Știri
Știri din categoria Externe
Robert Mueller, fostul director FBI care a condus ancheta privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016, a decedat la vârsta de 81 de ani, informează NPR. Mueller a fost cunoscut pentru rolul său în investigarea interferenței ruse în alegerile prezidențiale din 2016 și a posibilei obstrucționări a justiției de către președintele Trump. Familia sa a anunțat decesul, fără a preciza cauza, însă a menționat că Mueller fusese diagnosticat cu boala Parkinson cu patru ani în urmă.
Reacțiile la vestea decesului lui Mueller au fost diverse. Fostul președinte Barack Obama l-a descris ca fiind „unul dintre cei mai buni directori din istoria FBI”, subliniind transformarea agenției după atacurile din 11 septembrie. Obama a adăugat că Mueller a avut un angajament neclintit față de statul de drept și valorile fundamentale ale societății americane. În contrast, președintele Trump a reacționat cu satisfacție la moartea lui Mueller, afirmând pe rețelele sociale că „nu mai poate răni oameni nevinovați”.
Robert Mueller s-a născut pe 7 august 1944 în New York City și a crescut în Philadelphia. A absolvit Universitatea Princeton și a obținut un master în relații internaționale de la Universitatea New York. După ce a servit în Războiul din Vietnam, unde a fost decorat cu Steaua de Bronz, Mueller a urmat o carieră în drept, lucrând pentru Departamentul de Justiție și devenind partener la firma de avocatură WilmerHale.
În 2001, Mueller a fost numit director al FBI de către președintele George W. Bush, cu doar o săptămână înainte de atacurile din 11 septembrie. Sub conducerea sa, FBI și-a concentrat eforturile pe combaterea terorismului, implementând schimbări semnificative în structura și funcționarea agenției.
După demiterea directorului FBI James Comey de către Trump, Mueller a fost numit consilier special în mai 2017 pentru a conduce investigația asupra amestecului Rusiei în alegerile din 2016. Ancheta s-a încheiat în martie 2019 cu un raport de peste 400 de pagini, care nu a stabilit că echipa de campanie a lui Trump a colaborat cu guvernul rus, dar nu a clarificat nici dacă Trump a obstrucționat justiția.
„Dacă am fi avut încredere că președintele nu a comis o crimă, am fi spus-o”, a declarat Mueller în fața Congresului.
În cadrul investigației, echipa lui Mueller a inculpat 37 de persoane și entități, inclusiv pe fostul președinte de campanie Paul Manafort și consilierul de securitate națională Michael Flynn. Mulți dintre cei inculpați au beneficiat ulterior de clemență din partea lui Trump.
Robert Mueller este amintit ca un lider remarcabil și un slujitor public de integritate. Firma WilmerHale, unde a fost partener, l-a descris ca un „prieten” și un „lider extraordinar”. Moștenirea sa include nu doar schimbările aduse FBI, ci și dedicarea sa față de statul de drept și valorile democratice.
Recomandate
Secretarul general al ONU spune că organizația cooperează cu „Consiliul pentru Pace” al lui Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, potrivit Agerpres , care citează Reuters și Politico. Antonio Guterres a salutat obiectivul acestui consiliu, asociat președintelui american Donald Trump, de a finanța și implementa elemente de bază ale unui plan de reconstrucție a Gazei, cu accent pe refacerea locuințelor și a infrastructurii palestiniene. Într-un interviu acordat Politico, Guterres a spus că există „un obiectiv” definit și aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și că Națiunile Unite „cooperează activ” cu structurile create de Consiliul pentru Pace. În același context, șeful ONU a indicat că nu vede oportun ca acest consiliu să își extindă acțiunea dincolo de reconstrucția Gazei. Guterres a argumentat că inițiativele de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe valorile Cartei Națiunilor Unite, pe care le consideră esențiale în orice demers de acest tip. Separat, Guterres a cerut încetarea blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și a sugerat că ONU ar putea contribui la protejarea acestei rute maritime și ar putea face parte dintr-un plan de detensionare a atacurilor. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice perturbare are implicații economice și de securitate la nivel regional și global. Guterres a mai spus că nu a vorbit cu Donald Trump de la începutul războiului, însă a precizat că a avut convorbiri cu alți membri ai administrației americane. [...]
