Știri
Știri din categoria Externe
Acuzația lui Trump la adresa Iranului ridică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru securitatea rutelor maritime și pentru stabilitatea regională, după ce președintele SUA a susținut că un elicopter american de tip Apache a fost doborât în timpul unei patrule, potrivit Digi24.
Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că a fost informat de forțele armate americane că „iranienii au doborât” un elicopter Apache „de ultimă generație” în noaptea precedentă, în timp ce acesta patrula deasupra Strâmtorii Ormuz. Liderul de la Casa Albă a adăugat că SUA „trebuie, din necesitate, să răspundă” atacului, fără să ofere detalii despre natura unui eventual răspuns.
Incidentul vine după ce, cu o zi înainte, un elicopter de atac Apache al armatei americane s-a prăbușit în Strâmtoarea Ormuz, iar cei doi membri ai echipajului au fost salvați și sunt în siguranță, potrivit The New York Times, care citează două persoane informate despre incident (informație preluată de Reuters). În materialul Digi24 nu sunt prezentate elemente independente care să confirme cauza prăbușirii, dincolo de declarația lui Trump.
În paralel, Trump a declarat că un acord de încetare a războiului cu Iranul ar putea fi încheiat „în două-trei zile”, susținând că, în pofida schimburilor recente de lovituri între Iran și Israel, soluționarea conflictului este aproape.
Totuși, CNN a calculat că aceasta este cel puțin a 37-a oară de la începutul războiului, pe 28 februarie, când Trump spune public că un acord cu Iranul se va încheia în curând sau că Teheranul ar dori să îl încheie.
Deocamdată, mesajul central este politic și operațional: Casa Albă vorbește despre necesitatea unui răspuns, dar nu indică un calendar, o formă de reacție sau o evaluare publică a incidentului. În lipsa acestor detalii, rămâne deschis dacă afirmația privind „doborârea” va fi urmată de măsuri militare, diplomatice sau de alt tip.
Recomandate
Donald Trump își condiționează sprijinul de Israel de oprirea loviturilor asupra Iranului , avertizând că Benjamin Netanyahu riscă izolarea dacă escaladează conflictul, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis într-un moment de tensiune regională, indică o linie mai dură a Washingtonului față de deciziile operaționale ale guvernului israelian, pe fondul negocierilor pe care Trump spune că le urmărește cu Iranul. Israelul a lovit ținte din Iran pentru prima dată de la armistițiul din aprilie, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului, într-o acțiune pe care Teheranul a descris-o drept represalii pentru atacurile israeliene asupra capitalei Libanului, relatează News.ro. Cele două țări au încetat schimbul de focuri luni, după ce Trump le-a cerut să se oprească. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, președintele SUA a cerut oprirea imediată a atacurilor reciproce. „Israelul și Iranul trebuie să înceteze imediat să mai tragă unul asupra celuilalt” Avertisment direct către Netanyahu și controlul asupra negocierilor Trump a declarat pentru Axios că l-a avertizat pe Netanyahu că se va izola dacă va continua atacurile asupra Iranului. „I-am spus: «Bibi, ai face bine să fii atent, altfel te vei trezi foarte curând pe cont propriu»” În același context, Trump a susținut că Israelul a informat Statele Unite „foarte târziu” despre atacurile de duminică, care între timp au încetat, dar Netanyahu ar fi lăsat să se înțeleagă că acestea ar putea fi reluate. Totodată, Trump a afirmat că i-a transmis premierului israelian că va trebui să accepte orice acord pe care SUA îl vor încheia cu Iranul. „Nu va avea de ales. Eu iau toate deciziile. Eu stabilesc ce urmează să facem. El nu decide” Ce urmărește Washingtonul și unde se blochează discuțiile Trump, care „a intrat în conflict alături de Israel” în februarie, spune că încearcă acum să negocieze o soluție cu Iranul și i-a cerut lui Netanyahu să evite acțiuni care ar putea afecta negocierile, inclusiv continuarea operațiunilor din Liban. În paralel, Iranul susține că nu va accepta un acord cu SUA fără menținerea armistițiului în Liban. Trump a mai spus că mai multe țări din regiune i-au cerut să intervină pe lângă Netanyahu pentru a evita escaladarea, iar oficiali iranieni ar fi transmis că vor opri atacurile dacă Israelul își încetează operațiunile. Liderul american a reluat ideea că Iranul dorește un acord de pace și că acesta ar putea fi încheiat în curând, susținând că ar împiedica Iranul să obțină o armă nucleară și ar opri îmbogățirea uraniului. De cealaltă parte, Mohammad-Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat că Iranul nu are încredere în SUA și că afirmațiile recente ale lui Trump contrazic înțelegerile discutate. Potrivit unor surse americane și israeliene citate de Axios, interesele lui Trump și ale lui Netanyahu „se îndepărtează tot mai mult”, primul dorind încheierea conflictului, iar cel de-al doilea fiind interesat de continuarea acestuia. [...]
