Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Presa americană scrie că FBI a avertizat autoritățile din California despre posibilitatea unui atac cu drone asupra coastei de vest a Statelor Unite, într-un context de tensiuni crescute între Washington, Israel și Iran - portivit ABC News.
Potrivit relatărilor din presa americană, Biroul Federal de Investigații ar fi transmis un mesaj de alertă structurilor de aplicare a legii din statul California, cerând creșterea vigilenței în cazul unei posibile amenințări aeriene. Scenariul analizat de autorități presupune lansarea unor drone de pe o navă neidentificată aflată în largul coastelor americane, care ar putea viza zone de pe coasta de vest a SUA.
În prezent, informațiile privind această potențială amenințare sunt limitate. Sursele citate de ABC News arată că autoritățile americane nu dețin date concrete despre momentul în care ar putea avea loc un eventual atac, nici despre țintele exacte sau persoanele implicate direct într-o astfel de operațiune.
Avertismentul apare pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite și Israelul sunt implicate în operațiuni împotriva Iranului. În acest context, unele scenarii analizate de experți iau în calcul posibilitatea unor acțiuni de represalii din partea Teheranului, inclusiv operațiuni indirecte sau neconvenționale.
Printre variantele discutate în mediul de securitate se numără:
Totuși, autoritățile americane nu au confirmat public existența unei amenințări imediate.
Subiectul a ajuns și în spațiul politic american. Întrebat despre aceste informații, președintele Statelor Unite, Donald Trump, nu a oferit detalii suplimentare și nici nu a precizat dacă există un nivel concret de risc pentru populație.
În lipsa unor informații clare, mesajul transmis structurilor locale pare să aibă mai degrabă rol preventiv, pentru a crește nivelul de pregătire al autorităților din California în eventualitatea unei amenințări.
Situația rămâne însă incertă, iar scenariul unui atac cu drone lansat din largul oceanului este, deocamdată, analizat doar ca ipoteză în cadrul evaluărilor de securitate.
Recomandate
Suspiciunile Casei Albe că un grup legat de China ar fi avut acces la modelele avansate Mythos și Fable ale Anthropic au stat, potrivit The Verge , la baza deciziei SUA de a impune restricții de export — un semnal că reglementarea AI începe să fie tratată ca măsură de securitate națională, nu doar ca politică industrială. Informația pornește dintr-un raport Semafor , citat de publicație, care susține că temerile privind un posibil acces al unui grup conectat la China la Mythos au influențat decizia administrației americane. Miza, în scenariul descris, este ca un astfel de acces să permită utilizarea modelului în scopuri considerate sensibile de guvernul SUA. De ce contează: exporturile de AI, legate direct de riscul de compromitere Materialul indică faptul că, dacă guvernul chinez ar fi avut acces la Mythos 5 sau Fable 5, riscul invocat ar fi unul de securitate națională. În plus, este menționată posibilitatea de „distilare” — o tehnică prin care un model mai simplu („elev”) este antrenat pe ieșirile unui model mai avansat pentru a-i reproduce comportamentul — ceea ce ar putea facilita „reconstruirea” funcțională a modelului. Ce este confirmat și ce rămâne neclar Casa Albă nu a confirmat raportul, iar o postare pe X a consilierului lui Trump, David Sacks , nu a menționat China. În schimb, Sacks s-a concentrat pe o presupusă posibilitate ca Fable și Mythos să poată fi „jailbreak-uite” (adică ocolite mecanismele de siguranță), lucru pe care Anthropic l-a negat. Anthropic nu a răspuns solicitării de comentarii, însă un purtător de cuvânt a declarat pentru Semafor că guvernul SUA nu a adus în discuție China în conversațiile despre controalele la export. Context: Mythos a mai fost expus anterior Publicația amintește că nu ar fi prima breșă jenantă legată de cel mai puternic model al Anthropic: un grup de pe Discord ar fi avut acces la Mythos timp de două săptămâni, înainte ca Anthropic să descopere incidentul și să taie accesul. Compania a susținut, în același context, că Mythos este prea periculos și prea puternic pentru a fi oferit publicului larg. În lipsa unei confirmări oficiale din partea Casei Albe, rămâne de urmărit dacă suspiciunile privind accesul „China-linked” vor fi detaliate public și dacă vor conduce la extinderea controalelor de export pentru alte modele AI de vârf. [...]
