Știri
Știri din categoria Externe
Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu, în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News.
Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune.
„Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!”
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene.
„Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.”
Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”.
În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului.
IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor.
Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz, incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene.
SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații.
În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului.
Recomandate
Donald Trump a ridicat miza conflictului cu Iranul, sugerând extinderea țintelor spre infrastructură critică , după ce a acuzat Teheranul că a întârziat negocierile pentru un acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA a transmis că Iranul „va trebui să plătească prețul” pentru întârzierea unui acord privind conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. În același context, Trump a afirmat că armata iraniană a fost „complet învinsă”. Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social , Trump a scris: „Bătăușul din Orientul Mijlociu e MORT!!! Le-a luat prea mult timp să negocieze un acord care ar fi fost grozav pentru ei, acum vor trebui să plătească prețul!!!” Ținte posibile: centrale electrice și poduri Într-o declarație transmisă jurnalistului Fox News Trey Yingst, într-un interviu telefonic, Trump a spus că negocierile de pace nu au înregistrat progrese și că se apropie de a viza centralele electrice și podurile din Iran, conform aceleiași surse. Tot în declarațiile citate de Fox News, Trump a adăugat: „S-ar putea să continui. Au avut șansa să semneze un acord și să supraviețuiască”. Mesaje contradictorii față de ziua precedentă Mediafax notează că mesajul de miercuri contrastează cu declarațiile de marți, când Trump spunea că o înțelegere durabilă pentru a pune capăt războiului era „aproape de sfârșit” și că negocierile s-ar putea încheia în „două sau trei zile”. Blocada maritimă, prezentată ca instrument de presiune economică Trump a lăudat și blocada americană asupra transporturilor maritime iraniene, pe care a numit-o „cea mai reușită” din istorie și un „zid de oțel”, potrivit sursei citate. El a susținut că blocada a oprit afacerile iraniene și a împiedicat Iranul să plătească salariile militare, în timp ce ar fi permis altor țări să exporte „mult petrol”. Unele afirmații (de exemplu, efectele blocadei asupra plății salariilor militare) sunt prezentate în articol ca declarații ale lui Trump și nu sunt însoțite de verificări independente în textul sursă. [...]
Avertismentul lui Netanyahu că Israelul ar putea lovi Iranul fără SUA ridică riscurile unei escaladări regionale și complică calculul de securitate al Ierusalimului, în condițiile în care Washingtonul pare să prioritizeze un acord diplomatic cu Teheranul, potrivit Adevărul . Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a spus miniștrilor, într-o ședință a cabinetului politico-militar desfășurată marți, că Israelul trebuie să fie pregătit să acționeze împotriva Iranului chiar și fără sprijinul Statelor Unite. Mesajul vine pe fondul temerilor de la Ierusalim că președintele american Donald Trump ar putea bloca sau limita o reacție militară israeliană după eventuale noi atacuri iraniene. „Este posibil să fim nevoiți să lovim fără sprijin american, în ciuda tuturor costurilor pe care le implică o asemenea decizie. Nu ne dorim să ajungem în această situație, dar știm că avem capacitatea să o facem”, a afirmat premierul israelian. Semnalele de la Washington: reacție „moderată” și presiune pentru un acord Declarațiile lui Netanyahu sunt plasate după o convorbire telefonică de duminică seara cu Donald Trump, la scurt timp după un atac iranian cu rachete balistice. Conform surselor citate de presa israeliană, Trump nu i-ar fi cerut explicit lui Netanyahu să renunțe la represalii, dar ar fi transmis că își dorește o reacție moderată, în contextul negocierilor pentru un acord cu Iranul. „Suntem aproape de un acord”, i-ar fi spus Trump lui Netanyahu, potrivit relatării din presă. Trump a afirmat, la rândul său, că un acord cu Iranul ar putea fi semnat „în