găsit ADN compatibil cu cel al lui Robinson pe trăgaciul puștii, pe tubul cartușului tras și pe două cartușe netrase. Apărarea afirmă însă că unele rapoarte criminalistice indică prezența ADN-ului mai multor persoane pe anumite obiecte, ceea ce, în opinia sa, ar necesita o analiză mai complexă și poate influența evaluarea probelor înainte de trimiterea în judecată. [...]

E-mailul personal al directorului FBI, Kash Patel, a fost compromis , potrivit Mediafax , iar mai multe fotografii personale au ajuns pe internet, după ce un grup de hackeri ar fi obținut acces la căsuța poștală electronică. Publicația notează că informația a fost relatată de Daily Express, iar ulterior „Departamentul de Justiție al SUA a confirmat piratarea e-mailului personal al directorului Patel”, conform Nexta, citată în articol. Atacul este atribuit grupului Handala, care a publicat fotografii personale și susține că a obținut acces la e-mailul lui Kash Patel . În plus, ar fi fost făcute publice și documente din corespondența privată și de serviciu a directorului FBI. „Departamentul de Justiție al SUA a confirmat piratarea e-mailului personal al directorului Patel.” Mediafax mai menționează că grupul Handala ar avea legături cu serviciile speciale iraniene. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre metoda folosită în atac, amploarea exactă a datelor expuse sau eventuale măsuri luate de autoritățile americane pentru limitarea efectelor. [...]

Robert Mueller, fostul director FBI care a condus ancheta privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016, a decedat la vârsta de 81 de ani , informează NPR . Mueller a fost cunoscut pentru rolul său în investigarea interferenței ruse în alegerile prezidențiale din 2016 și a posibilei obstrucționări a justiției de către președintele Trump. Familia sa a anunțat decesul, fără a preciza cauza, însă a menționat că Mueller fusese diagnosticat cu boala Parkinson cu patru ani în urmă. Reacțiile la vestea decesului lui Mueller au fost diverse. Fostul președinte Barack Obama l-a descris ca fiind „unul dintre cei mai buni directori din istoria FBI”, subliniind transformarea agenției după atacurile din 11 septembrie. Obama a adăugat că Mueller a avut un angajament neclintit față de statul de drept și valorile fundamentale ale societății americane. În contrast, președintele Trump a reacționat cu satisfacție la moartea lui Mueller, afirmând pe rețelele sociale că „nu mai poate răni oameni nevinovați”. Cariera și contribuțiile lui Mueller Robert Mueller s-a născut pe 7 august 1944 în New York City și a crescut în Philadelphia. A absolvit Universitatea Princeton și a obținut un master în relații internaționale de la Universitatea New York. După ce a servit în Războiul din Vietnam, unde a fost decorat cu Steaua de Bronz, Mueller a urmat o carieră în drept, lucrând pentru Departamentul de Justiție și devenind partener la firma de avocatură WilmerHale. În 2001, Mueller a fost numit director al FBI de către președintele George W. Bush, cu doar o săptămână înainte de atacurile din 11 septembrie. Sub conducerea sa, FBI și-a concentrat eforturile pe combaterea terorismului, implementând schimbări semnificative în structura și funcționarea agenției. Ancheta privind implicarea Rusiei După demiterea directorului FBI James Comey de către Trump, Mueller a fost numit consilier special în mai 2017 pentru a conduce investigația asupra amestecului Rusiei în alegerile din 2016. Ancheta s-a încheiat în martie 2019 cu un raport de peste 400 de pagini, care nu a stabilit că echipa de campanie a lui Trump a colaborat cu guvernul rus, dar nu a clarificat nici dacă Trump a obstrucționat justiția. „Dacă am fi avut încredere că președintele nu a comis o crimă, am fi spus-o”, a declarat Mueller în fața Congresului. În cadrul investigației, echipa lui Mueller a inculpat 37 de persoane și entități, inclusiv pe fostul președinte de campanie Paul Manafort și consilierul de securitate națională Michael Flynn. Mulți dintre cei inculpați au beneficiat ulterior de clemență din partea lui Trump. Moștenirea lui Mueller Robert Mueller este amintit ca un lider remarcabil și un slujitor public de integritate. Firma WilmerHale, unde a fost partener, l-a descris ca un „prieten” și un „lider extraordinar”. Moștenirea sa include nu doar schimbările aduse FBI, ci și dedicarea sa față de statul de drept și valorile democratice. [...]

