Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O platformă majoră de vânzare a datelor furate a fost închisă după o investigație a FBI și o operațiune internațională în 13 țări, în care sunt cercetați și cinci români, relatează Digi24.
Platforma, cunoscută drept unul dintre cele mai mari forumuri online unde se puteau cumpăra și vinde date furate și instrumente folosite în criminalitatea cibernetică, a fost închisă în urma cooperării dintre FBI, autoritățile române și polițiștii din alte 12 state. Acțiunea a fost coordonată de Biroul pentru Afaceri Internaționale al Departamentului de Justiție al SUA și Europol, potrivit News.ro, citată de Digi24.
În România, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, împreună cu procurorii DIICOT – Structura Centrală, au pus în aplicare marți șase mandate de percheziție domiciliară în județele Ilfov, Timiș, Alba, Călărași și Neamț, într-un dosar privind „operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”, informează Poliția Română.
Ancheta a pornit de la investigații ale FBI asupra platformei online și a dus la identificarea a cinci români, suspectați că ar fi fost implicați în astfel de operațiuni ilegale. Conform descrierii din comunicările citate, pe platformă ar fi fost comercializate baze de date sustrase, credențiale de acces și date personale, inclusiv identități digitale și numere de carduri, precum și vulnerabilități software obținute prin acces neautorizat la dispozitivele victimelor.
Din probele administrate reiese că, între 2022 și 2025, românii cercetați ar fi pus la dispoziție în mod repetat, fără drept, credențiale de acces care ar fi permis intrarea în conturi online (aplicații, rețele de socializare, plăți) aparținând unor persoane neidentificate.
În esență, anchetatorii indică faptul că pe platformă se tranzacționau, între altele:
În urma perchezițiilor din România au fost descoperite și ridicate dispozitive de stocare a datelor. Poliția Română mai precizează că, în cadrul acțiunii concertate, platforma a fost închisă, iar Departamentul de Justiție al SUA a anunțat confiscarea bazei de date a acesteia, într-un demers care vizează limitarea infrastructurii folosite pentru fraudă și acces neautorizat la conturi și dispozitive.
Recomandate
Google a deschis un proces împotriva unei rețele de escrocherii care ar fi folosit Gemini pentru a automatiza fraude financiare , într-un demers care combină presiunea juridică cu măsuri operaționale împreună cu operatori telecom și autorități, potrivit 9to5Google . Ținta acțiunii în instanță este „ Outsider Enterprise ”, o rețea de criminalitate cibernetică cu bază în China, despre care The New York Times relatează că ar fi folosit Gemini pentru a „trimite în masă escrocherii financiare către sute de mii de americani”. Conform informațiilor prezentate, gruparea ar fi generat site-uri false care imitau servicii și branduri cunoscute, inclusiv Google și YouTube, dar și instituții/servicii publice precum US Postal Service și E‑ZPass (New York). Dimensiunea operațiunii: site-uri false, URL-uri frauduloase și mesaje către utilizatori Android Într-o postare pe blogul oficial al companiei, The Keyword , Google descrie amploarea activității atribuite rețelei, cu impact direct asupra utilizatorilor: „Sute de mii” de victime ar fi fost păgubite, cu pierderi estimate „în milioane” (fără o sumă exactă). 9.000 de site-uri false și peste 1 milion de URL-uri frauduloase asociate grupării. 55.000 de mesaje spam semnalate de utilizatori Android în doar două săptămâni din luna mai (echivalentul a peste două plângeri pe minut). 2,5 milioane de mesaje trimise către utilizatori Android, în același interval de două săptămâni, conținând linkuri către site-uri generate de rețea. Deși postarea Google citată de 9to5Google nu menționează explicit că escrocii ar fi folosit modele Gemini, acțiunea în instanță și relatarea The New York Times leagă utilizarea Gemini de mecanismul de creare a infrastructurii de fraudă (site-uri și campanii de mesaje). De ce contează pentru companii și utilizatori: costuri de apărare și presiune pentru reguli mai dure Cazul indică o schimbare de accent: pe lângă măsurile tehnice, Google încearcă să folosească instanța pentru a descuraja rețelele care „industrializează” phishing-ul (fraude prin mesaje și site-uri care imită servicii legitime) cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială. În paralel cu procesul, compania spune că lucrează cu mari operatori telecom din SUA și cu FBI pentru a opri rețeaua, inclusiv prin blocarea mesajelor înainte să ajungă la clienți. Google menționează și că susține adoptarea unor legi mai stricte, adaptate „erei AI”, fără a detalia în material ce schimbări legislative ar urmări concret. Separat, Ars Technica notează că, potrivit documentelor depuse de Google, rețeaua ar fi operat prin Telegram și ar fi oferit „phishing-as-a-service” (servicii „la cheie” pentru fraudă), inclusiv șabloane pentru escrocherii. Aceeași sursă mai arată că mesajele trimise către utilizatori invocau frecvent „probleme de cont” sau „probleme de livrare”, pentru a împinge victimele către site-uri false unde li se cereau date personale și bancare. Ce urmează Procesul ar putea duce la măsuri judiciare care să îngreuneze funcționarea infrastructurii online a grupării (site-uri și domenii), însă efectul real depinde de aplicarea deciziilor și de cooperarea cu operatorii telecom și autoritățile. Pentru utilizatori, semnalul imediat rămâne același: mesajele cu linkuri către „verificări urgente” de cont sau livrare sunt un vector major de fraudă, iar atacatorii își pot scala rapid campaniile cu ajutorul instrumentelor AI. [...]
