Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Microsoft confirmă că poate furniza FBI cheile BitLocker potrivit Windows Central, dacă există un ordin legal valid. În practică, asta înseamnă că autoritățile pot obține cheia de criptare necesară pentru a decripta și accesa datele de pe un PC cu Windows, atunci când cheia a fost salvată în cloud-ul Microsoft.
Publicația a relatat despre un caz din Guam, la începutul lui 2025, în care Microsoft ar fi furnizat FBI chei BitLocker pentru a accesa un dispozitiv. Ancheta viza presupuse dovezi legate de administrarea programului de asistență pentru șomaj din perioada Covid și o posibilă schemă de deturnare de fonduri, conform relatării.
Din perspectiva confidențialității utilizatorilor Windows, miza este setarea implicită: „Windows PCs by default will backup their encryption keys to the cloud, and Microsoft isn't afraid to share those with the FBI if requested.” Dacă această copie de siguranță ajunge în contul Microsoft fără ca utilizatorul să realizeze, cheia devine un punct unic de acces: cine o obține poate ocoli protecția oferită de criptarea discului și poate citi conținutul stocat local.
„Microsoft a confirmat, într-o declarație pentru Forbes, că va oferi FBI acces la cheile de criptare BitLocker atunci când există un ordin legal valid care solicită acest lucru.”
Windows Central mai susține că Microsoft primește „în jur de 20” de solicitări pe an de la FBI pentru astfel de chei, însă „majoritatea” nu pot fi onorate deoarece cheia nu a fost încărcată în cloud. Tot aici apare și critica principală pentru confidențialitate: publicația afirmă că cheile care ajung pe serverele Microsoft ar fi disponibile „într-o stare necriptată” în cloud, ceea ce ar permite companiei să le vadă și, la nevoie, să le predea în baza unui ordin legal.
Pentru utilizatori, consecința imediată este că protecția BitLocker nu mai depinde doar de parola sau de controlul fizic al dispozitivului, ci și de modul în care este administrată cheia în ecosistemul cloud. Windows Central indică faptul că utilizatorii pot verifica pe site-ul contului Microsoft ce PC-uri au chei BitLocker stocate pe serverele companiei și le pot șterge de acolo, dacă sunt prezente — o măsură relevantă pentru cei care vor să reducă expunerea datelor în cazul unor solicitări legale către furnizor.
Recomandate
Google a deschis un proces împotriva unei rețele de escrocherii care ar fi folosit Gemini pentru a automatiza fraude financiare , într-un demers care combină presiunea juridică cu măsuri operaționale împreună cu operatori telecom și autorități, potrivit 9to5Google . Ținta acțiunii în instanță este „ Outsider Enterprise ”, o rețea de criminalitate cibernetică cu bază în China, despre care The New York Times relatează că ar fi folosit Gemini pentru a „trimite în masă escrocherii financiare către sute de mii de americani”. Conform informațiilor prezentate, gruparea ar fi generat site-uri false care imitau servicii și branduri cunoscute, inclusiv Google și YouTube, dar și instituții/servicii publice precum US Postal Service și E‑ZPass (New York). Dimensiunea operațiunii: site-uri false, URL-uri frauduloase și mesaje către utilizatori Android Într-o postare pe blogul oficial al companiei, The Keyword , Google descrie amploarea activității atribuite rețelei, cu impact direct asupra utilizatorilor: „Sute de mii” de victime ar fi fost păgubite, cu pierderi estimate „în milioane” (fără o sumă exactă). 9.000 de site-uri false și peste 1 milion de URL-uri frauduloase asociate grupării. 55.000 de mesaje spam semnalate de utilizatori Android în doar două săptămâni din luna mai (echivalentul a peste două plângeri pe minut). 2,5 milioane de mesaje trimise către utilizatori Android, în același interval de două săptămâni, conținând linkuri către site-uri generate de rețea. Deși postarea Google citată de 9to5Google nu menționează explicit că escrocii ar fi folosit modele Gemini, acțiunea în instanță și relatarea The New York Times leagă utilizarea Gemini de mecanismul de creare a infrastructurii de fraudă (site-uri și campanii de mesaje). De ce contează pentru companii și utilizatori: costuri de apărare și presiune pentru reguli mai dure Cazul indică o schimbare de accent: pe lângă măsurile tehnice, Google încearcă să folosească instanța pentru a descuraja rețelele care „industrializează” phishing-ul (fraude prin mesaje și site-uri care imită servicii legitime) cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială. În paralel cu procesul, compania spune că lucrează cu mari operatori telecom din SUA și cu FBI pentru a