Șefii comunității de informații americane, inclusiv cei ai FBI și CIA , au fost audiați în comisia de informații din Senat. În cadrul discuțiilor, s-a subliniat că regimul iranian a fost afectat de război, dar încă rămâne în picioare. Directorul CIA, John Ratcliffe, a menționat că războiul din Iran va dura între patru și șase săptămâni, având un impact semnificativ asupra regiunii. Evaluările privind Iranul Directorul Informațiilor Naționale, Tulsi Gabbard, a declarat că regimul iranian a fost slăbit semnificativ de conflictele recente. Ea a subliniat că „poziția strategică a Iranului a fost afectată semnificativ”, iar capacitatea sa de a proiecta putere dincolo de granițele sale a fost diminuată. De asemenea, Gabbard a precizat că, dacă regimul iranian va supraviețui, reconstrucția forțelor sale militare și a arsenalului de rachete va necesita mai mulți ani. În ciuda acestor pierderi, Iranul și zonele proxy controlate de Teheran rămân capabile să atace interesele SUA și ale aliaților săi în Orientul Mijlociu. Sistemele de îmbogățire a uraniului ale Iranului au fost distruse în războiul din iunie, iar până în prezent nu există dovezi că Iranul le reconstruiește. Impactul asupra Ucrainei În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Tulsi Gabbard a afirmat că Rusia și-a menținut avantajul, ducând un război de uzură. Ea a explicat că, până la încheierea unui acord de pace, Moscova va continua să urmărească atingerea obiectivelor sale printr-un conflict lent și constant. „Comunitatea de informații evaluează că Rusia a menținut avantajul în războiul împotriva Ucrainei. Până la încheierea unui acord de pace, Moscova va continua probabil să ducă un război lent de uzură până când va considera că obiectivele sale au fost atinse”, a declarat Tulsi Gabbard. Amenințarea iraniană și securitatea SUA Directorul CIA, John Ratcliffe, a contestat afirmațiile conform cărora Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă pentru Statele Unite înainte de atacurile recente. El a subliniat că Iranul a fost o amenințare constantă și că, dacă nu este controlat, ar putea dezvolta capacitatea de a lansa rachete care să atingă teritoriul continental al SUA. Ratcliffe a menționat că există motive întemeiate de îngrijorare cu privire la programul de rachete al Iranului, deoarece Teheranul câștigă experiență în dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. „Degradarea capacităților de producție de rachete ale Iranului este crucială pentru securitatea noastră națională”, a adăugat el. În concluzie, audierile din Congres au subliniat complexitatea și gravitatea situației din Orientul Mijlociu, precum și impactul pe care aceste conflicte îl au asupra securității internaționale. [...]

