Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Vicepremierul Cătălin Predoiu s-a...

Vicepremierul Cătălin Predoiu s-a întâlnit cu directorul FBI la Washington - discuții pentru cooperare în combaterea criminalității internaționale

Vicepremierul discută despre cooperarea în combaterea criminalității internaționale.

Vicepremierul Cătălin Predoiu s-a întâlnit la Washington cu conducerea FBI, într-o discuție bilaterală axată pe cooperarea operativă pentru creșterea siguranței publice, potrivit AGERPRES. Întrevederea a avut loc marți, 17 februarie 2026, cu o delegație condusă de directorul FBI, Kash Patel, alături de adjunctul directorului, Christopher Raia, și asistentul directorului pentru Operațiuni Internaționale, Jason Kaplan.

Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, întâlnirea a continuat discuția purtată anterior, în decembrie 2025, tot la Washington, între ministrul Predoiu și directorul FBI. Miza declarată a acestor contacte este consolidarea cooperării bilaterale în domenii cu impact direct asupra ordinii publice, într-un context în care criminalitatea organizată și amenințările transfrontaliere necesită coordonare între instituții.

Discuțiile au vizat dezvoltarea unor modalități concrete de lucru în echipe mixte MAI – IGPR – DGPI – FBI pentru combaterea grupurilor de criminalitate internațională organizată, a traficului de droguri, migrației ilegale, traficului de persoane, criminalității informatice (infracțiuni comise prin sisteme informatice) și terorismului. Totodată, părțile au convenit să dezvolte programe comune de formare profesională și specializare, cu sprijinul Biroului FBI din București și al Academiei de Poliție a FBI de la Quantico.

În comunicatul citat, Cătălin Predoiu a declarat că obiectivul MAI este „creșterea gradului de siguranță publică în România” și că, prin întâlnirile din decembrie și din 17 februarie, au fost stabilite direcții de acțiune concretă pentru extinderea cooperării. Următorul pas, potrivit cadrului anunțat, ar fi operaționalizarea formatelor de lucru și a programelor de pregătire convenite la nivel bilateral.

Tag-uri:siguranta publica romaniacooperare bilateralakash patelwashingtoncriminalitate organizatafbicatalin predoiu
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăagerpres.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Nicușor Dan salută în fața presei, exprimând sprijinul pentru inițiativa de pace.
Politică17 feb. 2026

Moment rar de consens la București - puterea și opoziția susțin participarea lui Nicușor Dan la Consiliul de Pace inițiat de Trump

Puterea și opoziția susțin participarea lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului de Pace , inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, potrivit Știrile ProTV . România va avea statut de observator la reuniunea inaugurală de la Washington, fără obligații financiare sau angajamente permanente. Președintele Nicușor Dan a anunțat că decizia a fost luată după consultări cu partea americană și că România va reafirma sprijinul pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea pentru implicare în reconstrucția Fâșiei Gaza. Statutul de observator înseamnă că țara noastră nu devine membru și nu plătește taxa de aderare permanentă, estimată la 1 miliard de dolari. O abordare similară au Italia, Cipru și Comisia Europeană. Liderii coaliției de guvernare au susținut public participarea. Reprezentanți PSD, PNL și USR au descris decizia drept responsabilă și utilă pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Din opoziție, AUR sprijină prezența României, dar cere un rol activ și rezultate concrete. Consiliul de Pace, aprobat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, a fost conceput pentru a supraveghea armistițiul și reconstrucția în Gaza, însă carta sa prevede un rol mai amplu de mediere globală. Donald Trump ar conduce organizația, putând fi înlocuit doar prin demisie sau vot unanim al Consiliului Executiv. Inițiativa a stârnit rezerve în unele capitale europene, inclusiv la Paris, Berlin și Londra, care au refuzat aderarea deocamdată. Alte aproximativ 20 de state și-au exprimat intenția de a se alătura, în timp ce România nu a luat o decizie finală privind statutul ulterior. Politologul Cristian Pîrvulescu apreciază că statutul de observator oferă un echilibru diplomatic: evită un refuz care ar putea fi interpretat negativ de Washington, dar fără a angaja România într-un tratat cu implicații încă neclare. Participarea la reuniunea inaugurală este văzută ca o oportunitate de clarificare a prevederilor care ar putea intra în conflict cu obligațiile internaționale deja asumate de țara noastră. [...]

