Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O platformă majoră de vânzare a datelor furate a fost închisă după o investigație a FBI și o operațiune internațională în 13 țări, în care sunt cercetați și cinci români, relatează Digi24.
Platforma, cunoscută drept unul dintre cele mai mari forumuri online unde se puteau cumpăra și vinde date furate și instrumente folosite în criminalitatea cibernetică, a fost închisă în urma cooperării dintre FBI, autoritățile române și polițiștii din alte 12 state. Acțiunea a fost coordonată de Biroul pentru Afaceri Internaționale al Departamentului de Justiție al SUA și Europol, potrivit News.ro, citată de Digi24.
În România, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, împreună cu procurorii DIICOT – Structura Centrală, au pus în aplicare marți șase mandate de percheziție domiciliară în județele Ilfov, Timiș, Alba, Călărași și Neamț, într-un dosar privind „operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice”, informează Poliția Română.
Ancheta a pornit de la investigații ale FBI asupra platformei online și a dus la identificarea a cinci români, suspectați că ar fi fost implicați în astfel de operațiuni ilegale. Conform descrierii din comunicările citate, pe platformă ar fi fost comercializate baze de date sustrase, credențiale de acces și date personale, inclusiv identități digitale și numere de carduri, precum și vulnerabilități software obținute prin acces neautorizat la dispozitivele victimelor.
Din probele administrate reiese că, între 2022 și 2025, românii cercetați ar fi pus la dispoziție în mod repetat, fără drept, credențiale de acces care ar fi permis intrarea în conturi online (aplicații, rețele de socializare, plăți) aparținând unor persoane neidentificate.
În esență, anchetatorii indică faptul că pe platformă se tranzacționau, între altele:
În urma perchezițiilor din România au fost descoperite și ridicate dispozitive de stocare a datelor. Poliția Română mai precizează că, în cadrul acțiunii concertate, platforma a fost închisă, iar Departamentul de Justiție al SUA a anunțat confiscarea bazei de date a acesteia, într-un demers care vizează limitarea infrastructurii folosite pentru fraudă și acces neautorizat la conturi și dispozitive.
Recomandate
Achizițiile recente ale instituțiilor românești pentru software de criminalistică digitală Oxygen ridică un risc operațional și de conformitate , după ce autoritățile americane au acuzat compania că a fost controlată în secret din Rusia, potrivit HotNews . Miza imediată este dacă instrumentul folosit la extragerea și analiza datelor din telefoane și computere poate rămâne în uz fără o evaluare suplimentară, în condițiile în care proprietatea și lanțul de dezvoltare au fost prezentate ca fiind ascunse. Departamentul de Justiție al SUA a acuzat Oxygen Forensics, companie cu sediul oficial în Virginia, că a mascat faptul că era deținută și operată de ruși. Software-ul companiei este folosit în „criminalistică digitală” (procesul prin care anchetatorii extrag și analizează date din dispozitive), iar procurorii americani susțin că, după sancțiunile impuse Rusiei în 2022, proprietarii ruși ar fi ascuns atât controlul asupra firmei, cât și faptul că dezvoltarea continua în Rusia. Ce spun autoritățile americane și ce nu susțin acuzațiile Un comunicat al Departamentului de Justiție, citat în material, arată că dezvoltarea și gestionarea software-ului ar fi fost coordonate din Rusia sub conducerea cetățeanului rus Oleg Sergeyevich Davydov, în timp ce compania se prezenta ca fiind condusă de Lee Reiber, un american de 55 de ani din Boise, Idaho. Reiber a fost arestat în SUA, iar Davydov a fost