Google a deschis un proces împotriva unei rețele de escrocherii care ar fi folosit Gemini pentru a automatiza fraude financiare , într-un demers care combină presiunea juridică cu măsuri operaționale împreună cu operatori telecom și autorități, potrivit 9to5Google . Ținta acțiunii în instanță este „ Outsider Enterprise ”, o rețea de criminalitate cibernetică cu bază în China, despre care The New York Times relatează că ar fi folosit Gemini pentru a „trimite în masă escrocherii financiare către sute de mii de americani”. Conform informațiilor prezentate, gruparea ar fi generat site-uri false care imitau servicii și branduri cunoscute, inclusiv Google și YouTube, dar și instituții/servicii publice precum US Postal Service și E‑ZPass (New York). Dimensiunea operațiunii: site-uri false, URL-uri frauduloase și mesaje către utilizatori Android Într-o postare pe blogul oficial al companiei, The Keyword , Google descrie amploarea activității atribuite rețelei, cu impact direct asupra utilizatorilor: „Sute de mii” de victime ar fi fost păgubite, cu pierderi estimate „în milioane” (fără o sumă exactă). 9.000 de site-uri false și peste 1 milion de URL-uri frauduloase asociate grupării. 55.000 de mesaje spam semnalate de utilizatori Android în doar două săptămâni din luna mai (echivalentul a peste două plângeri pe minut). 2,5 milioane de mesaje trimise către utilizatori Android, în același interval de două săptămâni, conținând linkuri către site-uri generate de rețea. Deși postarea Google citată de 9to5Google nu menționează explicit că escrocii ar fi folosit modele Gemini, acțiunea în instanță și relatarea The New York Times leagă utilizarea Gemini de mecanismul de creare a infrastructurii de fraudă (site-uri și campanii de mesaje). De ce contează pentru companii și utilizatori: costuri de apărare și presiune pentru reguli mai dure Cazul indică o schimbare de accent: pe lângă măsurile tehnice, Google încearcă să folosească instanța pentru a descuraja rețelele care „industrializează” phishing-ul (fraude prin mesaje și site-uri care imită servicii legitime) cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială. În paralel cu procesul, compania spune că lucrează cu mari operatori telecom din SUA și cu FBI pentru a opri rețeaua, inclusiv prin blocarea mesajelor înainte să ajungă la clienți. Google menționează și că susține adoptarea unor legi mai stricte, adaptate „erei AI”, fără a detalia în material ce schimbări legislative ar urmări concret. Separat, Ars Technica notează că, potrivit documentelor depuse de Google, rețeaua ar fi operat prin Telegram și ar fi oferit „phishing-as-a-service” (servicii „la cheie” pentru fraudă), inclusiv șabloane pentru escrocherii. Aceeași sursă mai arată că mesajele trimise către utilizatori invocau frecvent „probleme de cont” sau „probleme de livrare”, pentru a împinge victimele către site-uri false unde li se cereau date personale și bancare. Ce urmează Procesul ar putea duce la măsuri judiciare care să îngreuneze funcționarea infrastructurii online a grupării (site-uri și domenii), însă efectul real depinde de aplicarea deciziilor și de cooperarea cu operatorii telecom și autoritățile. Pentru utilizatori, semnalul imediat rămâne același: mesajele cu linkuri către „verificări urgente” de cont sau livrare sunt un vector major de fraudă, iar atacatorii își pot scala rapid campaniile cu ajutorul instrumentelor AI. [...]