Presa americană scrie că FBI a avertizat autoritățile din California despre posibilitatea unui atac cu drone asupra coastei de vest a Statelor Unite, într-un context de tensiuni crescute între Washington, Israel și Iran - portivit ABC News . Potrivit relatărilor din presa americană, Biroul Federal de Investigații ar fi transmis un mesaj de alertă structurilor de aplicare a legii din statul California, cerând creșterea vigilenței în cazul unei posibile amenințări aeriene. Scenariul analizat de autorități presupune lansarea unor drone de pe o navă neidentificată aflată în largul coastelor americane, care ar putea viza zone de pe coasta de vest a SUA. În prezent, informațiile privind această potențială amenințare sunt limitate. Sursele citate de ABC News arată că autoritățile americane nu dețin date concrete despre momentul în care ar putea avea loc un eventual atac, nici despre țintele exacte sau persoanele implicate direct într-o astfel de operațiune. Contextul geopolitic Avertismentul apare pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite și Israelul sunt implicate în operațiuni împotriva Iranului. În acest context, unele scenarii analizate de experți iau în calcul posibilitatea unor acțiuni de represalii din partea Teheranului, inclusiv operațiuni indirecte sau neconvenționale. Printre variantele discutate în mediul de securitate se numără: atacuri cu drone lansate de pe nave aflate în larg; operațiuni cibernetice asupra infrastructurii critice; acțiuni împotriva unor companii sau instituții occidentale. Totuși, autoritățile americane nu au confirmat public existența unei amenințări imediate. Reacția administrației americane Subiectul a ajuns și în spațiul politic american. Întrebat despre aceste informații, președintele Statelor Unite, Donald Trump , nu a oferit detalii suplimentare și nici nu a precizat dacă există un nivel concret de risc pentru populație. În lipsa unor informații clare, mesajul transmis structurilor locale pare să aibă mai degrabă rol preventiv, pentru a crește nivelul de pregătire al autorităților din California în eventualitatea unei amenințări. Situația rămâne însă incertă, iar scenariul unui atac cu drone lansat din largul oceanului este, deocamdată, analizat doar ca ipoteză în cadrul evaluărilor de securitate. [...]

Anchetatorii americani suspectează că hackeri asociați guvernului chinez au pătruns într-o rețea internă de supraveghere a FBI , care conține date despre persoane aflate sub monitorizare judiciară. Potrivit The Wall Street Journal , incidentul este investigat de autoritățile americane, iar concluziile preliminare indică posibila implicare a unor grupări de hacking legate de Beijing. Intrarea neautorizată ar fi vizat un sistem informatic neclasificat al FBI care stochează informații despre activități de supraveghere autorizate de instanțe. În baza acestor sisteme sunt gestionate date precum apelurile telefonice ale suspecților, adresele IP, site-urile accesate sau alte informații tehnice de rutare a comunicațiilor. Potrivit oficialilor citați de publicație, sistemul nu conține conținutul conversațiilor sau mesajelor, ci doar metadate legate de comunicații. Investigația FBI este în fază incipientă Autoritățile americane au început investigația luna trecută, după identificarea unor activități suspecte în rețelele interne ale agenției. Congresul a fost informat recent despre incident, iar amploarea exactă a breșei nu este încă cunoscută. FBI a confirmat că a detectat și a remediat activitățile suspecte din sistemele sale, fără a oferi detalii suplimentare despre atac. Dacă implicarea Chinei va fi confirmată, ar fi vorba despre una dintre cele mai recente operațiuni de spionaj cibernetic îndreptate împotriva infrastructurii de securitate a Statelor Unite. Legături posibile cu operațiunea „Salt Typhoon” Autoritățile analizează dacă atacul are legătură cu gruparea de hackeri cunoscută sub numele „ Salt Typhoon ” , asociată serviciilor de informații chineze. Această rețea a fost implicată anterior într-o operațiune amplă de spionaj cibernetic care a vizat furnizori de telecomunicații din SUA. Campania, descoperită de autorități abia după mai mulți ani, ar fi permis accesul la cantități mari de date privind apelurile telefonice ale utilizatorilor americani, inclusiv comunicațiile unor persoane cu funcții importante în stat. Amenințare globală Potrivit oficialilor din domeniul informațiilor, operațiunea Salt Typhoon ar fi vizat sisteme din peste 80 de țări și ar fi fost una dintre cele mai ample campanii de spionaj cibernetic atribuite Chinei. Guvernul chinez a respins în mod repetat acuzațiile occidentale privind atacurile cibernetice asupra instituțiilor guvernamentale și companiilor private, susținând că Statele Unite sunt, la rândul lor, implicate în operațiuni agresive în spațiul digital. [...]

