Știri
Știri din categoria Externe
Refuzurile unor vedete la invitația pentru gala UFC de la Casa Albă complică efortul lui Trump de a transforma evenimentul într-un spectacol cu greutate publică, într-un context în care organizatorii mizează pe notorietate și pe un buget estimat la zeci de milioane de dolari, potrivit Adevărul.
Evenimentul, numit „UFC Freedom 250”, este programat pentru 14 iunie și ar urma să aibă loc după transformarea, timp de mai multe luni, a peluzei sudice a Casei Albe într-o arenă UFC în aer liber. Costul este estimat la 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei), iar conceptul ar urma să marcheze atât împlinirea a 80 de ani de către Donald Trump, cât și aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite.
Potrivit Vanity Fair (citat de Adevărul), pe lista de invitați celebri a președintelui UFC, Dana White, s-au aflat nume precum Adam Sandler, Guy Ritchie, Tom Brady, Jared Leto, Jason Statham, Dwayne Johnson și prezentatorul TV Mario Lopez.
Din informațiile publicate:
În același context, Jon Favreau (regizor asociat cu „The Mandalorian” și franciza „Iron Man”) nu a răspuns unei solicitări de comentarii după apariția unor speculații că ar fi primit o invitație.
Articolul notează și arhitectura de acces la eveniment: Dana White și Ari Emanuel (agent de la Hollywood și proprietar UFC) ar avea fiecare câte 200 de bilete de distribuit, iar Trump ar avea 1.000. Într-un eveniment construit în jurul vizibilității și al prezenței unor nume mari, absențele publice pot reduce efectul de „validare” pe care îl aduc, de regulă, celebritățile.
Separat, Adevărul amintește că, pe 5 iunie, Trump a anunțat că va organiza un miting în locul deschiderii unui festival programat pentru 24 iunie, după ce majoritatea artiștilor din program s-au retras. Unii dintre aceștia au spus că evenimentul le-ar fi fost prezentat inițial ca nepartizan.
Trump a comentat situația într-o postare pe Truth Social, criticând artiștii care s-au retras și indicând că preferă un format cu public, vorbitori și muzică „clasică” pentru audiența sa. Printre artiștii menționați ca aleși de Trump se numără Lee Greenwood și tenorul Christopher Macchio, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Amenințarea lui Trump de a lovi Iranul și de a „prelua” infrastructură petrolieră ridică riscul unui șoc pe piața energiei , într-un moment în care Teheranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile globale de țiței. Informațiile apar într-o relatare Digi24 , care citează The Times of Israel. Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite vor „lovi foarte puternic în această seară” obiective militare ale Iranului și a sugerat că negocierile pentru un acord între cele două țări „nu decurg bine”. În aceeași postare, el afirmă că SUA ar urma să preia Insula Kharg și „alte puncte de infrastructură petrolieră” și să preia „controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze”, comparând situația cu Venezuela. „La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom prelua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii.” De ce contează: Ormuz, blocada și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Materialul plasează declarațiile în contextul escaladării din Orientul Mijlociu, cu elemente care cresc riscul de întreruperi logistice și de ofertă pe piața petrolului: Iranul anunță închiderea totală a Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” , decizie atribuită autorității PGSA, structură înființată de Gărzile Revoluției pentru gestionarea traficului în strâmtoare. SUA afirmă că au imobilizat un al treilea petrolier care ar fi încălcat blocada porturilor iraniene, după ce ar fi încercat să transporte petrol iranian; potrivit Washingtonului, este a treia navă din această săptămână și a noua de la începutul blocadei. Gărzile Revoluției iraniene anunță lansări de rachete balistice asupra unui centru de comandă american din Iordania și asupra unor baze din Kuweit și Bahrain. Armata americană a lansat noi „lovituri defensive” care ar fi vizat instalații de supraveghere militară, sisteme de comunicații și situri de apărare aeriană iraniene; presa iraniană a relatat explozii în mai multe localități din sudul țării. Ce este încă neclar The Times of Israel, citat de Digi24, notează că nu este clar dacă amenințarea lui Trump reprezintă o intenție imediată de acțiune militară sau o tactică de presiune pentru obținerea de concesii la negocieri. Publicația amintește că Trump a mai amenințat în repetate rânduri cu o forță militară masivă împotriva Iranului, pentru ca apoi să se retragă în ultimul moment, invocând progrese în negocieri. Separat, Trump a acuzat public Teheranul că tergiversează discuțiile, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a reproșat Iranului că „joacă de-a șoarecele și pisica” în cadrul negocierilor. [...]