Google vizează în instanță o rețea de escrocherii cu mesaje și cere legi mai dure , într-o mișcare care combină apărarea tehnică cu presiunea juridică asupra infrastructurii folosite la phishing (furt de date prin imitarea unor branduri). Potrivit Google Blog , compania a depus un proces civil pentru a „dezafecta” o operațiune numită „ Outsider Enterprise ”, în paralel cu coordonare cu FBI și colaborare cu mari operatori telecom pentru blocarea mesajelor frauduloase înainte să ajungă la utilizatori. Ținta: „Outsider Enterprise”, o operațiune organizată cu infrastructură online masivă Google afirmă că procesul civil vizează o rețea de criminalitate cibernetică „organizată”, pe care o descrie ca fiind bazată în China și coordonată prin Telegram. Conform companiei, gruparea distribuie „kituri de phishing” (pachete de instrumente care permit lansarea rapidă a campaniilor de fraudă), folosite pentru a trimite în masă mesaje care par a veni de la Google și alte branduri cunoscute. Dimensiunea operațiunii, așa cum este prezentată de Google, include: aproximativ 9.000 de site-uri false și peste 1 milion de URL-uri frauduloase asociate grupului; 55.000 de mesaje spam semnalate de utilizatori Android în două săptămâni din luna mai (peste două sesizări pe minut); 2,5 milioane de mesaje trimise către utilizatori Android, în aceeași perioadă, cu linkuri către site-uri generate de rețea; „sute de mii” de victime, cu pierderi estimate „la milioane” (fără o valoare exactă). Răspunsul: proces, acțiuni de aplicare a legii și blocare la nivel de rețea Compania spune că demersul în instanță urmărește să „demonteze infrastructura” folosită de rețea, iar în paralel lucrează cu FBI , care „va întreprinde acțiuni de aplicare a legii”. În zona operațională, Google indică o cooperare continuă cu AT&T, T-Mobile și Verizon pentru a bloca mesajele frauduloase înainte de livrare. Într-o declarație inclusă de Google, FBI descrie operațiunea ca pe un „business” construit pe impersonarea brandurilor și notează că folosirea inteligenței artificiale face frauda „mai convingătoare și mai greu de detectat”. „Infractorii folosesc tot mai mult inteligența artificială pentru a face astfel de fraude mai convingătoare și mai greu de detectat.” — Brett Leatherman, FBI Cyber Division (citat reprodus de Google) Miza de reglementare: șapte proiecte de lege „bipartizane” pentru protecții permanente Google susține că „litigiul singur” nu va opri fenomenul și afirmă că promovează șapte proiecte de lege bipartizane la nivel federal în SUA pentru combaterea escrocheriilor, inclusiv a celor create cu ajutorul inteligenței artificiale. În text sunt menționate inițiative precum „ Stop SCAMS Act ”, prezentate prin declarații ale unor membri ai Congresului. Ce se schimbă pentru utilizatori: apărare automată în Android și filtrare masivă a mesajelor Pe partea de produse, Google spune că folosește instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a contracara escrocheriile generate tot cu AI, inclusiv: funcții de detectare a escrocheriilor pe Android , care alertează utilizatorii în conversații și în timpul apelurilor; „apărări integrate” în mesagerie care ar intercepta peste 10 miliarde de mesaje malițioase lunar . Pentru funcția de detectare a apelurilor suspecte, compania indică separat un material dedicat despre „scam detection” pe Android, publicat pe blogul de securitate al Google: Google Security Blog . [...]