Cuba a blocat importurile de motorină destinate ambasadei SUA din Havana , pe fondul crizei energetice de pe insulă, potrivit G4Media , care citează dpa și o relatare a Washington Post. Ministerul de Externe cubanez a respins cererea ambasadei americane de a importa motorină pentru alimentarea generatoarelor, iar Havana a descris solicitarea drept „nerușinată” și inaccesibilă populației, relatează dpa, care citează o notă de protest menționată de Washington Post. Măsura intervine în condițiile unei penurii severe de combustibil și ale unor pene de curent extinse. Agenția germană notează că aproximativ 10 milioane de cubanezi sunt afectați de ani de zile de probleme economice interne, corupție și de embargoul comercial american aflat în vigoare de decenii. În acest context, infrastructura se degradează, iar rețeaua electrică, învechită, îi împinge pe cei care își permit să recurgă la generatoare pentru a face față întreruperilor repetate. Relațiile dintre SUA și Cuba rămân tensionate încă din revoluția din 1959, iar dpa consemnează că s-au deteriorat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Din decembrie 2025, administrația Trump ar fi restricționat în mare măsură accesul Cubei la petrol, prin amenințarea furnizorilor cu tarife vamale și prin limitarea importurilor din Venezuela, aliat important al Havanei, în condițiile în care Cuba depinde de petrol pentru producția de electricitate. Potrivit Washington Post, transporturile de combustibil din Statele Unite destinate ambasadei au fost oprite de autoritățile cubaneze la sosirea în portul Mariel, la începutul acestei săptămâni. Ziarul mai scrie că ambasada a informat Washingtonul că ar putea fi nevoită să reducă personalul în următoarele săptămâni dacă blocada continuă, iar angajații au fost deja cazați în spații comune și instruiți să lucreze de acasă pentru a economisi energie, citând o sursă anonimă. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz vrea să vorbească la telefon cu Donald Trump în acest weekend , potrivit Tagesspiegel , și intenționează să-l invite pe președintele SUA în septembrie la Bad Dürkheim, în landul Rheinland-Pfalz. Merz, care este și liderul CDU, a făcut anunțul vineri seară, la un eveniment de campanie al partidului în Bad Dürkheim. El a spus că l-a invitat deja pe Trump în 2025, cu ocazia vizitei sale de început de mandat, într-un context în care duminică are loc alegerea unui nou parlament regional în Rheinland-Pfalz. Cancelarul a admis că nu știe dacă Trump va accepta invitația și a glumit că o eventuală vizită ar fi „un coșmar” pentru Secret Service. În același timp, Merz a sugerat existența unor tensiuni în relația cu liderul de la Washington, afirmând că Trump „nu este, în acest moment, tocmai în relații bune” cu el, pe fondul unor diferențe legate de războiul din Iran. Merz a adăugat că, în pofida divergențelor, va continua să urmărească menținerea relațiilor transatlantice. Tagesspiegel amintește că în Rheinland-Pfalz sunt staționați câteva mii de soldați americani, iar în septembrie, la Bad Dürkheim, are loc Wurstmarkt, descris drept cel mai mare festival al vinului din lume. Consemnează, de asemenea, Reuters că Trump nu a efectuat până acum, în niciunul dintre cele două mandate ale sale, o vizită oficială de stat în Germania, participând doar la reuniuni multilaterale, precum summitul G20 de la Hamburg. [...]
Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite iau în considerare "reducerea" operațiunilor militare împotriva Iranului , în contextul în care Iranul și Israelul și-au intensificat atacurile reciproce, iar mass-media iraniană a raportat un atac asupra facilității de îmbogățire nucleară de la Natanz. Potrivit Reuters , Trump a afirmat că SUA sunt aproape de a-și atinge obiectivele, dar a subliniat că alte țări ar trebui să preia conducerea în asigurarea securității strâmtorii Hormuz, a cărei închidere aproape completă amenință cu un șoc energetic global. Trump a transmis, printr-o postare pe rețelele sociale, că războiul, aflat acum în a patra săptămână, ar putea fi încheiat pe măsură ce amenințarea iraniană este eliminată. Cu toate acestea, în același timp, 2.500 de pușcași marini americani sunt trimiși în Orientul Mijlociu, într-o misiune a cărei scop nu este clar definit. "Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, pe măsură ce considerăm reducerea eforturilor noastre militare mari în Orientul Mijlociu cu privire la Regimul Terorist al Iranului", a spus Trump pe Truth Social. "Strâmtoarea Hormuz va trebui să fie păzită și supravegheată, după cum este necesar, de alte națiuni care o folosesc - Statele Unite nu!" În același timp, mass-media iraniană a raportat atacuri asupra complexului de îmbogățire Shahid Ahmadi-Roshan Natanz, dar experții au confirmat că nu au existat scurgeri radioactive și că locuitorii din apropiere nu sunt în pericol. Israelul a declarat că nu are cunoștință de un astfel de atac. Escaladarea conflictului și impactul asupra economiei globale Israelul a intensificat atacurile asupra Beirutului, vizând Hezbollah , în timp ce sirenele de raid aerian din Israel au avertizat asupra rachetelor venite din Iran. În plus, Iranul a lansat două rachete balistice către baza militară americano-britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, dar nu a lovit ținta. Atacurile asupra infrastructurii energetice vitale din Iran și statele vecine din Golf au dus la creșterea prețurilor petrolului cu 50%, amenințând cu un șoc economic global. Prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu până la 35% săptămâna aceasta, pe măsură ce Iranul și Israelul au lovit unele dintre cele mai importante infrastructuri de gaze din regiune. Reacții internaționale și eforturi diplomatice Uniunea Europeană a îndemnat statele membre să reducă țintele de stocare a gazelor și să înceapă să refacă rezervele treptat pentru a limita cererea. De asemenea, aliați importanți ai SUA din Europa, Japonia și Canada s-au angajat să se alăture "eforturilor adecvate" pentru a asigura trecerea sigură prin strâmtoarea Hormuz, dar Germania și Franța au subliniat că luptele trebuie să înceteze mai întâi. Iranul a anunțat că este pregătit să permită trecerea navelor legate de Japonia prin strâmtoarea îngustă, având în vedere că Japonia își primește aproximativ 90% din livrările de petrol prin această rută. Casa Albă a declarat că va renunța la sancțiunile asupra petrolului iranian pentru 30 de zile, permițând vânzarea a 140 de milioane de barili pe tancuri, în efortul de a crește oferta și de a reduce prețurile. Administrația a relaxat anterior sancțiunile asupra unei cantități similare de petrol rusesc. Mesaje de rezistență și alianțe strategice În timp ce musulmanii au sărbătorit Eid al-Fitr, iar iranienii au marcat Nowruz, noul lider suprem al Iranului, Ayatollahul Mojtaba Khamenei , a emis un mesaj de sfidare. Khamenei, care nu a apărut la rugăciunile de Eid și nu a fost văzut în public de la atacul inițial israelian care a ucis tatăl său, Ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că iranienii au răspuns cu unitate și rezistență și au "dat o lovitură dezorientantă inamicului". Președintele rus Vladimir Putin a transmis, de asemenea, salutări de Nowruz liderilor iranieni, afirmând că Moscova rămâne un prieten loial și un partener de încredere, deși amploarea sprijinului Moscovei pentru Iran este disputată. [...]