Premierul discută despre reformele administrative și pachetul economic.
Politică17 feb. 2026

Premierul Ilie Bolojan anunță adoptarea reformei administrației și pachetului de relansare - deciziile urmează să fie luate prin ordonanță de urgență joi

Guvernul pregătește adoptarea pachetului de relansare economică prin ordonanță de urgență , la începutul săptămânii viitoare, după parcurgerea procedurilor de avizare, potrivit G4Media , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan într-un interviu la TVR Info, marți seară, 17 februarie 2026. Pachetul este legat de reforma administrației, cele două seturi de măsuri fiind convenite în coaliție și anunțate ca urmând să fie adoptate împreună. În intervenția sa, premierul a indicat că adoptarea nu poate avea loc imediat din motive de calendar și procedură, invocând necesitatea avizării în Consiliul Economic și Social (CES). În acest context, Bolojan a mutat ținta de la joi la începutul săptămânii viitoare, subliniind că întârzierea afectează viteza cu care se văd efectele economice ale măsurilor. „Din motive de calendar vom adopta pachetul de administrație și relansare economică la începutul săptămânii viitoare. Nu putem acum pentru că e nevoie de CES, să fie parcursă integral procedura, necesită 2-3 zile în plus.” Miza pachetului de relansare economică, așa cum reiese din declarațiile premierului, este crearea de „spații fiscale” pentru susținerea investițiilor în 2026, în condițiile presiunilor pe buget și ale costurilor ridicate cu dobânzile. Bolojan a legat explicit relansarea de disciplina bugetară și de evitarea unor ipoteze nerealiste în construcția bugetului, în paralel cu o repoziționare a stimulării economiei de la consum către investiții, inclusiv printr-o linie de finanțare pentru sectorul construcțiilor. În același timp, premierul a prezentat pachetul ca parte a unui set mai larg de corecții, care includ reducerea cheltuielilor și măsuri de eficientizare în administrație, pentru a limita deficitul și a susține creșterea economică. El a afirmat că România nu poate „corecta” rapid deficite mari și împrumuturi ridicate fără ajustări de cheltuieli și venituri, iar pe partea de prețuri a estimat o scădere treptată a inflației spre 4% în 2026. În secțiunea de context, G4Media arată că, potrivit unui comunicat al Guvernului, coaliția a decis să adopte prin ordonanță de urgență atât reforma administrației, cât și pachetul de relansare economică, după încheierea procesului de avizare. Executivul nu a anunțat o dată exactă, însă data „probabilă” menționată este joi, 19 februarie, conform informațiilor G4Media, în timp ce premierul a vorbit ulterior despre începutul săptămânii viitoare, invocând calendarul CES. [...]

Sorin Grindeanu discută despre bugetul pe 2026 și măsurile sociale propuse.
Politică17 feb. 2026

Grindeanu pune condiții pentru votul pe bugetul 2026

PSD amenință că nu votează bugetul și retrage sprijinul pentru premier , la doar câteva ore după ce liderii Coaliției au anunțat un consens, relatează Antena 3 CNN . Sorin Grindeanu a transmis că viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan depinde de includerea „pachetului de solidaritate” în Legea bugetului pe 2026. Liderul PSD a declarat că „adevărata bătălie se va da la buget” și a avertizat că, în lipsa măsurilor propuse de social-democrați, partidul nu va vota proiectul și va retrage încrederea premierului. Printre solicitările PSD se numără relansarea investițiilor locale și adoptarea unui pachet social care să includă majorarea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități și pentru cei din familii vulnerabile, eliminarea contribuției la sănătate pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului și pentru veteranii de război, precum și acordarea unor ajutoare punctuale pentru pensionari. Grindeanu a criticat discursul privind „recesiunea pozitivă” și a respins măsurile de austeritate bazate pe reduceri de personal și tăieri salariale. Potrivit acestuia, finanțarea pachetului ar putea proveni din încasările suplimentare obținute din majorarea TVA. Declarațiile vin la cinci ore după o ședință a Coaliției în care liderii partidelor au anunțat că au ajuns la un acord politic. Tensiunea reaprinsă în jurul bugetului arată însă că negocierile rămân fragile, iar adoptarea legii depinde de compromisurile dintre PSD și premierul Ilie Bolojan . [...]

Liderii coaliției discută despre reformele în administrație la Palatul Victoria.
Politică16 feb. 2026

Coaliția păstrează tăierile de 10%, dar scoate sănătatea și școala din linia directă - acord tensionat la Palatul Victoria

Reforma administrației va fi adoptată prin OUG, cu excepții pentru sănătate și educație , au decis liderii coaliției după o ședință de aproape patru ore la Palatul Victoria . Decizia vine după tensiuni publice între PSD și partenerii de guvernare, în condițiile în care miniștrii social-democrați au refuzat să semneze avizele necesare pentru pachetul de reformă. Ce prevede reforma Proiectul vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală , inclusiv prin desființarea unor posturi. Documentul va fi adoptat prin ordonanță de urgență, imediat după finalizarea procedurii de avizare. Principalele clarificări stabilite în ședință: Sănătatea, educația preuniversitară, apărarea și ordinea publică nu vor aplica tăieri directe ale fondului de salarii; economiile vor fi realizate prin alte măsuri adaptate fiecărui domeniu. În învățământul universitar, reducerea cheltuielilor ar urma să se aplice de la 1 octombrie 2026. Ministerele care au operat deja reduceri în 2025 vor scădea doar diferența până la pragul de 10%. Cultura și Agricultura, deja reorganizate , nu vor depăși plafonul stabilit. În sistemul de sănătate, economiile ar putea fi legate de criterii de performanță și reorganizarea unor unități, iar în structurile de ordine publică se discută inclusiv ajustări legate de vârsta de pensionare. Modificări la taxele locale Coaliția a decis și constituirea unui grup de lucru pentru corectarea unor efecte ale supraimpozitării locale. Sunt analizate: situația clădirilor mai vechi de 50 de ani; regimul persoanelor cu dizabilități; posibilitatea ajustării cotelor majorate de autoritățile locale. Dispute politice și risc de ruptură Înaintea ședinței, USR a acuzat PSD că tergiversează reforma, în timp ce Sorin Grindeanu a susținut că partidul său nu acceptă tăieri „la medici și profesori”. Fostul premier Marcel Ciolacu a mers mai departe și nu a exclus ruperea coaliției, invocând riscul unei crize politice într-un context economic deja tensionat, după anunțul privind intrarea României în recesiune tehnică. În final, miniștrii PSD ar urma să acorde avizele necesare, după ce excepțiile au fost incluse în forma convenită politic. Guvernul intenționează să adopte reforma până la sfârșitul săptămânii. [...]