arestat pe Aeroportul Heathrow din Londra, înainte de un zbor spre Istanbul, potrivit aceleiași surse. Totodată, site-ul Oxygen Forensic a fost confiscat de guvernul SUA. Important, plângerea Departamentului de Justiție nu afirmă că software-ul Oxygen ar fi conținut cod malițios și nici că firma ar fi folosit produsul pentru acces neautorizat la sistemele sau datele clienților. În schimb, anchetatorii americani au confiscat conturi bancare ale companiei, 57 de domenii și alte elemente de infrastructură cibernetică despre care spun că au fost folosite „în sprijinul faptelor presupuse”. Cum a ajuns Oxygen în proiecte finanțate de UE Conform documentelor publice analizate de Politico , compania a fost implicată în cel puțin două proiecte finanțate de Uniunea Europeană, orientate spre îmbunătățirea colectării, procesării și partajării probelor electronice în anchete penale. EVIDENCE (2014–2016), proiect care a primit peste 1,9 milioane de euro, a inclus Oxygen printre companiile consultate, într-o rețea care a implicat și Europol, Eurojust și unitatea de criminalistică digitală a Oficiului European de Luptă Antifraudă. INSPECTr (programul Orizont 2020) a urmărit centralizarea și analiza probelor digitale și a dezvoltat un software care putea prelua probe extrase cu instrumente precum Oxygen. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Oxygen Forensics nu a fost membră a vreunui consorțiu și, prin urmare, nu a primit finanțare de la Comisie în aceste proiecte. Același oficial a mai spus că, de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, entitățile cu sediul în Rusia nu pot participa la proiectele Orizont Europa. Achiziții în România: DNA, DIICOT și o unitate a MApN Publicația NewsCenter a relatat că DNA, DIICOT și o unitate a Ministerului Apărării au achiziționat sau reînnoit în ultimele săptămâni licențe pentru Oxygen Forensic Detective , folosit la extragerea și analiza datelor din telefoane confiscate. Conform datelor din SICAP citate de NewsCenter: DNA a atribuit în august un acord-cadru în care un lot este identificat explicit drept „Oxygen Forensics – Oxygen Forensic Detective”, prin furnizorul român Q-East Software, cu o valoare estimată de 66.300 de lei (link către anunțul de atribuire: e-licitatie.ro ). DIICOT are înregistrată o reînnoire a licenței în valoare de 75.651,84 lei , valabilă pentru perioada noiembrie 2026 – noiembrie 2029 . UM 02499 din București (MApN) a cumpărat în august, pentru 107.725,73 lei , o soluție identificată explicit drept Oxygen Forensic Detective. Legătura dintre achizițiile recente și cazul din SUA a fost semnalată public, potrivit materialului, de jurnalistul Marius Comper, într-o postare pe Facebook. De ce contează: risc de continuitate și verificări suplimentare Dincolo de faptul că acuzațiile americane nu indică explicit existența unui cod malițios, cazul pune presiune pe instituțiile care folosesc produsul să clarifice rapid: dacă licențele și suportul pot continua fără întreruperi, în contextul măsurilor luate de SUA (inclusiv confiscarea site-ului); ce verificări suplimentare sunt necesare privind proveniența, dezvoltarea și lanțul de control al furnizorului; dacă sunt necesare suspendări temporare sau auditări, așa cum cere Access Now, prin vocea consilierei juridice Natalia Krapiva, care solicită guvernelor ce folosesc aceste instrumente să le suspende și să investigheze modul în care o companie deținută de ruși a operat timp de un deceniu în zona forțelor de ordine occidentale. Niciuna dintre agențiile naționale de poliție menționate în material nu a răspuns solicitărilor de a transmite un punct de vedere, potrivit informațiilor citate. [...]