Google vizează în instanță o rețea de escrocherii cu mesaje și cere legi mai dure , într-o mișcare care combină apărarea tehnică cu presiunea juridică asupra infrastructurii folosite la phishing (furt de date prin imitarea unor branduri). Potrivit Google Blog , compania a depus un proces civil pentru a „dezafecta” o operațiune numită „ Outsider Enterprise ”, în paralel cu coordonare cu FBI și colaborare cu mari operatori telecom pentru blocarea mesajelor frauduloase înainte să ajungă la utilizatori. Ținta: „Outsider Enterprise”, o operațiune organizată cu infrastructură online masivă Google afirmă că procesul civil vizează o rețea de criminalitate cibernetică „organizată”, pe care o descrie ca fiind bazată în China și coordonată prin Telegram. Conform companiei, gruparea distribuie „kituri de phishing” (pachete de instrumente care permit lansarea rapidă a campaniilor de fraudă), folosite pentru a trimite în masă mesaje care par a veni de la Google și alte branduri cunoscute. Dimensiunea operațiunii, așa cum este prezentată de Google, include: aproximativ 9.000 de site-uri false și peste 1 milion de URL-uri frauduloase asociate grupului; 55.000 de mesaje spam semnalate de utilizatori Android în două săptămâni din luna mai (peste două sesizări pe minut); 2,5 milioane de mesaje trimise către utilizatori Android, în aceeași perioadă, cu linkuri către site-uri generate de rețea; „sute de mii” de victime, cu pierderi estimate „la milioane” (fără o valoare exactă). Răspunsul: proces, acțiuni de aplicare a legii și blocare la nivel de rețea Compania spune că demersul în instanță urmărește să „demonteze infrastructura” folosită de rețea, iar în paralel lucrează cu FBI , care „va întreprinde acțiuni de aplicare a legii”. În zona operațională, Google indică o cooperare continuă cu AT&T, T-Mobile și Verizon pentru a bloca mesajele frauduloase înainte de livrare. Într-o declarație inclusă de Google, FBI descrie operațiunea ca pe un „business” construit pe impersonarea brandurilor și notează că folosirea inteligenței artificiale face frauda „mai convingătoare și mai greu de detectat”. „Infractorii folosesc tot mai mult inteligența artificială pentru a face astfel de fraude mai convingătoare și mai greu de detectat.” — Brett Leatherman, FBI Cyber Division (citat reprodus de Google) Miza de reglementare: șapte proiecte de lege „bipartizane” pentru protecții permanente Google susține că „litigiul singur” nu va opri fenomenul și afirmă că promovează șapte proiecte de lege bipartizane la nivel federal în SUA pentru combaterea escrocheriilor, inclusiv a celor create cu ajutorul inteligenței artificiale. În text sunt menționate inițiative precum „ Stop SCAMS Act ”, prezentate prin declarații ale unor membri ai Congresului. Ce se schimbă pentru utilizatori: apărare automată în Android și filtrare masivă a mesajelor Pe partea de produse, Google spune că folosește instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a contracara escrocheriile generate tot cu AI, inclusiv: funcții de detectare a escrocheriilor pe Android , care alertează utilizatorii în conversații și în timpul apelurilor; „apărări integrate” în mesagerie care ar intercepta peste 10 miliarde de mesaje malițioase lunar . Pentru funcția de detectare a apelurilor suspecte, compania indică separat un material dedicat despre „scam detection” pe Android, publicat pe blogul de securitate al Google: Google Security Blog . [...]
