Știri
Știri din categoria Externe

Administrația Trump spune că negocierile cu Iranul rămân „aproape”, deși SUA a lovit militar ținte iraniene, într-un context în care Strâmtoarea Hormuz este „efectiv închisă”, iar asta împinge în sus prețurile globale la energie și perturbă transportul altor mărfuri, potrivit Politico.
Loviturile americane au venit după ce Iranul a doborât, în weekend, un elicopter militar al SUA în apropierea Strâmtorii Hormuz. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat sub protecția anonimatului, a susținut că „nimic nu se schimbă” în privința stadiului acordului și că o înțelegere cu Teheranul este „încă aproape”.
Chiar dacă Washingtonul descrie răspunsul militar drept „proporțional”, miza imediată pentru piețe este funcționarea Strâmtorii Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice. În material se arată că, pe fondul închiderii de facto a strâmtorii, cresc prețurile globale la energie și apar disfuncționalități în transportul altor bunuri.
În acest cadru, Casa Albă încearcă să mențină simultan două piste: represalii militare limitate și un acord care ar putea duce la redeschiderea rutei maritime.
Oficialul de la Casa Albă a descris abordarea drept o separare între componenta militară și cea diplomatică:
„Există o găleată militară și apoi există o găleată de negociere. Un elicopter a fost doborât ieri. Trebuie să răspundem în mod similar, dar în același timp încă se încearcă negocierea unui acord. Deci, două lucruri se pot întâmpla în același timp.”
Același oficial a mai afirmat că SUA și-ar fi atins „obiectivele-cheie” în raport cu Iranul și că „partea militară” a operațiunii „s-a încheiat”, administrația intrând într-o a doua fază, de „acord negociat și înțelegere”, cu mențiunea că președintele „păstrează toate opțiunile”.
Donald Trump a spus în repetate rânduri că un acord este aproape. Marți dimineață, el le-a declarat reporterilor că SUA sunt „aproape de un acord puternic” și că Strâmtoarea Hormuz s-ar putea deschide după semnare „în două sau trei zile”.
Vicepreședintele JD Vance a nuanțat, într-un interviu pentru CBS publicat marți, spunând că SUA sunt „foarte aproape” de un acord, dar acesta ar putea veni „săptămâna viitoare” sau „peste luni”.
De partea cealaltă, lideri iranieni au avut un ton mai dur în public. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat pe X că Iranul preferă „limbajul diplomației”, dar poate trece la alte „limbi” dacă angajamentele sunt încălcate.
Politico notează că Israelul complică negocierile, după ce luni a avut schimburi de atacuri cu Iranul. Trump l-a sunat pe premierul Benjamin Netanyahu și i-a cerut să se abțină de la lovituri care depășesc „represaliile directe”.
În paralel, unii aliați ai Casei Albe pun sub semnul întrebării strategia de a continua diplomația în timp ce Hormuz rămâne închisă, cu efecte economice vizibile. O persoană apropiată administrației, citată anonim, spune că este surprinsă că Trump nu a mers către un nou atac de amploare și ridică inclusiv ipoteza unor constrângeri legate de capabilități și muniții, sau a dorinței de a nu escalada.
Din informațiile disponibile, administrația mizează pe un acord care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, în timp ce păstrează opțiunea unor acțiuni militare suplimentare. Însă intervalul de timp rămâne neclar, iar escaladarea din teren – inclusiv dinamica SUA-Iran-Israel – poate amâna sau deraia o înțelegere.
Recomandate