Google va condiționa reclamele financiare din SUA și Canada de o verificare suplimentară a autorizării , într-o mișcare care ridică pragul de conformare pentru bănci și alți furnizori legitimi, dar urmărește să reducă impersonarea de brand și fraudele din publicitate, potrivit Google Blog . Măsura extinde programul „ Financial Services Verification ” (verificare pentru servicii financiare) în două piețe nord-americane, pe baza unui mecanism existent de verificare a identității advertiserilor. Google spune că, în SUA și Canada, peste 97% dintre reclamele văzute pe Google provin deja de la advertiseri cu identitatea verificată. Ce se schimbă pentru advertiserii din servicii financiare Pe lângă verificarea identității, noul strat de control introduce o verificare specializată a acreditărilor: advertiserii vor trebui să demonstreze că sunt autorizați de autorități de reglementare relevante sau de registre recunoscute înainte de a putea rula anumite reclame financiare. Obiectivul declarat este să limiteze: impersonarea unor instituții financiare (brand impersonation); accesul actorilor rău intenționați la utilizatori prin reclame. Google indică faptul că programul, în forma sa actuală, protejează aproximativ 2 miliarde de utilizatori de internet în 42 de țări, fiind „cel mai amplu program de acest tip”. Implementare etapizată și rolul registrelor bancare Google afirmă că va adapta implementarea în funcție de particularitățile fiecărei țări, invocând diferențe de reglementare și o introducere în etape („phased implementation”). În SUA, compania spune că lucrează cu American Bankers Association pentru a folosi registrul dedicat al acesteia, astfel încât băncile autorizate să fie verificate înainte ca reclamele să poată rula. În Canada, Google menționează colaborarea cu Canadian Bankers Association în pregătirea lansării. Calendar: țintă de lansare la începutul lui 2027 Google indică un „planned rollout” la începutul lui 2027. Înainte de lansare, compania promite informații specifice pe țări pentru advertiseri, inclusiv: registre acceptate, acreditări necesare, instrucțiuni de înrolare (onboarding). După deschiderea verificării, advertiserii vor fi notificați dacă și când trebuie să parcurgă procesul, iar ghidajul ar urma să fie oferit înainte de începerea aplicării (enforcement) politicii. Context: automatizare și colaborare anti-fraudă Google leagă verificarea „upfront” de sistemele sale de siguranță, menționând că în 2025 Gemini a ajutat la identificarea a peste 99% dintre reclamele care încălcau politicile, înainte ca acestea să fie difuzate. Inițiativa este prezentată și ca parte a unor eforturi mai largi de schimb de informații între tehnologie, finanțe și autorități, inclusiv prin Global Signal Exchange. [...]
Aproximativ 421.000 de e-mailuri atribuite AfD ar fi ajuns online după un atac cibernetic , un incident care ridică riscuri operaționale pentru organizații ce își externalizează infrastructura de găzduire și gestionează volume mari de corespondență internă, potrivit G4Media . Atacul ar fi vizat infrastructura de găzduire a partidului german Alternativa pentru Germania (AfD) și ar fi dus la copierea ilegală a unor mesaje din mai multe conturi de e-mail. Publicația germană Bild susține că aproximativ 421.000 de e-mailuri au apărut online, însă autenticitatea datelor nu a fost confirmată. Un purtător de cuvânt al AfD a confirmat pentru Die Zeit că partidul a fost ținta unui atac cibernetic în septembrie 2026 și că persoane necunoscute au copiat ilegal părți din câteva conturi de e-mail. Acesta a mai spus că majoritatea conturilor vizate nu mai fuseseră folosite de ani de zile și că adresele de e-mail actuale ale conducerii federale nu au fost afectate. Ce se știe despre scurgerea de date și ce rămâne neconfirmat Potrivit informațiilor publicate de Bild, autorii presupusei scurgeri de date afirmă că mesajele provin din zece conturi de e-mail. Printre conturile vizate s-ar afla unul asociat cu Alexander Gauland , fost lider al AfD, precum și un alt cont pe care partidul l-ar fi indicat anterior drept punct de contact pentru sediul său federal. În acest stadiu, nu este clar dacă toate mesajele publicate sunt autentice și nici dacă volumul de date prezentat de autori corespunde realității. Răspunsul AfD și pașii următori Purtătorul de cuvânt al partidului a declarat că atacul a fost detectat și oprit într-un interval scurt de timp, iar ulterior persoanele ale căror conturi au fost vizate au fost informate. Investigația este în curs, iar circumstanțele exacte ale atacului și amploarea scurgerii de date nu au fost stabilite definitiv. Până la clarificarea incidentului, autenticitatea și proveniența tuturor datelor publicate rămân incerte. [...]