SUA alocă sute de milioane de dolari pentru securitatea Cupei Mondiale 2026 , mizând pe supraveghere asistată de inteligență artificială, detectarea dronelor și roboți de patrulare, într-un dispozitiv care implică sute de agenții și parteneri privați, potrivit Adevărul . Turneul, găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic, reunește 48 de echipe și programează 104 meciuri în 16 orașe, cu așteptări de „milioane de spectatori”, ceea ce ridică miza operațională și de securitate. Andrew Giuliani, director executiv al grupului de lucru pentru securitatea Cupei Mondiale constituit de administrația președintelui Donald Trump, a spus că „America nu a mai avut niciodată o vară de această amploare” din perspectiva securității și a comparat efortul cu „78 de finale Super Bowl desfășurate în doar 39 de zile”. Bugete și coordonare: un efort federal cu execuție locală Pentru susținerea măsurilor de securitate, agenția federală americană pentru gestionarea situațiilor de urgență a alocat 625 de milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) către 11 orașe-gazdă din SUA. Separat, alte 250 de milioane de dolari (aprox. 1,2 miliarde lei) au fost direcționate către programe de detectare și neutralizare a dronelor. În paralel, potrivit ESPN (citat de publicație), peste 400 de agenții de aplicare a legii colaborează cu guvernul federal și cu firme private de securitate pentru protejarea stadioanelor, bazelor de pregătire și hotelurilor. Tehnologia intră în dispozitiv: roboți, camere „inteligente” și traducere în timp real Printre tehnologiile menționate se află câinii roboți Spot, dezvoltați de Boston Dynamics (companie deținută de Hyundai Motor Group). Conform companiei, acești roboți vor fi utilizați pentru verificarea coletelor suspecte și a altor obiecte care pot reprezenta un risc. Articolul notează că și autoritățile mexicane intenționează să desfășoare astfel de sisteme în anumite locații asociate turneului. Pe zona de supraveghere și interacțiune cu publicul, o parte dintre patrulele de poliție vor avea camere capabile să traducă în timp real conversațiile cu suporterii străini. Autoritățile vor folosi și vehicule cu scanare cu raze X, alături de „mii de camere inteligente” și sisteme bazate pe inteligență artificială pentru analiza fluxurilor de persoane și identificarea unor posibile situații de risc. Dronele, risc prioritar, pe fondul preocupărilor mai largi de securitate Oficialii consideră dronele una dintre principalele amenințări: zborurile vor fi interzise deasupra stadioanelor și zonelor dedicate fanilor, iar spațiul aerian va fi monitorizat permanent. Mai multe companii au fost contractate pentru detectarea și interceptarea dronelor neautorizate; Fortem Technologies, de exemplu, spune că va utiliza drone interceptoare echipate cu plase, capabile să captureze alte aparate în zbor. Contextul de securitate rămâne sensibil și din cauza violenței armate din SUA: planurile au fost privite „cu și mai multă atenție” după ce nouă persoane au fost rănite într-un schimb de focuri în apropierea bazei de pregătire a naționalei Angliei din Kansas City. Anchetatorii nu au găsit indicii care să lege incidentul de Cupa Mondială, iar Associated Press este citată în legătură cu reluarea dezbaterii despre violența armată; publicația menționează și datele Gun Violence Archive, potrivit cărora în 2025 au fost raportate peste 400 de atacuri armate în masă în SUA. Cupa Mondială FIFA 2026 începe pe 11 iunie, cu meciul dintre Mexic și Africa de Sud, programat pe stadionul din Mexico City. În acest moment, potrivit lui Giuliani, autoritățile nu au identificat „amenințări credibile” la adresa competiției, însă succesul organizării va depinde și de capacitatea de a gestiona un dispozitiv de securitate de o complexitate rar întâlnită la un eveniment sportiv. [...]