Donald Trump spune că un acord de pace Iran–Israel ar putea fi finalizat în „două-trei zile”, ceea ce ar reduce riscul unei noi escaladări cu efecte directe asupra pieței energiei și a transporturilor în Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info . Declarația vine după ce Iranul și Israelul au oprit ostilitățile care amenintau să reaprindă un război ce durează de luni de zile. Trump a afirmat că negociatorii sunt la „finalul” discuțiilor pentru „un acord foarte, foarte bun” și a indicat un orizont de timp de „două până la trei zile” pentru încheierea acestuia. În același timp, el a cerut celor două părți să înceteze „imediat” ostilitățile, pe fondul unui conflict descris ca nepopular în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului. Armistițiu fragil și reluarea alertelor După 100 de zile de război și intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil pe 8 aprilie, explozii și alerte aeriene s-au auzit din nou la Teheran și Tel Aviv duminică și luni. Atacurile au dus la rănirea a 15 persoane în Iran, potrivit șefului organizației naționale de răspuns la situații de urgență. Teheranul a anunțat inițial sfârșitul operațiunii sale militare împotriva Israelului, iar Israelul „i-a urmat exemplul”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat că „în prezent, ostilitățile pe acest front au încetat”. Mesaje divergente despre respectarea armistițiului Mohammad Bagher Ghalibaf , președintele parlamentului iranian și negociatorul-șef al Teheranului, a susținut că Iranul „a încălcat tiparul de a accepta un armistițiu pe hârtie și de a-l încălca sistematic pe teren”. De cealaltă parte, Netanyahu a spus că Israelul va răspunde „cu fermitate” oricărui nou atac iranian și a adăugat că statul israelian își va exercita dreptul de a se apăra „ori de câte ori va fi necesar”, inclusiv în pofida obiecțiilor președintelui american. Ce urmează În lipsa unor detalii despre termenii acordului, miza imediată rămâne dacă fereastra de „două-trei zile” invocată de Trump se confirmă și dacă încetarea ostilităților se menține pe teren, în condițiile în care ambele părți transmit public că vor reacționa la eventuale noi atacuri. Pentru contextul recent al opririi loviturilor, TVR Info a relatat separat că atacurile au fost oprite pentru moment și că s-au auzit din nou explozii și alerte . [...]