Google Play Services ar asocia automat numărul de telefon cu toate conturile Google autentificate pe același dispozitiv, fără notificare , ceea ce poate crea o legătură directă între identități pe care utilizatorii încearcă să le țină separate (personal, serviciu, cont „anonim”), potrivit Android Police . Informația pornește de la o sesizare a unui utilizator pe Reddit, preluată de publicație, potrivit căreia Google Play Services ar „verifica” numerele de telefon de pe telefon și le-ar atașa tuturor conturilor Google conectate pe acel dispozitiv ( Android Police notează că subiectul a fost semnalat și „via Android Authority”). Publicația subliniază că nu ar exista un avertisment sau o solicitare explicită de acord. Miza nu este neapărat că datele „se amestecă” între conturi, ci că același identificator (numărul de telefon) devine comun mai multor conturi. Chiar dacă utilizatorul nu vede conținutul unui cont în altul, această asociere poate funcționa ca un „fir” care leagă conturile între ele și de persoana reală din spatele lor — exact opusul separării pe care o urmăresc mulți utilizatori când folosesc mai multe conturi pe același telefon. Ce poți face dacă vrei să reduci asocierea dintre conturi Android Police descrie câțiva pași care ar putea limita sau corecta situația, deși menționează că procesul „ia ceva timp”: Dezactivarea sincronizării/validării automate a numărului de telefon : în aplicația Setări → Google → Toate serviciile → zona Confidențialitate și securitate → opțiunea Verificarea numărului de telefon (denumirile pot varia ușor în funcție de versiunea Android). Verificarea numerelor salvate în cont : în contul Google → secțiunea Informații personale → Telefon , unde pot apărea numere stocate ce pot fi șterse. Repetarea verificărilor pentru fiecare cont Google folosit pe telefon, dacă obiectivul este separarea lor. Context: semnalări inclusiv pe GrapheneOS Autorul notează că utilizatorul de pe Reddit ar fi întâlnit același comportament și pe un dispozitiv cu GrapheneOS (un sistem orientat spre confidențialitate). Publicația tratează situația ca pe un exemplu de practică „deloc surprinzătoare” în ecosistemul marilor platforme, dar accentul rămâne pe consecința practică: utilizatorii care folosesc mai multe conturi pentru separare ar putea descoperi că acestea sunt totuși conectate prin numărul de telefon. Android Police recomandă, în esență, ca cei interesați să verifice rapid ce numere sunt asociate conturilor lor și să ajusteze setările dacă nu doresc această legare automată. [...]
Un agent AI a semnalat un miner cripto ascuns pe Mac, un caz care arată cum „asistenții” de programare pot deveni un instrument practic de detecție operațională a malware-ului : un dezvoltator care folosea Claude Code pentru a construi o aplicație de monitorizare a temperaturii a primit avertismentul că pe sistem rulează XMRig , potrivit Tom's Hardware . Agentul i-a transmis utilizatorului că a observat „xmrig” consumând „aprox. 1175% CPU, adică în jur de 12 nuclee”, ceea ce a împins temperaturile până la 112 grade, conform articolului. XMRig este un program folosit frecvent pentru minare de criptomonede și, în astfel de scenarii, poate fi rulat fără acordul utilizatorului, ca parte a unei infectări. Dezvoltatorul (menționat ca Redditor „UntilHEX”) a recunoscut că prezența minerului „explică de ce Mac-ul meu a mers ca naiba”, indicând un impact direct asupra performanței și, implicit, asupra utilizării zilnice a sistemului. De ce contează pentru companii și echipe tehnice Cazul subliniază un efect operațional concret: instrumentele AI folosite în dezvoltare pot ajunge să observe anomalii de sistem (procese suspecte, consum neobișnuit de resurse) în timpul lucrului, funcționând ca un „semnal de alarmă” suplimentar, chiar dacă nu sunt soluții dedicate de securitate. În același timp, episodul arată cât de vizibile pot fi simptomele unui miner cripto pe un laptop de lucru: consum extrem de ridicat de CPU (în acest caz, „1175%”, echivalentul a ~12 nuclee); supraîncălzire (112 grade, potrivit relatării); degradarea evidentă a performanței, resimțită de utilizator. Context: ce este Claude Code Claude Code este un agent AI de programare folosit pentru asistență la scrierea și modificarea codului; Tom’s Hardware îl menționează și într-un material separat despre utilizarea sa în optimizări software (link în articolul sursă). În cazul de față, rolul relevant nu este programarea în sine, ci faptul că agentul a identificat un proces pe care „nu l-a pus acolo”. Articolul nu oferă detalii despre cum a ajuns minerul pe sistem sau despre pașii de remediere, astfel că nu se poate stabili din informațiile disponibile vectorul de infectare ori dacă au existat și alte componente malware asociate. [...]