opri rețeaua, inclusiv prin blocarea mesajelor înainte să ajungă la clienți. Google menționează și că susține adoptarea unor legi mai stricte, adaptate „erei AI”, fără a detalia în material ce schimbări legislative ar urmări concret. Separat, Ars Technica notează că, potrivit documentelor depuse de Google, rețeaua ar fi operat prin Telegram și ar fi oferit „phishing-as-a-service” (servicii „la cheie” pentru fraudă), inclusiv șabloane pentru escrocherii. Aceeași sursă mai arată că mesajele trimise către utilizatori invocau frecvent „probleme de cont” sau „probleme de livrare”, pentru a împinge victimele către site-uri false unde li se cereau date personale și bancare. Ce urmează Procesul ar putea duce la măsuri judiciare care să îngreuneze funcționarea infrastructurii online a grupării (site-uri și domenii), însă efectul real depinde de aplicarea deciziilor și de cooperarea cu operatorii telecom și autoritățile. Pentru utilizatori, semnalul imediat rămâne același: mesajele cu linkuri către „verificări urgente” de cont sau livrare sunt un vector major de fraudă, iar atacatorii își pot scala rapid campaniile cu ajutorul instrumentelor AI. [...]
Google vizează în instanță o rețea de escrocherii cu mesaje și cere legi mai dure , într-o mișcare care combină apărarea tehnică cu presiunea juridică asupra infrastructurii folosite la phishing (furt de date prin imitarea unor branduri). Potrivit Google Blog , compania a depus un proces civil pentru a „dezafecta” o operațiune numită „ Outsider Enterprise ”, în paralel cu coordonare cu FBI și colaborare cu mari operatori telecom pentru blocarea mesajelor frauduloase înainte să ajungă la utilizatori. Ținta: „Outsider Enterprise”, o operațiune organizată cu infrastructură online masivă Google afirmă că procesul civil vizează o rețea de criminalitate cibernetică „organizată”, pe care o descrie ca fiind bazată în China și coordonată prin Telegram. Conform companiei, gruparea distribuie „kituri de phishing” (pachete de instrumente care permit lansarea rapidă a campaniilor de fraudă), folosite pentru a trimite în masă mesaje care par a veni de la Google și alte branduri cunoscute. Dimensiunea operațiunii, așa cum este prezentată de Google, include: aproximativ 9.000 de site-uri false și peste 1 milion de URL-uri frauduloase asociate grupului; 55.000 de mesaje spam semnalate de utilizatori Android în două săptămâni din luna mai (peste două sesizări pe minut); 2,5 milioane de mesaje trimise către utilizatori Android, în aceeași perioadă, cu linkuri către site-uri generate de rețea; „sute de mii” de victime, cu pierderi estimate „la milioane” (fără o valoare exactă). Răspunsul: proces, acțiuni de aplicare a legii și blocare la nivel de rețea Compania spune că demersul în instanță urmărește să „demonteze infrastructura” folosită de rețea, iar în paralel lucrează cu FBI , care „va întreprinde acțiuni de aplicare a legii”. În zona operațională, Google indică o cooperare continuă cu AT&T, T-Mobile și Verizon pentru a bloca mesajele frauduloase înainte de livrare. Într-o declarație inclusă de Google, FBI descrie operațiunea ca pe un „business” construit pe impersonarea brandurilor și notează că folosirea inteligenței artificiale face frauda „mai convingătoare și mai greu de detectat”. „Infractorii folosesc tot mai mult inteligența artificială pentru a face astfel de fraude mai convingătoare și mai greu de detectat.” — Brett Leatherman, FBI Cyber Division (citat reprodus de Google) Miza de reglementare: șapte proiecte de lege „bipartizane” pentru protecții permanente Google susține că „litigiul singur” nu va opri fenomenul și afirmă că promovează șapte proiecte de lege bipartizane la nivel federal în SUA pentru combaterea escrocheriilor, inclusiv a celor create cu ajutorul inteligenței artificiale. În text sunt menționate inițiative precum „ Stop SCAMS Act ”, prezentate prin declarații ale unor membri ai Congresului. Ce se schimbă pentru utilizatori: apărare automată în Android și filtrare masivă a mesajelor Pe partea de produse, Google spune că folosește instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a contracara escrocheriile generate tot cu AI, inclusiv: funcții de detectare a escrocheriilor pe Android , care alertează utilizatorii în conversații și în timpul apelurilor; „apărări integrate” în mesagerie care ar intercepta peste 10 miliarde de mesaje malițioase lunar . Pentru funcția de detectare a apelurilor suspecte, compania indică separat un material dedicat despre „scam detection” pe Android, publicat pe blogul de securitate al Google: Google Security Blog . [...]