FBI a confiscat 13 site-uri folosite pentru recrutare și colectare de informații sensibile , într-o operațiune care, potrivit autorităților americane, ar avea legături cu serviciile de informații ale Chinei, relatează Adevărul . Miza pentru mediul public și privat este una de securitate operațională: schema ar fi vizat direct persoane cu acces la date clasificate, folosind „oferte de muncă” ca pretext. Potrivit autorităților, domeniile vizate făceau parte dintr-o campanie online orientată către actuali și foști angajați ai guvernului SUA, inclusiv persoane care au deținut sau dețin autorizații de securitate. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Anadolu. Cum ar fi funcționat schema: identități false și „joburi” de consultanță Site-urile ar fi folosit identități false sau furate și fotografii de profil generate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a crea aparența unor entități legitime. În acest cadru, erau promovate oferte de muncă aparent inofensive, în special poziții de consultanță adresate foștilor sau actualilor angajați guvernamentali. Departamentul de Justiție susține că persoanele contactate erau încurajate să furnizeze rapoarte legate de activitatea profesională și alte informații sensibile, în schimbul unor plăți financiare. Plăți și încercări de a evita trasabilitatea Oficialii americani afirmă că organizatorii ar fi încercat să își ascundă identitatea și fluxurile financiare prin utilizarea criptomonedelor și a unor platforme de plată online, pentru a îngreuna trasabilitatea tranzacțiilor. În material este citată o declarație a procurorului general adjunct pentru securitate națională, John A. Eisenberg , care indică mecanismul de atragere folosit în astfel de operațiuni: „Aceste confiscări de domenii oferă o imagine asupra modului în care actorii străini pot folosi promisiunea unor câștiguri facile pentru a atrage cetățeni americani să divulge informații sensibile sau clasificate, pe care sunt obligați să le protejeze”. De ce contează pentru companii și instituții Dincolo de componenta de contraspionaj, cazul arată cum canalele uzuale de recrutare online pot fi folosite ca vector de colectare de informații: prin identități credibile (inclusiv generate cu inteligență artificială), „oferte” țintite și stimulente financiare. Pentru organizații, riscul se traduce în expunerea angajaților și colaboratorilor cu acces la date sensibile, inclusiv prin activități aparent banale, precum redactarea unor rapoarte sau consultanță. Adevărul nu precizează ce domenii au fost confiscate și nici dacă există persoane arestate în acest dosar; informațiile publicate se referă la acțiunea de blocare/confiscare a celor 13 site-uri și la modul de operare descris de autoritățile americane. [...]
Un presupus sabotaj coordonat online arată cum rețelele rusești pot transforma recrutarea pe Telegram în atacuri fizice în Marea Britanie , potrivit Focus , care citează o investigație a Financial Times despre incendieri ce au vizat locuința lui Keir Starmer și alte ținte din anturajul premierului britanic. Investigația Financial Times indică faptul că în spatele atacurilor s-ar afla o rețea de sabotaj operată online, cu legături în Rusia. În acest context, un muncitor în construcții ucrainean în vârstă de 22 de ani, Roman Lavrynovych, care locuiește la Londra, a fost găsit vinovat luni, după un proces de șase săptămâni la Old Bailey, pentru implicarea sa în incendieri. Starmer calificase anterior faptele drept „un atac asupra democrației”. Recrutare și coordonare pe Telegram, cu piste către Rusia Potrivit materialului, procurorii nu au oferit detalii despre identitatea persoanei care l-ar fi contactat pe Lavrynovych. A fost făcut public doar faptul că aceasta folosea Telegram sub numele „El Money” și comunica atât în rusă, cât și în ucraineană. Investigația Financial Times, bazată pe date de pe Telegram, portofele de criptomonede (instrumente digitale folosite pentru stocarea și transferul de active cripto), documente judiciare și discuții cu oficiali occidentali din securitate, concluzionează că „El Money” s-ar fi aflat în Rusia. Legături cu grupări de hacktiviști și obiectivul de a amplifica tensiunile sociale Aceeași investigație susține că „El Money” ar fi avut legături strânse cu gruparea de hacktiviști pro-Kremlin NoName057(16), pe care SUA o clasifică drept un „proiect sprijinit de stat” de către Rusia. Conform constatărilor anchetatorilor citate, NoName și alte grupuri cibernetice rusești cu orientare naționalistă ar fi încercat să recruteze „interpuși” prin internet, pentru a susține interesele de politică externă ale Kremlinului și, simultan, pentru a accentua tensiunile sociale în Europa, inclusiv prin distribuirea de conținut de extremă dreapta și anti-migrație. În plus, presupusul organizator al incendiilor ar fi recrutat persoane în Marea Britanie pentru a realiza graffiti islamofobe pe moschei și în alte locuri din Londra, potrivit informațiilor prezentate. [...]