Vladimir Putin și Serghei Ivanov la un eveniment public important.
Politică16 feb. 2026

Putin îl înlătură pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate - Un vechi aliat iese din cercul puterii

Vladimir Putin l-a demis pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate al Rusiei , înlăturând astfel unul dintre cei mai vechi și apropiați colaboratori ai săi, potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Ivanov, în vârstă de 73 de ani, era membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse și a ocupat funcția de secretar al acestui for între noiembrie 1999 și martie 2001. Decizia de excludere a fost anunțată pe 16 februarie 2026, fără a fi prezentate motive oficiale. Serghei Ivanov face parte din cercul restrâns al președintelui rus încă din anii ’90. Cei doi au activat împreună în structurile KGB din Leningrad, iar în 1998 Putin l-a numit adjunct al său. De-a lungul carierei, Ivanov a deținut funcții-cheie în statul rus: ministru al Apărării între 2001 și 2007, prim-vicepremier și, ulterior, șef al administrației prezidențiale în perioada 2011–2016. Înaintea alegerilor din 2008, Ivanov era considerat unul dintre potențialii succesori ai lui Putin, însă candidatura din partea partidului Rusia Unită a fost atribuită lui Dmitri Medvedev. Pe 4 februarie 2026, Vladimir Putin l-a eliberat pe Ivanov și din funcția de reprezentant special al președintelui pentru protecția mediului, ecologie și transporturi. Potrivit Kremlinului, retragerea din această poziție ar fi avut loc „la propria cerere”, însă nu au fost oferite explicații suplimentare. Îndepărtarea lui Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate marchează o schimbare semnificativă în structura de putere de la Moscova, în contextul în care acesta era unul dintre cei mai vechi aliați ai liderului de la Kremlin. [...]

Discuții despre securitatea Mării Negre și relațiile româno-americane.
Politică16 feb. 2026

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și delegația americană condusă de Jeanne Shaheen - contextul geopolitic actual și cooperarea în zona Mării Negre

Nicușor Dan va primi o delegație americană condusă de senatoarea Jeanne Shaheen la Palatul Cotroceni, luni, de la ora 17.00 , informează HotNews.ro . Jeanne Shaheen este lidera grupului democrat din Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA și are o istorie de susținere a regiunii Mării Negre și a României. Shaheen, fostă guvernatoare a statului New Hampshire, este senatoare din 2009 și a manifestat un interes constant pentru securitatea regiunii Mării Negre. Ea a inițiat o lege prin care solicită administrației americane să elaboreze o strategie pentru această regiune. În februarie 2023, a vizitat România și s-a întâlnit cu fostul premier Nicolae Ciucă, pledând pentru o prezență militară americană puternică în flancul estic al NATO . În decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale din România, Shaheen a fost co-semnatară a unei declarații care condamna interferența Rusiei în procesul electoral. „Ca un puternic aliat al NATO, sprijinim România în lupta pentru integritatea alegerilor sale. Condamnăm manipularea de către Putin a TikTok controlat de Partidul Comunist Chinez (PCC) pentru a submina procesul democratic al României. Lumea trebuie să se trezească cu privire la amenințarea gravă la adresa democrației, reprezentată de manipularea rusească a TikTok pentru a submina societățile noastre libere”, se arăta în declarația citată de Europa Liberă. Shaheen a criticat și decizia Pentagonului de a retrage 1.000 dintre cei 2.000 de soldați americani din România, subliniind că sprijinul SUA nu ar trebui să se diminueze. La audierea noului ambasador al SUA la București, ea a insistat asupra necesității reîntregirii efectivului militar american în România. Delegația americană include și senatorul republican Thom Tillis , cunoscut pentru susținerea sa față de Ucraina și pentru criticile aduse premierului ungar Viktor Orban. Tillis și Shaheen au participat recent la Conferința de Securitate de la Munchen și au cerut companiilor Meta și Alphabet să ia măsuri împotriva campaniilor de dezinformare sprijinite de Rusia. Această vizită subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre România și Statele Unite, în contextul securității regionale și al parteneriatelor strategice. [...]