Știri
Știri din categoria Externe
O petiție online din Japonia a strâns aproape 20.000 de semnături împotriva folosirii de către Donald Trump și Casa Albă a personajelor manga și anime în postări pe rețelele sociale, pe fondul temerilor legate de drepturi și de asocierea acestor opere cu mesaje politice sau militare, potrivit news.ro.
Inițiativa vine după un nou videoclip difuzat sâmbătă pe Truth Social, în care Trump apare ca Naruto Uzumaki (personajul principal din seria „Naruto”), clip care a stârnit reacții negative în rândul fanilor. Petiția fusese lansată în martie, dar a fost relansată marți, organizatorii descriind demersul drept „urgent” și orientat spre transmiterea îngrijorărilor către deținătorii drepturilor.
Miza petiției este ca titularii de drepturi (companii sau autori care controlează utilizarea legală a acestor personaje și imagini) să fie informați și, implicit, să decidă dacă iau măsuri. Textul petiției invocă riscul ca operele să fie percepute ca instrumente de comunicare politică sau militară, într-un mod diferit de intențiile creatorilor.
În material sunt menționate două tipuri de postări care au alimentat nemulțumirea:
În petiție, organizatorii argumentează că aceste opere „inspiră publicuri din întreaga lume” prin valori precum „curajul, prietenia și perseverența” și că fanii devin îngrijorați când imaginile sunt folosite în contexte politice sau militare.
Recomandate
Armata SUA a început lovituri „de autoapărare” asupra Iranului după doborârea unui elicopter militar american, într-o escaladare care ridică riscuri operaționale pentru securitatea din regiune, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că atacurile au fost lansate marți, la ordinul președintelui Donald Trump , ca răspuns la doborârea unui elicopter AH-64 Apache al armatei americane. Operațiunea ar fi început la ora 00:00, iar CENTCOM o descrie drept „un răspuns proporțional la agresiunea nejustificată a Iranului”. Ce se știe despre atacurile SUA În comunicarea citată de Mediafax, CENTCOM precizează că forțele sale au început să execute lovituri de „autoapărare” împotriva Iranului, însă nu a oferit detalii despre țintele vizate sau amploarea operațiunii. „Forțele Comandamentului Central al SUA au început să lanseze lovituri de autoapărare împotriva Iranului, la ordinul comandantului suprem, ca răspuns la doborârea de ieri a unui elicopter Apache al armatei SUA.” Reacția Iranului: rachete și drone către ținte americane Într-un update, Mediafax notează că Iranul ar fi lansat rachete și drone către ținte americane din regiune, potrivit unui anunț făcut miercuri de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) . Deocamdată, din informațiile prezentate, nu sunt disponibile detalii suplimentare privind locațiile vizate sau efectele atacurilor de ambele părți. [...]
Acuzația lui Trump la adresa Iranului ridică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru securitatea rutelor maritime și pentru stabilitatea regională, după ce președintele SUA a susținut că un elicopter american de tip Apache a fost doborât în timpul unei patrule, potrivit Digi24 . Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că a fost informat de forțele armate americane că „iranienii au doborât” un elicopter Apache „de ultimă generație” în noaptea precedentă, în timp ce acesta patrula deasupra Strâmtorii Ormuz. Liderul de la Casa Albă a adăugat că SUA „trebuie, din necesitate, să răspundă” atacului, fără să ofere detalii despre natura unui eventual răspuns. Incidentul vine după ce, cu o zi înainte, un elicopter de atac Apache al armatei americane s-a prăbușit în Strâmtoarea Ormuz, iar cei doi membri ai echipajului au fost salvați și sunt în siguranță, potrivit The New York Times, care citează două persoane informate despre incident (informație preluată de Reuters ). În materialul Digi24 nu sunt prezentate elemente independente care să confirme cauza prăbușirii, dincolo de declarația lui Trump. Context: negocieri invocate, dar fără detalii despre „răspuns” În paralel, Trump a declarat că un acord de încetare a războiului cu Iranul ar putea fi încheiat „în două-trei zile”, susținând că, în pofida schimburilor recente de lovituri între Iran și Israel, soluționarea conflictului este aproape. Totuși, CNN a calculat că aceasta este cel puțin a 37-a oară de la începutul războiului, pe 28 februarie, când Trump spune public că un acord cu Iranul se va încheia în curând sau că Teheranul ar dori să îl încheie. Ce urmează și ce rămâne neclar Deocamdată, mesajul central este politic și operațional: Casa Albă vorbește despre necesitatea unui răspuns, dar nu indică un calendar, o formă de reacție sau o evaluare publică a incidentului. În lipsa acestor detalii, rămâne deschis dacă afirmația privind „doborârea” va fi urmată de măsuri militare, diplomatice sau de alt tip. [...]