Escaladarea conflictelor armate împinge riscurile economice și comerciale la un nou nivel , într-un context în care numărul războaielor și al violenței politice a atins maxime istorice, potrivit Economica , care citează date din raportul anual „Conflict Trends” prezentat de Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO). În 2025 au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puțin un stat la nivel mondial, „un nou record istoric de după 1946”, conform Agerpres . În același timp, numărul conflictelor interstatale s-a dublat într-un singur an, ajungând la opt, cel mai ridicat nivel din ultimii 80 de ani. De ce contează pentru economie: mai multă instabilitate, mai multe fricțiuni comerciale Raportul descrie o „nouă eră a violenței crescute”, în care mai multe conflicte majore se desfășoară simultan și mențin un nivel ridicat și continuu de intensitate la scară globală. În acest cadru, cercetătoarea Siri Aas Rustad (PRIO) leagă explicit tensiunile geopolitice de deteriorarea cooperării internaționale și de creșterea barierelor comerciale, pe fondul revenirii lui Donald Trump la putere în SUA. „Împiedicăm cooperarea. Consiliul de Securitate nu funcţionează corect în acest moment. Ne îndreptăm spre o lume mult mai polarizată.” Pentru companii și investitori, o astfel de polarizare înseamnă, în practică, un mediu mai greu de anticipat: rute comerciale mai vulnerabile, risc politic mai ridicat și probabilitate mai mare de întreruperi în lanțurile de aprovizionare, chiar dacă materialul citat nu cuantifică aceste efecte. Cifrele violenței: 2025, al treilea cel mai sângeros an de după Războiul Rece Potrivit datelor prezentate, 2025 a fost al treilea cel mai sângeros an de la sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de morți direct legați de lupte sau violențe politice. Dintre aceștia, aproape 76.500 au fost atribuiți atacurilor care au vizat direct civili, față de 14.200 în 2024. Creșterea accentuată a numărului de civili uciși este pusă pe seama conflictului dintre armată și paramilitari în Sudan, unde asediul și masacrele comise numai în El Fasher (Darfur) ar fi lăsat în urmă circa 60.000 de morți, conform estimărilor citate. Unde se concentrează conflictele și ce tipuri sunt urmărite Studiul folosește date compilate de Programul de Date privind Conflictele din Uppsala (UCDP) , afiliat Universității Uppsala, care distinge trei tipuri principale de violență organizată: conflicte care implică cel puțin un stat; conflicte nestatale; violență unilaterală împotriva civililor. La nivel regional, Africa a rămas cea mai afectată regiune de primul tip de conflicte (29), urmată de Asia, Orientul Mijlociu, cele două Americi și Europa. În lista conflictelor interstatale și a tensiunilor menționate apar, între altele, reapariția tensiunilor la frontieră între India și Pakistan, Afganistan și Pakistan, precum și Cambodgia și Thailanda, invazia rusă din Ucraina și operațiuni militare israeliene în Siria în zona Înălțimilor Golan ocupate, după căderea regimului Assad. Semnalul de fond: intensitate ridicată fără „pauze” între crize PRIO avertizează că schimbarea majoră din ultimii ani este suprapunerea conflictelor și alternarea lor, fără perioade de respiro la nivel global, spre deosebire de deceniul 2000–2010, când au existat mai mulți ani fără niciun conflict interstatal. Într-un astfel de climat, riscurile economice tind să se transmită mai rapid între regiuni, iar deciziile de investiții și comerț devin mai sensibile la evoluțiile geopolitice. [...]
Donald Trump a trimis oficial în Senat nominalizarea lui Todd Blanche pentru funcția de procuror general , o mutare care deschide un test politic în Partidul Republican și poate influența direcția Departamentului de Justiție , potrivit news.ro . Blanche, fost avocat al lui Trump și coordonator al apărării în procesul privind plățile către Stormy Daniels, ocupă din aprilie postul de procuror general interimar. Casa Albă a anunțat că numele său a fost înaintat Senatului la câteva zile după ce Trump s-a angajat public că îl va numi în funcție. Un vot strâns în Senat, cu risc de opoziție internă Nominalizarea este descrisă ca un test al influenței lui Trump asupra republicanilor, care ar fi devenit mai dispuși să se opună unor puncte din agenda președintelui. Pentru confirmare, Blanche ar avea nevoie de un sprijin aproape unanim din partea republicanilor, care controlează Senatul cu o majoritate strânsă, 53 la 47. Contextul: fondul de 1,8 miliarde de dolari și tensiunile din Congres În material este menționat că Departamentul de Justiție a fost nevoit să renunțe la un plan de creare a unui fond de aproape 1,8 miliarde de dolari pentru victimele a ceea ce Trump numește „instrumentalizarea” guvernului. Inițiativa a generat reacții puternice, inclusiv împotriva lui Blanche, atât din partea republicanilor, cât și a democraților. Republicanii din Senat au condus opoziția față de fond, refuzând să voteze finanțarea măsurilor dure ale lui Trump împotriva imigrației până când Blanche nu s-a angajat să renunțe la plan. Mizele operaționale: ritmul dosarelor și țintele Departamentului de Justiție Trump ar fi privit favorabil demersurile lui Blanche ca interimar de a accelera cazurile împotriva adversarilor săi, inclusiv obținerea unei a doua puneri sub acuzare împotriva fostului director al FBI, James Comey, și formularea de acuzații împotriva Southern Poverty Law Center, organizație cunoscută pentru activitatea în domeniul drepturilor civile. În același timp, senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord), membru-cheie în Comisia Judiciară, și-a exprimat anterior scepticismul față de Blanche, atât pe tema fondului, cât și în legătură cu un dosar penal împotriva lui Comey. După nominalizare, Chuck Grassley, președintele republican al Comisiei Judiciare a Senatului, l-a lăudat pe Blanche pentru „angajamentul său față de transparență și sprijinul acordat forțelor de ordine”. „Blanche este bine calificat şi şi-a demonstrat dedicarea faţă de restabilirea legii şi ordinii în toată ţara noastră”, a spus Grassley. [...]