Un lanț de vulnerabilități din Plex permite atacatorilor să ruleze cod de la distanță și să instaleze mineri cripto , iar mii de servere rămân expuse, deși există actualizare de securitate din august, potrivit Gizmodo . Miza este operațională și financiară pentru utilizatori: resursele sistemului pot fi consumate pentru minare, iar conexiunea de internet de acasă poate fi „închiriată” fără știrea proprietarului, prin transformarea serverului într-un proxy rezidențial. Vulnerabilitățile au fost descrise într-un „lanț” de execuție de cod de la distanță fără autentificare (RCE – remote code execution), publicat de un cercetător care folosește pseudonimul ZM. În esență, un atacator care poate ajunge la un Plex Media Server expus poate obține tokenul de administrator și poate planta un fișier malițios care rulează la următoarea transcodare video. Lanțul, numit „Plex2Shell”, combină patru probleme urmărite ca CVE-2026-96652 , CVE-2026-96654, CVE-2026-96655 și CVE-2026-96656 și afectează versiunile de dinainte de 1.43.3.10861, conform descrierii tehnice publicate de ZM. Exploatare „în sălbăticie”: miner cripto și proxy rezidențial Un blogger anonim (boredhackerblog) spune că a rulat un „honeypot” (un server vulnerabil folosit ca momeală pentru a observa atacuri) pe o versiune veche de Plex și a observat exploatare activă. Conform relatării, atacatorii au livrat inițial un miner de criptomonede, iar ulterior un instrument numit „myawesomeproxy”, care ar transforma sistemul într-un proxy rezidențial – adică altcineva își poate ruta traficul prin conexiunea victimei, pentru a părea trafic „obișnuit” și pentru a-și masca adresa IP. Kraken Chief Security Officer, Nick Percoco, a avertizat într-o postare pe X că simpla oprire a minerului nu rezolvă problema, deoarece încărcătura malițioasă ar sta în folderul de codecuri al Plex și ar rula din nou la fiecare transcodare. De ce rămân multe servere neactualizate Plex a fost notificat despre problemă pe 27 iulie, a confirmat-o și a plătit un bug bounty de 500 de dolari (aprox. 2.300 lei) pe 4 august, în aceeași zi în care versiunea reparată a devenit disponibilă la descărcare. Pe 1 septembrie, compania a publicat un avertisment public și, potrivit BleepingComputer, a trimis e-mailuri utilizatorilor care erau încă pe versiuni vechi. Totuși, actualizarea nu pare să se fi propagat suficient de rapid. Datele Shadowserver citate de publicație indică aproape 49.000 de gazde încă expuse sâmbătă, inclusiv aproximativ 25.100 în America de Nord și circa 17.600 în Europa. Un motiv invocat este fragmentarea modului de actualizare: setarea de actualizare automată indicată de Plex ar fi opțională, implicit pe „Ask me” (nu instalare automată) și ar fi relevantă doar pentru Windows și macOS, în timp ce instalările pe Linux, Docker și NAS depind de manageri de pachete, reporniri de containere sau descărcări manuale. Context: Plex a mai avut incidente de securitate Gizmodo amintește că Plex a avut și alte episoade relevante, inclusiv în septembrie 2025, când compania a cerut resetarea parolelor după acces neautorizat la e-mailuri, nume de utilizator și parole „hash-uite” (stocate sub formă de amprentă criptografică). Publicația mai notează și un caz relatat anterior de Ars Technica despre incidentul LastPass din 2023, unde o aplicație media terță ar fi fost folosită ca vector pentru execuție de cod la distanță; Ars a indicat Plex pe baza unei surse „briefed”, însă LastPass și Plex nu au confirmat public legătura în același nivel de detaliu. Ce e de făcut, pe scurt Conform informațiilor din articol, riscul vizează serverele Plex expuse și neactualizate. Pragul menționat este versiunea 1.43.3.10861: sistemele rulate pe versiuni anterioare intră în categoria afectată de lanțul „Plex2Shell”. Pentru utilizatori, implicația practică este că un server lăsat în urmă cu actualizările poate deveni o sursă de cost (consum de resurse/energie) și un risc operațional (trafic rutat prin conexiunea proprie) fără semne evidente la suprafață. [...]