FBI a confiscat 13 site-uri folosite pentru recrutare și colectare de informații sensibile , într-o operațiune care, potrivit autorităților americane, ar avea legături cu serviciile de informații ale Chinei, relatează Adevărul . Miza pentru mediul public și privat este una de securitate operațională: schema ar fi vizat direct persoane cu acces la date clasificate, folosind „oferte de muncă” ca pretext. Potrivit autorităților, domeniile vizate făceau parte dintr-o campanie online orientată către actuali și foști angajați ai guvernului SUA, inclusiv persoane care au deținut sau dețin autorizații de securitate. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Anadolu. Cum ar fi funcționat schema: identități false și „joburi” de consultanță Site-urile ar fi folosit identități false sau furate și fotografii de profil generate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a crea aparența unor entități legitime. În acest cadru, erau promovate oferte de muncă aparent inofensive, în special poziții de consultanță adresate foștilor sau actualilor angajați guvernamentali. Departamentul de Justiție susține că persoanele contactate erau încurajate să furnizeze rapoarte legate de activitatea profesională și alte informații sensibile, în schimbul unor plăți financiare. Plăți și încercări de a evita trasabilitatea Oficialii americani afirmă că organizatorii ar fi încercat să își ascundă identitatea și fluxurile financiare prin utilizarea criptomonedelor și a unor platforme de plată online, pentru a îngreuna trasabilitatea tranzacțiilor. În material este citată o declarație a procurorului general adjunct pentru securitate națională, John A. Eisenberg , care indică mecanismul de atragere folosit în astfel de operațiuni: „Aceste confiscări de domenii oferă o imagine asupra modului în care actorii străini pot folosi promisiunea unor câștiguri facile pentru a atrage cetățeni americani să divulge informații sensibile sau clasificate, pe care sunt obligați să le protejeze”. De ce contează pentru companii și instituții Dincolo de componenta de contraspionaj, cazul arată cum canalele uzuale de recrutare online pot fi folosite ca vector de colectare de informații: prin identități credibile (inclusiv generate cu inteligență artificială), „oferte” țintite și stimulente financiare. Pentru organizații, riscul se traduce în expunerea angajaților și colaboratorilor cu acces la date sensibile, inclusiv prin activități aparent banale, precum redactarea unor rapoarte sau consultanță. Adevărul nu precizează ce domenii au fost confiscate și nici dacă există persoane arestate în acest dosar; informațiile publicate se referă la acțiunea de blocare/confiscare a celor 13 site-uri și la modul de operare descris de autoritățile americane. [...]
Operațiunea KRATOS 2 ridică miza în combaterea pirateriei prin lovirea infrastructurii , nu doar a site-urilor, cu efecte directe asupra rețelelor care monetizează streamingul ilegal și asupra riscurilor de securitate la care sunt expuși utilizatorii, potrivit HDSatelit . Europol anunță că acțiunea coordonată de Bulgaria, cu sprijinul agenției europene, s-a încheiat cu 29 de arestări , nouă grupuri de crimă organizată desființate și 27.332 de URL-uri de streaming ilegale eliminate . Informațiile au fost confirmate și de poliția din Croația, care a publicat date despre operațiune în limba locală. De ce contează: pirateria, tratată ca infrastructură criminală și risc cibernetic Operațiunea KRATOS 2 s-a derulat între septembrie 2025 și aprilie 2026 și a vizat infrastructura care susținea servicii TV prin IP ilegale (IPTV – distribuție de televiziune prin internet) și platforme de streaming neautorizate. Mesajul anchetatorilor este că „prețul mic” pentru utilizator ascunde o structură mai amplă: rețelele separă site-urile accesate de clienți de serverele care găzduiesc conținutul, își distribuie componentele în mai multe țări și îngreunează astfel identificarea. În același timp, utilizatorii sunt expuși la malware (programe informatice malițioase), spyware (software de spionaj), furt de date și alte forme de exploatare online. Europol tratează infracțiunile de proprietate intelectuală ca pe o zonă în care grupările pot obține venituri importante și pot finanța alte activități ilegale. Rezultatele operaționale: suspecți, percheziții și anchete în curs Pe lângă arestări, anchetatorii au raportat: 86 de suspecți identificați 148 de percheziții 59 de cazuri trimise către autoritățile judiciare 72 de anchete penale deschise , care continuă 169 de domenii raportate 722.961 de elemente identificate ca încălcând drepturile de autor Autoritățile au colectat și date suplimentare despre infrastructura folosită de rețelele ilegale. Cooperare public–privat și coordonare internațională Un element important al operațiunii a fost cooperarea cu parteneri din sectorul privat. Prin schimb de informații, autoritățile au identificat: 4.370 de domenii noi legate de piraterie 18.331 de adrese IP asociate serviciilor ilegale 397.384 de URL-uri raportate pentru blocare sau eliminare 126.979 de alte elemente care încălcau drepturile de autor Datele au fost transmise prin SIENA, aplicația Europol pentru schimb securizat de informații între parteneri. În operațiune au fost implicate autorități din Belgia, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. Europol a lucrat și cu parteneri din zona audio-vizuală și anti-piraterie, inclusiv AAPA, ACE/MPA, LaLiga, UEFA , Friend MTS, beIN Media Group și Irdeto. UEFA a transmis separat că a susținut acțiunea, după colaborarea din operațiunea Kratos anterioară (2024). Context: un model de intervenție care se repetă HDSatelit notează că KRATOS 2 se înscrie într-o linie de acțiuni în care pirateria este asociată cu crima organizată. În 2024, Europol și Eurojust au sprijinit o altă operațiune împotriva serviciilor IPTV ilegale, care a vizat 102 suspecți și a dus la 11 arestări, într-o rețea cu peste 22 de milioane de utilizatori la nivel global. Concluzia operațională a KRATOS 2 este că intervențiile se mută de la „închiderea unor site-uri” la urmărirea infrastructurii și a persoanelor din spatele serviciilor ilegale, ceea ce poate crește presiunea asupra rețelelor și poate reduce, în timp, disponibilitatea acestor servicii. [...]
Telefoanele au devenit o platformă de supraveghere cu implicații directe pentru companii și reglementare , într-un context în care colectarea de date a crescut accelerat, iar utilizatorii acceptă tot mai ușor mecanisme precum „cookie walls”, potrivit unei analize TechRadar care reia un mesaj al pionierului antivirus John McAfee despre pierderea intimității. McAfee a făcut observația în 2014, într-un discurs surpriză la DEF CON 22 , în Las Vegas, unde a vorbit despre intimitate, riscurile aplicațiilor de smartphone și implicațiile unei supravegheri sporite în viitor. Comentariile au venit la scurt timp după dezvăluirile lui Edward Snowden și pe fondul unei creșteri masive a „recoltării” de date (colectare sistematică de date despre utilizatori) de către companiile de social media și producătorii de hardware, interesați să monetizeze datele clienților. De ce contează pentru mediul de afaceri: consimțământul devine „bifat”, nu înțeles Textul indică o schimbare de atitudine în ultimul deceniu: mai mulți oameni par confortabili cu extinderea intruziunii în viața privată de către giganții tehnologici, în pofida unor încercări majore de protecție, precum Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) în UE sau California Consumer Privacy Act (CCPA) în SUA. Un exemplu concret este normalizarea „cookie walls” (ecrane care condiționează accesul de acceptarea cookie-urilor), pe care mulți utilizatori le acceptă rapid pentru a ajunge la conținut. Din perspectiva companiilor, această dinamică mută presiunea de pe „avem consimțământ” pe „cât de valid și informat este consimțământul”, cu potențiale consecințe de conformare și reputație. Un nou strat de risc: AI și dispozitivele purtabile Analiza adaugă că apare „o nouă dimensiune” a intimității odată cu ascensiunea inteligenței artificiale, prin folosirea unor volume mari de date de antrenament colectate de pe web. În paralel, dispozitive precum ochelarii inteligenți sunt menționați ca sursă de provocări suplimentare pentru intimitate, pe măsură ce astfel de sisteme se integrează în viața de zi cu zi. În acest context, publicația notează că există „o nevoie mai mare de sisteme” care să protejeze intimitatea utilizatorilor, invocând cercetare de specialitate (fără a detalia în material concluziile numerice). Context: McAfee și încercarea de a construi un „telefon al intimității” Înainte să moară, în iunie 2021, McAfee a lansat inclusiv un telefon propriu: „Privacy Phone”, anunțat în aprilie 2018. Potrivit articolului, era un dispozitiv Android care includea securitate la nivel de hardware (protecții integrate în componente, nu doar în aplicații), o abordare menită să reducă riscurile care apar atunci când protecția depinde exclusiv de software. [...]