O platformă majoră de vânzare a datelor furate a fost închisă după o investigație a FBI și o operațiune internațională în 13 țări, în care sunt cercetați și cinci români, relatează Digi24 . Platforma, cunoscută drept unul dintre cele mai mari forumuri online unde se puteau cumpăra și vinde date furate și instrumente folosite în criminalitatea cibernetică, a fost închisă în urma cooperării dintre FBI, autoritățile române și polițiștii din alte 12 state. Acțiunea a fost coordonată de Biroul pentru Afaceri Internaționale al Departamentului de Justiție al SUA și Europol, potrivit News.ro, citată de Digi24. În România, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, împreună cu procurorii DIICOT – Structura Centrală, au pus în aplicare marți șase mandate de percheziție domiciliară în județele Ilfov, Timiș, Alba, Călărași și Neamț, într-un dosar privind „operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”, informează Poliția Română. Ancheta a pornit de la investigații ale FBI asupra platformei online și a dus la identificarea a cinci români, suspectați că ar fi fost implicați în astfel de operațiuni ilegale. Conform descrierii din comunicările citate, pe platformă ar fi fost comercializate baze de date sustrase, credențiale de acces și date personale, inclusiv identități digitale și numere de carduri, precum și vulnerabilități software obținute prin acces neautorizat la dispozitivele victimelor. Din probele administrate reiese că, între 2022 și 2025, românii cercetați ar fi pus la dispoziție în mod repetat, fără drept, credențiale de acces care ar fi permis intrarea în conturi online (aplicații, rețele de socializare, plăți) aparținând unor persoane neidentificate. În esență, anchetatorii indică faptul că pe platformă se tranzacționau, între altele: - baze de date furate; - credențiale de acces (nume de utilizator, adrese de e-mail, parole, coduri de acces); - date de identificare personală și identități digitale; - numere de carduri de credit și debit; - vulnerabilități software și mijloace pentru obținerea accesului neautorizat. În urma perchezițiilor din România au fost descoperite și ridicate dispozitive de stocare a datelor. Poliția Română mai precizează că, în cadrul acțiunii concertate, platforma a fost închisă, iar Departamentul de Justiție al SUA a anunțat confiscarea bazei de date a acesteia, într-un demers care vizează limitarea infrastructurii folosite pentru fraudă și acces neautorizat la conturi și dispozitive. [...]

Un bărbat înarmat a fost împușcat mortal după ce a intrat în perimetrul securizat al reședinței Mar-a-Lago , în urma unei intervenții a agenților Secret Service și a unui adjunct al șerifului din comitatul Palm Beach, potrivit NBC News . Incidentul a avut loc duminică, 22 februarie 2026. Secret Service a transmis că bărbatul a pătruns în zona securizată având „ceea ce părea a fi o pușcă și un bidon cu combustibil”. Șeriful comitatului Palm Beach, Rick Bradshaw, a declarat la o conferință de presă că forțele de ordine au intervenit după ce dispozitivul de securitate a detectat intruziunea. Potrivit lui Bradshaw, suspectul a fost confruntat și i s-a cerut să lase obiectele. Acesta ar fi pus jos bidonul, dar ar fi ridicat arma „în poziție de tragere”, moment în care adjunctul șerifului și doi agenți Secret Service au deschis focul, „neutralizând amenințarea”. Bărbatul a murit la fața locului, iar niciun ofițer nu a fost rănit. Secret Service a precizat că identitatea suspectului nu a fost făcută publică până la notificarea familiei. Ancheta privind „identitatea, acțiunile, posibilul motiv și folosirea forței” este derulată de FBI, Secret Service și Biroul Șerifului din Palm Beach. Donald Trump nu se afla la Mar-a-Lago în momentul incidentului. Casa Albă a direcționat solicitările de comentarii către Secret Service și FBI. Agenții implicați în împușcare au fost plasați în concediu administrativ, o procedură descrisă drept rutină în astfel de cazuri. Contextul este unul de sensibilitate ridicată în SUA, pe fondul îngrijorărilor legate de violența politică, după episoade anterioare în care Trump a fost ținta unor tentative de asasinat, menționează NBC News. [...]