Consiliul de Pace al lui Donald Trump a transmis Hamas o propunere de dezarmare , potrivit Reuters , care citează două surse familiarizate cu discuțiile. Documentul ar fi fost înmânat în cadrul unor întâlniri desfășurate la Cairo în ultima săptămână, iar discuțiile i-ar fi implicat pe Nickolay Mladenov și Aryeh Lightstone, au spus sursele. Mladenov este emisarul pentru Gaza al Consiliului de Pace numit de Trump, iar Lightstone este consilier american al trimisului special Steve Witkoff. Propunerea vine în contextul planului american pentru viitorul Fâșiei Gaza, acceptat de Israel și Hamas în octombrie, care prevede retragerea trupelor israeliene și începerea reconstrucției, condiționată de depunerea armelor de către Hamas. Până acum, Hamas a respins cererea de a renunța la armament. Mladenov a declarat joi că sunt în curs „eforturi serioase” pentru a aduce ajutor în Gaza și că mediatorii au convenit un cadru care ar putea avansa reconstrucția. Într-o postare pe X, cu ocazia Eid al-Fitr, el a susținut că propunerea impune „o singură alegere” – dezafectarea completă a armamentului de către Hamas și „orice grup armat”, fără excepții. Reprezentanții Hamas nu au fost disponibili imediat pentru comentarii sâmbătă, a doua zi a sărbătorii. Reuters mai notează că discuțiile despre dezarmare au fost puse pe pauză la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, care a început pe 28 februarie. Potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, Hamas – grup susținut de Iran – ar putea primi amnistie într-un acord în care acceptă să renunțe atât la armament greu, cât și la arme ușoare, inclusiv puști. Surse apropiate Hamas spun însă că organizația ar refuza probabil să predea puștile, invocând riscul unor atacuri din partea milițiilor rivale din Gaza, dintre care unele ar avea sprijin din partea Israelului; după încetarea focului din octombrie, Hamas și rivalii săi s-au atacat reciproc, inclusiv cu victime. Pe teren, Israel nu a dat semne că își retrage trupele, care controlează aproximativ jumătate din teritoriul Gazei, în timp ce Hamas își menține controlul asupra celeilalte jumătăți și asupra populației de circa două milioane de persoane, majoritatea rămasă fără locuințe după doi ani de război. O sursă a declarat că amnistia și investiții țintite în Gaza sunt prezentate drept stimulente, dar rămâne neclar dacă acest Consiliu de Pace ar avea fonduri pentru a le finanța; Reuters mai consemnează că Trump a obținut în februarie angajamente de circa 7 miliarde de dolari, însă doar o mică parte ar fi fost efectiv furnizată, fără detalii privind sumele. [...]
Potrivit HotNews.ro , Israelul a lansat un avertisment către Europa după ce Iranul a testat o rachetă balistică intercontinentală care ar putea ajunge până la capitalele europene, inclusiv Berlin, Paris și Roma. Racheta, cu o rază de acțiune de 4.000 de kilometri, a fost îndreptată către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, dar a eșuat din cauza unei defecțiuni tehnice și a fost interceptată de sistemele de apărare americane. Campania Israelului și a SUA împotriva Iranului Israelul și Statele Unite au intensificat atacurile împotriva Iranului, iar șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile sunt „la jumătatea drumului”. Zamir a subliniat că regimul de la Teheran a suferit daune semnificative și că Iranul este acum mai vulnerabil. El a menționat că direcția campaniei este clară și că Israelul va continua să lupte pentru libertate și viitor. „Suntem la jumătatea drumului, dar direcția este clară. În aproximativ o săptămână, de Pesah, sărbătoarea libertății, vom continua să luptăm pentru libertatea și viitorul nostru”, a declarat Eyal Zamir. Condițiile Iranului pentru pace Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a cerut încetarea imediată a agresiunilor din partea SUA și Israelului, precum și garanții împotriva repetării acestora. De asemenea, o comisie parlamentară iraniană a sugerat că Iranul ar trebui să primească un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, cu drept de veto, ca parte a condițiilor pentru încheierea conflictului. Noi atacuri iraniene în regiunea Golfului Teheranul a anunțat că forțele sale navale au distrus facilități în Emiratele Arabe Unite și Kuweit, acuzându-le de implicare în atacuri împotriva Iranului. Aceste acțiuni au fost condamnate de liderii din Egipt și Arabia Saudită, care au avertizat asupra amenințării la adresa stabilității regionale. Amenințările globale ale Iranului Generalul iranian Abolfazl Shekarchi a declarat că destinațiile turistice din întreaga lume ar putea deveni ținte ale Teheranului, ceea ce a reaprins temerile privind posibile atacuri teroriste internaționale. Inițiativa internațională pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz Peste 20 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație comună privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, o rută energetică majoră afectată de blocada iraniană. Declarația subliniază angajamentul pentru asigurarea trecerii libere prin strâmtoare, esențială pentru transporturile mondiale de țiței și gaze naturale lichefiate. [...]