Un grup de spionaj cibernetic a controlat autentificarea și a rămas nedetectat 10 ani , ceea ce arată cât de greu devine de curățat un incident atunci când atacatorii modifică componente critice de sistem, nu doar „intră” printr-o breșă punctuală, potrivit BleepingComputer . Campania, denumită „Operation Highland” de cercetătorii Sygnia , este atribuită grupului de spionaj „ Velvet Ant ” și ar fi început în 2016. Atacatorii au vizat inițial sisteme expuse la internet, apoi au pivotat către un mediu „air-gapped” (izolat, fără conexiune directă la internet), ajungând inclusiv într-o rețea de infrastructură critică a unei organizații mari. De ce contează: când autentificarea e compromisă, remedierea devine un risc operațional Elementul central al operațiunii a fost preluarea controlului asupra „stivei” de autentificare (componentele care verifică identitatea utilizatorilor). Odată ce atacatorii au înlocuit biblioteci și programe esențiale, eliminarea lor a devenit dificilă fără riscul de a bloca administratorii legitimi sau de a provoca întreruperi. Sygnia descrie că, după ce au ajuns în mediul izolat, atacatorii au urmărit persistență pe termen lung și furt de credențiale, inclusiv prin modificarea PAM (Pluggable Authentication Modules – biblioteci folosite în Linux pentru autentificare) și a componentelor OpenSSH. Cum au ajuns în rețeaua izolată Lanțul de atac descris pornește de la compromiterea unor servere expuse la internet (fără a fi precizat produsul sau vulnerabilitatea folosită). Ulterior, atacatorii au construit treptat capacitatea de a se mișca în interior: au instalat un „reverse shell” (acces de la distanță) bazat pe o versiune modificată de GS-Netcat, mascat ca o componentă legitimă, cu conectare la un domeniu de relay „hardcodat”; au obținut persistență printr-un serviciu systemd malițios sau prin modificarea scripturilor de pornire; au instalat un proxy SOCKS5 personalizat pentru tunelarea traficului, transformând serverele compromise în puncte de pivotare către sisteme interne. Cea mai neobișnuită etapă, potrivit cercetătorilor, a fost construirea unei căi de execuție la distanță către rețeaua izolată, fără o conexiune directă către aceasta. Atacatorii ar fi modificat configurații Nginx pe servere compromise astfel încât cereri HTTP „special construite” să fie redirecționate către un proces FastCGI (fcgiwrap), care lansa un binar personalizat („uptime”). Acesta iniția conexiuni SSH către sisteme din rețeaua izolată, pe baza parametrilor primiți prin cereri HTTP POST. „Prin înlănțuirea acestor modificări, Velvet Ant a stabilit o cale de execuție la distanță în mediul segregat prin cereri HTTP simple, fără să fie necesară vreodată o conexiune directă către rețeaua de infrastructură critică.” – Sygnia Compromiterea autentificării: PAM și OpenSSH, înlocuite cu versiuni troianizate După stabilirea accesului, atacatorii ar fi trecut la controlul autentificării: au înlocuit modulul legitim „pam_unix.so” cu versiuni „backdoor-ate” care acceptau parole hardcodate și colectau credențiale; Sygnia a identificat nouă variante distincte ale modulului PAM malițios, compilate în medii diferite, ceea ce sugerează resurse semnificative; au înlocuit componente OpenSSH (ssh, sshd, scp) cu versiuni troianizate care capturau credențiale, înregistrau comenzi din sesiunile SSH și stocau local datele pentru recuperare ulterioară. Consecința, conform analizei, a fost vizibilitate completă asupra activității administrative și o persistență care nu mai depindea de „punctul de intrare” inițial, ci era „înglobată” în procesul de autentificare. Curățarea incidentului, complicată de riscul de blocare și întreruperi Sygnia afirmă că remedierea a fost deosebit de dificilă deoarece atacatorii au înlocuit atât de multe componente critice, încât eliminarea lor putea: să rupă autentificarea, să blocheze administratorii legitimi, să provoace întreruperi operaționale. Pentru a reduce riscurile, echipa a construit un laborator de testare pentru a valida procesul de înlocuire a binarelor, a profilat fiecare host, a testat rezultatele și a pregătit proceduri de revenire (rollback) înainte de intervenția efectivă. În recomandările sale, Sygnia indică tratarea componentelor de autentificare (PAM, OpenSSH și, în mediile Windows, LSASS) ca active critice de securitate, cu măsuri precum EDR (detecție și răspuns la nivel de endpoint), monitorizare a integrității fișierelor, control întărit al accesului privilegiat, autentificare multifactor și monitorizare continuă a modificărilor neautorizate. De asemenea, compania recomandă planificarea recuperării offline, inclusiv copii de siguranță cu „snapshot-uri” și copii imuabile, plus testarea restaurării. [...]