Actualizarea „listei negre” a Pentagonului ridică riscuri de conformare și reputație pentru companiile chineze cu expunere în SUA , după ce Washingtonul a inclus noi entități considerate „companii militare chineze” care operează direct sau indirect pe piața americană, potrivit Economica . Beijingul a cerut SUA „să își corecteze practicile eronate” și „să înceteze suprimarea nejustificată a companiilor chineze”, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian . Reacția vine după publicarea, luni, a unei liste actualizate de către Pentagon, informație relatată de Agerpres . Ce companii au fost adăugate pe listă Pe lista actualizată au fost incluse, între altele, companii mari din tehnologie și industrie: Alibaba (comerț electronic); Baidu (motor de căutare); BYD (vehicule electrice). De ce contează: presiune de reglementare și efecte în lanț Lin Jian a criticat ceea ce a numit „instrumentalizarea” de către Washington a conceptului de securitate națională și crearea de „liste discriminatorii sub diverse denumiri”. În același timp, oficialul chinez a indicat că Beijingul ar putea răspunde prin măsuri pentru protejarea intereselor companiilor vizate. „China va lua măsurile necesare pentru a apăra cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale companiilor chineze”, a declarat el într-o conferinţă de presă obişnuită. Din perspectiva mediului de afaceri, includerea pe o astfel de listă poate amplifica riscurile de conformare (verificări suplimentare, prudență sporită a partenerilor) și costurile indirecte asociate accesului la piața americană, chiar dacă materialul citat nu detaliază măsuri concrete care decurg automat din listă. [...]
Uniunea Europeană deschide în zilele următoare primul grup de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova , un pas procedural care marchează intrarea oficială într-o nouă etapă a aderării, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis la Bruxelles de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în contextul anunțării detaliilor despre împrumutul financiar acordat Kievului. Von der Leyen a spus că Ucraina „și-a îndeplinit angajamentele” legate de parcursul european și a insistat că „este momentul” ca UE să își respecte promisiunile, în pofida faptului că reformele sunt derulate în condiții de război. Ce înseamnă „primul grup de negocieri” și de ce contează Deschiderea primului grup de discuții este prezentată ca începutul oficial al negocierilor de aderare, adică trecerea de la faza de pregătire și evaluare la una de negociere efectivă pe capitole și condiționalități. În termenii Comisiei, acest pas „deschide ușa” către următoarea fază a procesului de aderare. Componenta financiară: împrumut de 90 de miliarde de euro și plăți anunțate pentru iunie În același anunț, șefa Comisiei Europene a detaliat calendarul unor plăți din împrumutul UE către Ucraina, în valoare totală de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei): „în această lună” – prima plată din cadrul împrumutului; „până la sfârșitul lunii” – 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) „pentru drone”; asistență macrofinanciară „de peste 3 miliarde de euro” (aprox. peste 15 miliarde lei); „vor urma în curând și alte plăți”, fără un calendar detaliat în material. Mesajul politic al Comisiei: reforme în război și sprijin pentru aderare Von der Leyen a descris drept „impresionantă” determinarea Ucrainei de a continua reformele în timpul atacurilor și a reiterat că Executivul european este „pe deplin pregătit” să sprijine Ucraina pe drumul către UE, „unde își are locul”. [...]