FBI a confiscat 13 site-uri folosite pentru recrutare și colectare de informații sensibile , într-o operațiune care, potrivit autorităților americane, ar avea legături cu serviciile de informații ale Chinei, relatează Adevărul . Miza pentru mediul public și privat este una de securitate operațională: schema ar fi vizat direct persoane cu acces la date clasificate, folosind „oferte de muncă” ca pretext. Potrivit autorităților, domeniile vizate făceau parte dintr-o campanie online orientată către actuali și foști angajați ai guvernului SUA, inclusiv persoane care au deținut sau dețin autorizații de securitate. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Anadolu. Cum ar fi funcționat schema: identități false și „joburi” de consultanță Site-urile ar fi folosit identități false sau furate și fotografii de profil generate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a crea aparența unor entități legitime. În acest cadru, erau promovate oferte de muncă aparent inofensive, în special poziții de consultanță adresate foștilor sau actualilor angajați guvernamentali. Departamentul de Justiție susține că persoanele contactate erau încurajate să furnizeze rapoarte legate de activitatea profesională și alte informații sensibile, în schimbul unor plăți financiare. Plăți și încercări de a evita trasabilitatea Oficialii americani afirmă că organizatorii ar fi încercat să își ascundă identitatea și fluxurile financiare prin utilizarea criptomonedelor și a unor platforme de plată online, pentru a îngreuna trasabilitatea tranzacțiilor. În material este citată o declarație a procurorului general adjunct pentru securitate națională, John A. Eisenberg , care indică mecanismul de atragere folosit în astfel de operațiuni: „Aceste confiscări de domenii oferă o imagine asupra modului în care actorii străini pot folosi promisiunea unor câștiguri facile pentru a atrage cetățeni americani să divulge informații sensibile sau clasificate, pe care sunt obligați să le protejeze”. De ce contează pentru companii și instituții Dincolo de componenta de contraspionaj, cazul arată cum canalele uzuale de recrutare online pot fi folosite ca vector de colectare de informații: prin identități credibile (inclusiv generate cu inteligență artificială), „oferte” țintite și stimulente financiare. Pentru organizații, riscul se traduce în expunerea angajaților și colaboratorilor cu acces la date sensibile, inclusiv prin activități aparent banale, precum redactarea unor rapoarte sau consultanță. Adevărul nu precizează ce domenii au fost confiscate și nici dacă există persoane arestate în acest dosar; informațiile publicate se referă la acțiunea de blocare/confiscare a celor 13 site-uri și la modul de operare descris de autoritățile americane. [...]