Absența lui Donald Trump de la debutul Cupei Mondiale din SUA scoate în față riscurile logistice și diplomatice ale turneului , într-un moment în care administrația americană încearcă să gestioneze un eveniment cu miză internațională majoră, potrivit Antena 3 . Președintele SUA nu va participa la primul meci al Cupei Mondiale FIFA găzduit pe teritoriul american, partida dintre Statele Unite și Paraguay, programată vineri la Los Angeles. Informația este atribuită publicației Politico , care citează două persoane familiarizate cu planurile liderului de la Casa Albă. În contrast, președintele Paraguayului, Santiago Peña, a anunțat că va călători în California pentru meci. Biroul său a precizat că acesta va ajunge joi la Los Angeles, într-o vizită de patru zile, care include și partida de vineri. Cine reprezintă oficial SUA la meci Delegația oficială a țării gazdă va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio , potrivit autorităților de la Washington citate în articol. De ce contează absența: presiune pe organizare și pe relațiile externe Politico leagă decizia lui Trump de „dificultăți diplomatice și logistice” asociate turneului, cu care se confruntă administrația republicană. În acest context sunt menționate și problemele legate de vize, care afectează unele țări și delegații participante. Statele Unite găzduiesc competiția împreună cu Canada și Mexic, iar turneul este prezentat drept „cel mai mare eveniment sportiv din lume”. Antena 3 amintește că Trump a lăudat în repetate rânduri Cupa Mondială și Jocurile Olimpice din 2028 (programate tot la Los Angeles) ca evenimente de referință în timpul președinției sale, văzute ca oportunități de proiectare a influenței americane. [...]
Administrația Trump spune că negocierile cu Iranul rămân „aproape”, deși SUA a lovit militar ținte iraniene , într-un context în care Strâmtoarea Hormuz este „efectiv închisă”, iar asta împinge în sus prețurile globale la energie și perturbă transportul altor mărfuri, potrivit Politico . Loviturile americane au venit după ce Iranul a doborât, în weekend, un elicopter militar al SUA în apropierea Strâmtorii Hormuz. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat sub protecția anonimatului, a susținut că „nimic nu se schimbă” în privința stadiului acordului și că o înțelegere cu Teheranul este „încă aproape”. De ce contează: Hormuz rămâne blocată, iar costul economic crește Chiar dacă Washingtonul descrie răspunsul militar drept „proporțional”, miza imediată pentru piețe este funcționarea Strâmtorii Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice. În material se arată că, pe fondul închiderii de facto a strâmtorii, cresc prețurile globale la energie și apar disfuncționalități în transportul altor bunuri. În acest cadru, Casa Albă încearcă să mențină simultan două piste: represalii militare limitate și un acord care ar putea duce la redeschiderea rutei maritime. Două „găleți” în paralel: operațiuni militare și negociere Oficialul de la Casa Albă a descris abordarea drept o separare între componenta militară și cea diplomatică: „Există o găleată militară și apoi există o găleată de negociere. Un elicopter a fost doborât ieri. Trebuie să răspundem în mod similar, dar în același timp încă se încearcă negocierea unui acord. Deci, două lucruri se pot întâmpla în același timp.” Același oficial a mai afirmat că SUA și-ar fi atins „obiectivele-cheie” în raport cu Iranul și că „partea militară” a operațiunii „s-a încheiat”, administrația intrând într-o a doua fază, de „acord negociat și înțelegere”, cu mențiunea că președintele „păstrează toate opțiunile”. Calendar incert și mesaje divergente Donald Trump a spus în repetate rânduri că un acord este aproape. Marți dimineață, el le-a declarat reporterilor că SUA sunt „aproape de un acord puternic” și că Strâmtoarea Hormuz s-ar putea deschide după semnare „în două sau trei zile”. Vicepreședintele JD Vance a nuanțat, într-un interviu pentru CBS publicat marți, spunând că SUA sunt „foarte aproape” de un acord, dar acesta ar putea veni „săptămâna viitoare” sau „peste luni”. De partea cealaltă, lideri iranieni au avut un ton mai dur în public. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat pe X că Iranul preferă „limbajul diplomației”, dar poate trece la alte „limbi” dacă angajamentele sunt încălcate. Factorul Israel și presiunea internă asupra strategiei Politico notează că Israelul complică negocierile, după ce luni a avut schimburi de atacuri cu Iranul. Trump l-a sunat pe premierul Benjamin Netanyahu și i-a cerut să se abțină de la lovituri care depășesc „represaliile directe”. În paralel, unii aliați ai Casei Albe pun sub semnul întrebării strategia de a continua diplomația în timp ce Hormuz rămâne închisă, cu efecte economice vizibile. O persoană apropiată administrației, citată anonim, spune că este surprinsă că Trump nu a mers către un nou atac de amploare și ridică inclusiv ipoteza unor constrângeri legate de capabilități și muniții, sau a dorinței de a nu escalada. Ce urmează Din informațiile disponibile, administrația mizează pe un acord care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, în timp ce păstrează opțiunea unor acțiuni militare suplimentare. Însă intervalul de timp rămâne neclar, iar escaladarea din teren – inclusiv dinamica SUA-Iran-Israel – poate amâna sau deraia o înțelegere. [...]