Vicepremierul Cătălin Predoiu s-a întâlnit la Washington cu conducerea FBI , într-o discuție bilaterală axată pe cooperarea operativă pentru creșterea siguranței publice, potrivit AGERPRES . Întrevederea a avut loc marți, 17 februarie 2026, cu o delegație condusă de directorul FBI, Kash Patel, alături de adjunctul directorului, Christopher Raia, și asistentul directorului pentru Operațiuni Internaționale, Jason Kaplan. Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, întâlnirea a continuat discuția purtată anterior, în decembrie 2025, tot la Washington, între ministrul Predoiu și directorul FBI. Miza declarată a acestor contacte este consolidarea cooperării bilaterale în domenii cu impact direct asupra ordinii publice, într-un context în care criminalitatea organizată și amenințările transfrontaliere necesită coordonare între instituții. Discuțiile au vizat dezvoltarea unor modalități concrete de lucru în echipe mixte MAI – IGPR – DGPI – FBI pentru combaterea grupurilor de criminalitate internațională organizată, a traficului de droguri, migrației ilegale, traficului de persoane, criminalității informatice (infracțiuni comise prin sisteme informatice) și terorismului. Totodată, părțile au convenit să dezvolte programe comune de formare profesională și specializare, cu sprijinul Biroului FBI din București și al Academiei de Poliție a FBI de la Quantico. În comunicatul citat, Cătălin Predoiu a declarat că obiectivul MAI este „creșterea gradului de siguranță publică în România” și că, prin întâlnirile din decembrie și din 17 februarie, au fost stabilite direcții de acțiune concretă pentru extinderea cooperării. Următorul pas, potrivit cadrului anunțat, ar fi operaționalizarea formatelor de lucru și a programelor de pregătire convenite la nivel bilateral. [...]

Microsoft confirmă că poate furniza FBI cheile BitLocker potrivit Windows Central , dacă există un ordin legal valid. În practică, asta înseamnă că autoritățile pot obține cheia de criptare necesară pentru a decripta și accesa datele de pe un PC cu Windows, atunci când cheia a fost salvată în cloud-ul Microsoft. Publicația a relatat despre un caz din Guam , la începutul lui 2025, în care Microsoft ar fi furnizat FBI chei BitLocker pentru a accesa un dispozitiv. Ancheta viza presupuse dovezi legate de administrarea programului de asistență pentru șomaj din perioada Covid și o posibilă schemă de deturnare de fonduri, conform relatării. Din perspectiva confidențialității utilizatorilor Windows, miza este setarea implicită: „Windows PCs by default will backup their encryption keys to the cloud, and Microsoft isn't afraid to share those with the FBI if requested.” Dacă această copie de siguranță ajunge în contul Microsoft fără ca utilizatorul să realizeze, cheia devine un punct unic de acces: cine o obține poate ocoli protecția oferită de criptarea discului și poate citi conținutul stocat local. „Microsoft a confirmat, într-o declarație pentru Forbes , că va oferi FBI acces la cheile de criptare BitLocker atunci când există un ordin legal valid care solicită acest lucru.” Windows Central mai susține că Microsoft primește „în jur de 20” de solicitări pe an de la FBI pentru astfel de chei, însă „majoritatea” nu pot fi onorate deoarece cheia nu a fost încărcată în cloud. Tot aici apare și critica principală pentru confidențialitate: publicația afirmă că cheile care ajung pe serverele Microsoft ar fi disponibile „într-o stare necriptată” în cloud, ceea ce ar permite companiei să le vadă și, la nevoie, să le predea în baza unui ordin legal. Pentru utilizatori, consecința imediată este că protecția BitLocker nu mai depinde doar de parola sau de controlul fizic al dispozitivului, ci și de modul în care este administrată cheia în ecosistemul cloud. Windows Central indică faptul că utilizatorii pot verifica pe site-ul contului Microsoft ce PC-uri au chei BitLocker stocate pe serverele companiei și le pot șterge de acolo, dacă sunt prezente — o măsură relevantă pentru cei care vor să reducă expunerea datelor în cazul unor solicitări legale către furnizor. [...]