Kuweitul a activat apărarea antiaeriană și interceptează „ținte aeriene ostile” , într-un episod care ridică riscul operațional pentru traficul aerian și infrastructura din Golf, pe fondul escaladării schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . Statul Major al Armatei Kuweitului a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că operațiunile de interceptare sunt în desfășurare. Autoritățile au cerut populației să respecte instrucțiunile de securitate și să urmărească doar sursele oficiale de informare. În paralel, forțele armate iraniene IRGC au afirmat că au lansat rachete balistice cu combustibil solid asupra unei baze aeriene din Iordania care găzduiește personal militar american. Potrivit comunicatului IRGC, atacul ar fi vizat patru obiective considerate critice, inclusiv hangare pentru avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II și un centru principal de comandă și control. IRGC susține că țintele au fost lovite și distruse, însă aceste informații nu au fost confirmate. Contextul escaladării: lovituri SUA în apropierea Strâmtorii Ormuz Garda Revoluționară a prezentat atacul drept etapa finală a unei operațiuni de represalii mai ample, despre care afirmă că a inclus lovirea a 21 de obiective aparținând forțelor americane în diferite baze aeriene și navale din regiune, precum și doborârea unei drone americane de tip General Atomics MQ-9 Reaper în spațiul aerian iranian. Autoritățile iraniene au afirmat anterior că au vizat cu drone baza care găzduiește armata americană din Bahrain. Pe de altă parte, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a efectuat atacuri asupra unor sisteme de apărare antiaeriană, centre de comandă și radare iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz. Conform informațiilor citate, atacurile au venit ca răspuns la doborârea unui elicopter american Apache, în ziua anterioară. IRGC a avertizat că rămâne pregătită să răspundă „decisiv și zdrobitor” oricăror noi acțiuni militare ale Statelor Unite și a transmis că Washingtonul va fi responsabil pentru consecințele unei noi escaladări. [...]
Noile acuzații de atacuri aeriene ridică riscul de escaladare la granița Pakistan–Afganistan , după ce autoritățile talibane de la Kabul au anunțat că lovituri atribuite Pakistanului au ucis cel puțin 13 persoane în estul Afganistanului, potrivit Mediafax . Atacurile ar fi vizat provinciile Khost, Kunar și Paktika, a declarat purtătorul de cuvânt principal al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid , informație preluată de Associated Press. Conform acestuia, bilanțul include 14 răniți, iar printre victime se numără 11 copii, o femeie și un bărbat. Autoritățile pakistaneze nu au comentat deocamdată acuzațiile privind atacurile. Context: tensiuni în creștere și conflict transfrontalier Incidentul este raportat pe fondul escaladării tensiunilor dintre cele două țări, implicate de mai multe luni într-un conflict transfrontalier care, potrivit sursei, a provocat sute de victime. Violențele s-au intensificat la sfârșitul lunii februarie, după ce Afganistanul a lansat un atac peste graniță, prezentat drept represalii pentru lovituri aeriene pakistaneze efectuate anterior pe teritoriul afgan. Islamabadul acuză în mod repetat autoritățile de la Kabul că oferă adăpost militanților responsabili de atacuri în Pakistan, în special membri ai grupării Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP) . Guvernul taliban respinge acuzațiile și susține că nu permite folosirea teritoriului afgan pentru atacuri împotriva altor state. [...]
Zelenski pune din nou pe masă aderarea la NATO, într-un moment în care Kievul cere garanții suplimentare de securitate , la summitul nordic-baltic de la Tallinn, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia și al eforturilor Ucrainei de a se integra mai profund în structurile occidentale. Într-o conferință de presă susținută alături de președintele Estoniei, Alar Karis, Volodimir Zelenski a spus că Europa are nevoie de o Ucraină capabilă să se apere și a insistat că locul țării sale este în Alianța Nord-Atlantică . În material este menționat că informațiile sunt relatate de TVPWorld. Sprijin politic regional, dar fără decizie de aderare Alar Karis și-a exprimat susținerea pentru viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, iar liderii statelor nordice și baltice au reafirmat, într-o declarație comună, sprijinul pentru obiectivele euro-atlantice ale Kievului. Summitul are loc într-un context în care statele nordice și baltice sunt prezentate drept unii dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei, pledând pentru menținerea ajutorului acordat Kievului și pentru intensificarea presiunilor asupra Moscovei. Ce cere Zelenski partenerilor occidentali Pe lângă tema NATO, Zelenski le-a cerut partenerilor occidentali: să mențină eforturile diplomatice; să continue asistența militară și financiară; să avanseze procesul de deschidere a tuturor capitolelor de negociere necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În ansamblu, mesajul de la Tallinn indică faptul că Ucraina încearcă să transforme sprijinul politic regional într-o perspectivă mai concretă de integrare euro-atlantică, în paralel cu continuarea sprijinului financiar și militar din partea aliaților. [...]