GitHub a dezactivat temporar 73 de depozite Microsoft, iar oprirea a întrerupt fluxuri de integrare și livrare continuă (CI/CD) folosite de dezvoltatori , după ce au apărut suspiciuni că acestea distribuiau conținut potențial malițios, potrivit BleepingComputer . Incidentul a avut loc pe 5 iunie și, conform Microsoft, a fost „conținut” în 105 secunde, însă efectele operaționale au fost imediate pentru proiectele care depindeau de aceste resurse. Microsoft a eliminat depozitele din organizațiile sale de pe GitHub (inclusiv Azure, microsoft, Azure-Samples și MicrosoftDocs), ceea ce a dus la oprirea unor pipeline-uri de integrare continuă. După dezactivare, utilizatorii au văzut un mesaj care indica faptul că acțiunea a fost luată de „GitHub Staff” din cauza încălcării termenilor de utilizare ai platformei. Impact operațional: acțiuni GitHub indisponibile și fluxuri blocate Cel mai vizibil efect a fost indisponibilitatea „ Azure/functions-action ”, o acțiune GitHub (componentă reutilizabilă în fluxurile de automatizare) folosită de mulți dezvoltatori pentru a implementa Azure Functions. Fluxurile care făceau referire la această acțiune au încetat să funcționeze deoarece depozitul indicat nu mai putea fi accesat, ceea ce a generat întreruperi și confuzie în rândul utilizatorilor. La momentul redactării articolului, toate depozitele fuseseră restaurate și sunt considerate „curate” și sigure de utilizat. Ce a declanșat măsura și ce se investighează Microsoft a transmis publicației că depozitele au fost eliminate din cauza unor îngrijorări legate de distribuirea de „conținut potențial malițios”. Un reprezentant al companiei a mai spus, într-o discuție comunitară, că dezactivarea a fost cauzată de „o problemă internă de management” și că este în desfășurare o investigație. Mai mulți cercetători au indicat că depozitele ar fi fost retrase după un compromis asociat unei campanii de tip supply chain (atac asupra lanțului de aprovizionare software) Miasma/Shai-Hulud. Platforma OpenSourceMalware a susținut că un depozit numit „durabletask” din organizația Azure ar fi fost compromis în mai, sugerând că o curățare incompletă ar fi permis atacatorului să revină, însă acest aspect nu este confirmat. Separat, aceeași sursă notează că pachetul „durabletask” de pe Python Package Index (PyPI) ar fi fost compromis în mai, când atacatorul ar fi publicat trei versiuni malițioase: 1.4.1, 1.4.2 și 1.4.3. Ce urmează pentru utilizatori și companii Microsoft spune că a notificat „un număr mic” de clienți care ar fi putut descărca conținut din depozitele afectate și că va continua investigația. Dacă vor fi identificate acțiuni necesare din partea clienților, compania afirmă că îi va contacta direct prin canalele sale de suport. În paralel, articolul notează recomandări generale pentru dezvoltatori în contextul atacurilor asupra ecosistemelor open-source: blocarea dependențelor (pinning), introducerea unor întârzieri de câteva zile înainte de a prelua actualizări noi și testarea build-urilor în medii izolate. [...]
Modelele de inteligență artificială cu potențial ofensiv în securitate vor deveni rapid „bun comun”, iar reglementarea punctuală riscă să rămână în urmă , pe măsură ce competiția dintre companii și scăderea costurilor împing capabilitățile avansate către o disponibilitate mai largă, potrivit unei analize din Ars Technica . Mesajul central al experților citați este că discuția despre un singur model „periculos” ratează problema: trendul tehnologic face probabil ca astfel de capabilități să apară oricum, inclusiv prin modele mai mici, mai ieftine și, în unele cazuri, cu cod deschis. În acest context, întrebarea de politică publică devine dacă restricțiile țintite reduc efectiv riscul sau doar încetinesc actorii care încearcă să întărească apărarea. De ce „interdicțiile pe model” nu rezolvă problema Tarah Wheeler , chief security officer la firma de consultanță TPO Group, spune că este „miop” să se creadă că doar Anthropic va dezvolta capabilități similare cu Mythos sau că alți competitori nu le au deja și nu le țin „în rezervă”, în funcție de cum arată mediul de reglementare. În același sens, Anthropic a transmis, după lansarea Mythos Preview, că discuția nu ar trebui să fie despre companie sau despre un singur produs, ci despre pregătirea pentru o lume în care aceste capabilități vor fi larg disponibile într-un orizont de „6, 12, 24 de luni”, potrivit unei declarații a lui Logan Graham, liderul echipei de „frontier red team” (testare adversarială a modelelor pentru a identifica abuzuri și vulnerabilități) citată de WIRED. Presiunea competitivă: și alți jucători împing în aceeași direcție Analiza notează că OpenAI a făcut, la