Închiderea Strâmtorii Hormuz „până la noi ordine” ridică riscul unui șoc pe piața petrolului și al unor blocaje logistice , după ce Iranul a anunțat că oprește tot traficul prin acest culoar maritim esențial, pe fondul unor noi lovituri americane și al represaliilor iraniene, potrivit Al Jazeera . Statele Unite au lansat miercuri seară atacuri asupra „mai multor ținte” din Iran, la ordinul președintelui Donald Trump, iar armata americană a justificat operațiunea ca răspuns la „agresiunea neprovocată și continuă” a Iranului. Teheranul a reacționat prin atacuri asupra unor baze americane din Bahrain și Kuweit și asupra a două nave aflate în Strâmtoarea Hormuz. Ce înseamnă operațional închiderea Hormuz Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a acuzat SUA de „încălcări repetate” ale armistițiului din aprilie și a transmis că Strâmtoarea Hormuz este „închisă până la noi ordine”. Potrivit aceleiași declarații, măsura afectează „tot traficul” din zonă, inclusiv petrolierele și navele comerciale. IRGC a mai susținut că „două petroliere care încercau să treacă ilegal prin strâmtoare au fost lovite” și a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora armata SUA ar fi ajutat navele să tranziteze strâmtoarea. Lovituri și ținte raportate în Golf Presa de stat iraniană a relatat explozii pe insula Qeshm și în orașele Bandar Abbas și Sirik, de-a lungul Strâmtorii Hormuz. Alte explozii au lovit orașul sudic Kargan, unde au fost rănite cel puțin două persoane. În paralel, IRGC a revendicat atacuri cu drone asupra unor baze din regiune: baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain; baza Ali Al Salem și baza Ahmad Al-Jaber din Kuweit. Escaladarea vine după un schimb de lovituri „ochi pentru ochi” între cele două părți, pe fondul doborârii unui elicopter american Apache în Strâmtoarea Hormuz. În acest context, Iranul a spus că a vizat Flota a Cincea a SUA în Bahrain, baza Ali Al Salem din Kuweit și o bază aeriană din Azraq, Iordania, în timp ce SUA au bombardat insula Qeshm și porturile Sirik, Jask și Bandar Abbas. Teheranul a mai afirmat că atacurile americane au distrus două rezervoare de apă și au avariat un turn de telecomunicații. Negocieri blocate și riscul extinderii conflictului La Casa Albă, Trump a acuzat Iranul că tergiversează negocierile pentru un acord de pace și a amenințat că va lovi țara „foarte dur”. Ulterior, într-un interviu pentru Fox News, a spus că ar putea viza centrale electrice și poduri dacă Iranul nu semnează un acord. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a răspuns pe X, avertizând că infrastructurile critice sunt „sângele vital al oamenilor” și că amenințările de a le ataca „nu sunt o demonstrație de forță”, ci „un semn de disperare”. Potrivit Al Jazeera, discuțiile rămân indirecte și urmăresc un acord interimar care să oprească ostilitățile, lăsând programul nuclear pentru negocieri ulterioare. Printre punctele de blocaj menționate se află cererea Iranului privind eliberarea activelor înghețate și relaxarea sancțiunilor, pe fondul complicării dosarului de campania Israelului în Liban împotriva Hezbollah, aliat al Teheranului. [...]
Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]
Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu , în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News . Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune. „Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!” Ținta: infrastructura critică, în centrul retoricii Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene. „Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.” Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”. Qatar intră în jocul diplomatic, dar fără detalii despre mandat În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului. IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor. Contextul escaladării: armistițiu fragil și atacuri reciproce Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz , incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene. SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații. În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului. [...]