Vizita lui Xi la Phenian sugerează o pragmatizare a poziției Chinei față de dosarul nuclear nord-coreean , cu efecte directe asupra echilibrului regional și asupra spațiului de manevră al Washingtonului, potrivit Reuters . Analiști citați de agenție spun că absența discuțiilor despre denuclearizare a fost un câștig major pentru Kim Jong Un, în timp ce Beijingul și-ar fi atins obiectivul de a trage Coreea de Nord mai aproape și de a contrabalansa influența în creștere a Rusiei. În timpul vizitei de două zile, cele două părți au pus accent pe simbolistică și pe promisiuni de cooperare mai profundă, evitând subiecte sensibile precum programul nuclear și Statele Unite. Reuters notează că această evitare reprezintă o schimbare importantă față de perioadele în care denuclearizarea a tensionat relația China–Coreea de Nord. Jenny Town, directoarea programului pentru Coreea de la Stimson Center, a apreciat că faptul că Xi a făcut prima sa vizită externă din acest an la Phenian, fără ca agenda să includă programul nuclear nord-coreean, i-a consolidat lui Kim statutul internațional. Jeremy Chan, analist China & Asia de Nord-Est la Eurasia Group , a interpretat semnalul ca pe o acceptare tacită a Coreei de Nord ca stat nuclear, ceea ce ar putea pune China pe picior de egalitate cu Rusia în ochii Phenianului. În același timp, el a spus că Beijingul și-a urmărit interesul strategic de a apropia Coreea de Nord și de a echilibra influența rusă. Întrebată dacă liderii au discutat denuclearizarea, diplomația chineză a declarat la un briefing că poziția și politica Beijingului privind Peninsula Coreeană rămân „consecvente și stabile”, însă nu a răspuns imediat unei solicitări ulterioare privind interpretarea lipsei de referințe publice ca acceptare implicită a statutului nuclear al Phenianului. Limite în apropierea Beijing–Phenian Analiștii citați de Reuters au observat diferențe între relatările celor două părți: Coreea de Nord a insistat pe fast și pe ideea unei relații de egalitate, în timp ce China a vorbit despre rezultate așteptate în domenii precum comerțul, turismul și aplicarea legii. Town a spus că aceste nuanțe indică limite ale disponibilității Phenianului de a-și îmbunătăți relația cu Beijingul, după apropierea de Moscova din ultimii ani, inclusiv prin sprijin militar pentru războiul din Ucraina și sprijin economic primit în schimb. Ea a adăugat că relația personală Kim–Xi pare mai slabă decât cea dintre Kim și Vladimir Putin, deși ambele părți înțeleg valoarea strategică a cooperării. Totuși, Reuters notează două elemente care au ieșit în evidență: sprijinul explicit al lui Kim pentru principiul „o singură Chină” (care include poziția Beijingului privind Taiwanul) și menționarea cooperării militare de către partea chineză. Chad O’Carroll, fondatorul publicației NK News, a spus că, deși nu există dovezi ale unui angajament material comparabil cu cel oferit Rusiei, mesajele Phenianului despre Taiwan „contează mai mult decât înainte”, în contextul în care Coreea de Nord a arătat că poate furniza asistență concretă unei mari puteri în timp de război. Un semnal urmărit: absența fiicei lui Kim Observatorii au urmărit și dacă fiica lui Kim Jong Un apare în imaginile oficiale, ceea ce ar fi alimentat speculațiile – vehiculate inclusiv de serviciile sud-coreene – că ar fi pregătită ca succesoare. Reuters precizează că fata, despre care se crede că are în jur de 13 ani și se numește Ju Ae, nu a fost văzută în materialele publicate de presa de stat chineză și nord-coreeană. Benjamin Ho, profesor asociat la S. Rajaratnam School of International Studies (Singapore), a explicat absența prin preferința Beijingului pentru protocol, care ar face „stânjenitoare” prezența unei fete tinere între oficiali de rang înalt. [...]