Închiderea Strâmtorii Hormuz „până la noi ordine” ridică riscul unui șoc pe piața petrolului și al unor blocaje logistice , după ce Iranul a anunțat că oprește tot traficul prin acest culoar maritim esențial, pe fondul unor noi lovituri americane și al represaliilor iraniene, potrivit Al Jazeera . Statele Unite au lansat miercuri seară atacuri asupra „mai multor ținte” din Iran, la ordinul președintelui Donald Trump, iar armata americană a justificat operațiunea ca răspuns la „agresiunea neprovocată și continuă” a Iranului. Teheranul a reacționat prin atacuri asupra unor baze americane din Bahrain și Kuweit și asupra a două nave aflate în Strâmtoarea Hormuz. Ce înseamnă operațional închiderea Hormuz Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a acuzat SUA de „încălcări repetate” ale armistițiului din aprilie și a transmis că Strâmtoarea Hormuz este „închisă până la noi ordine”. Potrivit aceleiași declarații, măsura afectează „tot traficul” din zonă, inclusiv petrolierele și navele comerciale. IRGC a mai susținut că „două petroliere care încercau să treacă ilegal prin strâmtoare au fost lovite” și a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora armata SUA ar fi ajutat navele să tranziteze strâmtoarea. Lovituri și ținte raportate în Golf Presa de stat iraniană a relatat explozii pe insula Qeshm și în orașele Bandar Abbas și Sirik, de-a lungul Strâmtorii Hormuz. Alte explozii au lovit orașul sudic Kargan, unde au fost rănite cel puțin două persoane. În paralel, IRGC a revendicat atacuri cu drone asupra unor baze din regiune: baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain; baza Ali Al Salem și baza Ahmad Al-Jaber din Kuweit. Escaladarea vine după un schimb de lovituri „ochi pentru ochi” între cele două părți, pe fondul doborârii unui elicopter american Apache în Strâmtoarea Hormuz. În acest context, Iranul a spus că a vizat Flota a Cincea a SUA în Bahrain, baza Ali Al Salem din Kuweit și o bază aeriană din Azraq, Iordania, în timp ce SUA au bombardat insula Qeshm și porturile Sirik, Jask și Bandar Abbas. Teheranul a mai afirmat că atacurile americane au distrus două rezervoare de apă și au avariat un turn de telecomunicații. Negocieri blocate și riscul extinderii conflictului La Casa Albă, Trump a acuzat Iranul că tergiversează negocierile pentru un acord de pace și a amenințat că va lovi țara „foarte dur”. Ulterior, într-un interviu pentru Fox News, a spus că ar putea viza centrale electrice și poduri dacă Iranul nu semnează un acord. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a răspuns pe X, avertizând că infrastructurile critice sunt „sângele vital al oamenilor” și că amenințările de a le ataca „nu sunt o demonstrație de forță”, ci „un semn de disperare”. Potrivit Al Jazeera, discuțiile rămân indirecte și urmăresc un acord interimar care să oprească ostilitățile, lăsând programul nuclear pentru negocieri ulterioare. Printre punctele de blocaj menționate se află cererea Iranului privind eliberarea activelor înghețate și relaxarea sancțiunilor, pe fondul complicării dosarului de campania Israelului în Liban împotriva Hezbollah, aliat al Teheranului. [...]

Avertismentul lui Netanyahu că Israelul ar putea lovi Iranul fără SUA ridică riscurile unei escaladări regionale și complică calculul de securitate al Ierusalimului, în condițiile în care Washingtonul pare să prioritizeze un acord diplomatic cu Teheranul, potrivit Adevărul . Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a spus miniștrilor, într-o ședință a cabinetului politico-militar desfășurată marți, că Israelul trebuie să fie pregătit să acționeze împotriva Iranului chiar și fără sprijinul Statelor Unite. Mesajul vine pe fondul temerilor de la Ierusalim că președintele american Donald Trump ar putea bloca sau limita o reacție militară israeliană după eventuale noi atacuri iraniene. „Este posibil să fim nevoiți să lovim fără sprijin american, în ciuda tuturor costurilor pe care le implică o asemenea decizie. Nu ne dorim să ajungem în această situație, dar știm că avem capacitatea să o facem”, a afirmat premierul israelian. Semnalele de la Washington: reacție „moderată” și presiune pentru un acord Declarațiile lui Netanyahu sunt plasate după o convorbire telefonică de duminică seara cu Donald Trump, la scurt timp după un atac iranian cu rachete balistice. Conform surselor citate de presa israeliană, Trump nu i-ar fi cerut explicit lui Netanyahu să renunțe la represalii, dar ar fi transmis că își dorește o reacție moderată, în contextul negocierilor pentru un acord cu Iranul. „Suntem aproape de un acord”, i-ar fi spus Trump lui Netanyahu, potrivit relatării din presă. Trump a afirmat, la rândul său, că un acord cu Iranul ar putea fi semnat „în următoarele două sau trei zile”. Operațiune extinsă abandonată: planul cu circa 50 de aeronave În aceeași seară a convorbirii, Israelul a lansat atacuri asupra mai multor obiective iraniene, inclusiv sisteme radar, baterii de apărare antiaeriană, facilități de producție a armamentului și o instalație petrochimică. Potrivit publicației The Jerusalem Post , pentru ziua următoare era pregătită o operațiune militară mult mai amplă, care ar fi urmat să implice aproximativ 50 de aeronave și să vizeze o gamă largă de ținte strategice din Iran. Planul ar fi fost abandonat după o nouă discuție Trump–Netanyahu, în care președintele american ar fi transmis că Teheranul a semnalat intenția de a opri atacurile și s-a pronunțat ferm împotriva unei operațiuni de amploare. De ce contează: falia SUA–Israel și riscul de decizii unilaterale În Israel, oficialii se tem că efortul administrației americane de a ajunge la o înțelegere diplomatică ar putea duce la opoziție inclusiv față de răspunsuri militare limitate, dacă situația escaladează din nou. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru The Jerusalem Post că „la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat progrese vizibile” în negocierile Teheran–Washington. În paralel, potrivit informațiilor publicate de The New York Times, Trump ar fi nemulțumit de evoluția negocierilor și frustrat că nu poate stabili un contact direct cu liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei; aceeași publicație susține, citând mediatori și o sursă apropiată negocierilor, că liderul american ar fi respins în repetate rânduri condiții acceptate anterior de propria echipă. Pe plan intern israelian, conducerea militară ar privi cu scepticism un posibil acord: șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a spus în ședința cabinetului de duminică faptul că militarii consideră că „aproape orice acord cu Iranul este un acord prost”. Mesajul de la Washington rămâne însă că decizia va urma interesul american: vicepreședintele JD Vance a declarat la Fox News că Statele Unite vor acționa în funcție de propriile interese, indiferent dacă Israelul este sau nu mulțumit de acordul final. „Israelului i-ar putea plăcea acordul pe care îl vom semna. Sau poate nu îi va plăcea. Noi vom acționa însă în funcție de ceea ce este în interesul Statelor Unite ale Americii”, a declarat Vance. [...]

Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]

Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu , în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News . Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune. „Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!” Ținta: infrastructura critică, în centrul retoricii Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene. „Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.” Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”. Qatar intră în jocul diplomatic, dar fără detalii despre mandat În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului. IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor. Contextul escaladării: armistițiu fragil și atacuri reciproce Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz , incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene. SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații. În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului. [...]

Donald Trump a ridicat miza conflictului cu Iranul, sugerând extinderea țintelor spre infrastructură critică , după ce a acuzat Teheranul că a întârziat negocierile pentru un acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA a transmis că Iranul „va trebui să plătească prețul” pentru întârzierea unui acord privind conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. În același context, Trump a afirmat că armata iraniană a fost „complet învinsă”. Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social , Trump a scris: „Bătăușul din Orientul Mijlociu e MORT!!! Le-a luat prea mult timp să negocieze un acord care ar fi fost grozav pentru ei, acum vor trebui să plătească prețul!!!” Ținte posibile: centrale electrice și poduri Într-o declarație transmisă jurnalistului Fox News Trey Yingst, într-un interviu telefonic, Trump a spus că negocierile de pace nu au înregistrat progrese și că se apropie de a viza centralele electrice și podurile din Iran, conform aceleiași surse. Tot în declarațiile citate de Fox News, Trump a adăugat: „S-ar putea să continui. Au avut șansa să semneze un acord și să supraviețuiască”. Mesaje contradictorii față de ziua precedentă Mediafax notează că mesajul de miercuri contrastează cu declarațiile de marți, când Trump spunea că o înțelegere durabilă pentru a pune capăt războiului era „aproape de sfârșit” și că negocierile s-ar putea încheia în „două sau trei zile”. Blocada maritimă, prezentată ca instrument de presiune economică Trump a lăudat și blocada americană asupra transporturilor maritime iraniene, pe care a numit-o „cea mai reușită” din istorie și un „zid de oțel”, potrivit sursei citate. El a susținut că blocada a oprit afacerile iraniene și a împiedicat Iranul să plătească salariile militare, în timp ce ar fi permis altor țări să exporte „mult petrol”. Unele afirmații (de exemplu, efectele blocadei asupra plății salariilor militare) sunt prezentate în articol ca declarații ale lui Trump și nu sunt însoțite de verificări independente în textul sursă. [...]

Escaladarea militară în Golful Persic ridică riscul de perturbări în zona Strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a revendicat atacuri de represalii asupra a 18 „ținte semnificative”, inclusiv obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, relatează Mediafax . Potrivit agenției iraniene IRNA, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că a lovit mai multe baze militare, între care o instalație aeriană din Bahrain și două obiective din Kuweit. Informațiile nu au fost confirmate independent până acum, iar amploarea atacurilor și eventualele pagube rămân neclare. Tensiunile se suprapun peste o nouă serie de atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, pentru a doua zi la rând, conform aceleiași surse. Alertă în Bahrain, incertitudine în Kuweit La scurt timp după anunțul Iranului, în Bahrain au fost activate sirenele de alertă. Ministerul de Interne a îndemnat populația să rămână calmă și să se îndrepte către adăposturi. „Sirena a fost activată. Cetățenii și rezidenții sunt rugați să rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur” În Kuweit, autoritățile nu au raportat activarea sirenelor de alarmă în ultimele ore, mai notează Mediafax. Ce contează pentru economie Pentru piețe și companii, miza imediată este riscul ca escaladarea să afecteze operațiunile și securitatea în regiunea Golfului, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul de energie. Deocamdată, lipsa confirmărilor independente privind atacurile și pagubele menține un grad ridicat de incertitudine asupra evoluțiilor pe termen scurt. [...]