mijlocul lunii aprilie, o lansare privată a unui model orientat spre securitate cibernetică și a anunțat o strategie extinsă pe această zonă. (În material este indicat și un articol WIRED despre acest subiect: WIRED .) În paralel, cercetători atrag atenția că și modelele existente pot fi folosite pentru activități avansate de căutare a vulnerabilităților și dezvoltare de exploit-uri, dacă sunt „înhămate” (harness) și rafinate corespunzător. Miza pentru guverne: planuri mai largi, nu reacții la un singur produs Bruce Schneier (Harvard University și University of Toronto) argumentează că nu este vorba despre „un model”, ci despre direcția generală a tehnologiei: modele mai mici și mai ieftine, inclusiv cu cod deschis, pot ajunge să egaleze performanța Mythos/Fable prin tehnici mai sofisticate de interogare (prompting). El estimează că alte modele ar putea egala „creativitatea și tenacitatea” Mythos/Fable în câteva luni, iar cele cu cod deschis ceva mai târziu. Pe fond, experții citați susțin că administrația de la Washington și guvernele ar trebui să se concentreze pe planuri mai ample și mai transparente, dezvoltate democratic, pentru a gestiona avansul capabilităților AI în securitate cibernetică și alte domenii sensibile. Chris Wysopal, cofondator al companiei de securitate în cloud Veracode, formulează dilema de reglementare astfel: „Întrebarea de politică nu este dacă o tehnologie are risc. Întrebarea este dacă o restricție specifică reduce semnificativ acel risc sau dacă, în principal, încetinește oamenii care încearcă să facă sistemele mai sigure.” În același context, un grup mare de lideri din securitate cibernetică a transmis administrației SUA, printr-o scrisoare deschisă , că o directivă a Casei Albe privind controlul exporturilor ar fi greșit orientată (scrisoarea este menționată în material: freefable.org ). Notă: materialul precizează că povestea a apărut inițial la WIRED, inclusiv într-o versiune separată: WIRED . [...]
Nintendo refuză să plătească 2 milioane de dolari după un atac la un furnizor, iar presiunea se mută spre TinyPulse , într-un caz care arată cât de repede se poate transforma un incident „în afara” companiei într-un risc operațional și de reputație pentru brand, potrivit WinFuture . Atacul nu a vizat direct infrastructura Nintendo, ci furnizorul american TinyPulse, folosit de Nintendo of America pentru sondaje interne în rândul angajaților. Gruparea de hackeri ShadowByte susține că a obținut aproximativ 860 MB de date interne și a cerut inițial o răscumpărare de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei). După refuzul Nintendo, atacatorii ar fi început să pună presiune pe TinyPulse, amenințând cu publicarea datelor. Ce date ar fi fost compromise și ce spune Nintendo despre impact Conform informațiilor prezentate, hackerii amenință că vor publica date sensibile care ar include extrase de cont, adrese de e-mail și mesaje interne ale angajaților. Nintendo afirmă însă că sistemele proprii nu au fost compromise și că nu sunt afectate datele clienților, informațiile de plată sau profilurile Switch. Compania mai susține că scurgerea se limitează la conținutul unor sondaje interne pentru un grup mic de angajați din SUA, iar o parte importantă a datelor ar proveni din ani anteriori și ar fi depășită. De ce contează: riscul de „lanț” prin terți, chiar fără breșă în sistemele companiei Incidentul readuce în prim-plan riscurile generate de externalizarea unor servicii IT (așa-numitele atacuri asupra lanțului de furnizori, când este lovit un partener, nu compania-țintă). Chiar dacă infrastructura principală rămâne intactă, o breșă la un furnizor poate produce: presiune reputațională (asocierea brandului cu un „leak”, indiferent de vină); riscuri pentru confidențialitatea internă (date HR, discuții, „stare de spirit” în organizație); costuri operaționale (investigații, auditarea furnizorilor, măsuri suplimentare de securitate). WinFuture notează și contextul sensibil: în industrie este așteptat un anunț legat de o nouă generație Switch, iar astfel de episoade pot afecta încrederea publicului. Ce ar trebui să facă utilizatorii Deși Nintendo spune că nu există un risc crescut pentru utilizatori și că achizițiile din eShop și conturile Nintendo sunt în siguranță, sunt recomandate măsuri de bază: activarea autentificării în doi pași (2FA); parole puternice și unice; atenție sporită la tentative de phishing și la linkuri care pretind că oferă „datele furate” la descărcare. În acest moment, detaliile tehnice despre vulnerabilitatea de la TinyPulse nu sunt publice, iar evaluarea completă a impactului depinde de ce date există efectiv în setul exfiltrat și dacă vor fi făcute publice. [...]