următoarele două sau trei zile”. Operațiune extinsă abandonată: planul cu circa 50 de aeronave În aceeași seară a convorbirii, Israelul a lansat atacuri asupra mai multor obiective iraniene, inclusiv sisteme radar, baterii de apărare antiaeriană, facilități de producție a armamentului și o instalație petrochimică. Potrivit publicației The Jerusalem Post , pentru ziua următoare era pregătită o operațiune militară mult mai amplă, care ar fi urmat să implice aproximativ 50 de aeronave și să vizeze o gamă largă de ținte strategice din Iran. Planul ar fi fost abandonat după o nouă discuție Trump–Netanyahu, în care președintele american ar fi transmis că Teheranul a semnalat intenția de a opri atacurile și s-a pronunțat ferm împotriva unei operațiuni de amploare. De ce contează: falia SUA–Israel și riscul de decizii unilaterale În Israel, oficialii se tem că efortul administrației americane de a ajunge la o înțelegere diplomatică ar putea duce la opoziție inclusiv față de răspunsuri militare limitate, dacă situația escaladează din nou. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru The Jerusalem Post că „la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat progrese vizibile” în negocierile Teheran–Washington. În paralel, potrivit informațiilor publicate de The New York Times, Trump ar fi nemulțumit de evoluția negocierilor și frustrat că nu poate stabili un contact direct cu liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei; aceeași publicație susține, citând mediatori și o sursă apropiată negocierilor, că liderul american ar fi respins în repetate rânduri condiții acceptate anterior de propria echipă. Pe plan intern israelian, conducerea militară ar privi cu scepticism un posibil acord: șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a spus în ședința cabinetului de duminică faptul că militarii consideră că „aproape orice acord cu Iranul este un acord prost”. Mesajul de la Washington rămâne însă că decizia va urma interesul american: vicepreședintele JD Vance a declarat la Fox News că Statele Unite vor acționa în funcție de propriile interese, indiferent dacă Israelul este sau nu mulțumit de acordul final. „Israelului i-ar putea plăcea acordul pe care îl vom semna. Sau poate nu îi va plăcea. Noi vom acționa însă în funcție de ceea ce este în interesul Statelor Unite ale Americii”, a declarat Vance. [...]
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de prelungire a crizei energetice din Golf , într-un moment în care oficiali americani avertizează deja că petrolul ar putea rămâne scump cel puțin până în iulie, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Armata americană a anunțat că a lansat „atacuri suplimentare de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran, la indicațiile „Comandantului Suprem”, într-o postare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) pe platforma X. Potrivit mesajului, loviturile au început la ora 17:15 ET (00:15, ora României) și sunt prezentate drept răspuns la „agresiunea nejustificată și continuă a Iranului”. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că SUA vor bombarda „instalații-cheie” din Iran și a indicat că operațiunile ar putea continua și în zilele următoare, în funcție de evoluția situației și de perspectiva unui acord. Declarațiile vin după ce Donald Trump afirmase că Iranul „a întârziat prea mult negocierile” și că SUA îl vor „ataca foarte dur”. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz: miza economică imediată În același flux de informații, este citat un avertisment al Departamentului de Energie al SUA, preluat de CNN, potrivit căruia prețurile petrolului ar urma să rămână ridicate cel puțin până în iulie, deoarece Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Administrația pentru Informații Energetice (EIA) estimează o medie de aproximativ 105 dolari/baril pentru Brent în iunie și iulie, peste nivelurile „actuale” menționate de circa 91 dolari și peste nivelul de dinainte de război, de aproximativ 70 dolari. EIA își bazează previziunile pe așteptarea că livrările de petrol „vor rămâne limitate”, iar producția și stocurile vor scădea în următoarele săptămâni. Riposta Iranului și extinderea tensiunilor în regiune Mass-media oficială iraniană a relatat lansări de rachete asupra unor ținte și baze asociate cu SUA în regiune, inclusiv o lovitură asupra bazei Al-Harir din Erbil, în nordul Irakului. Totodată, au fost raportate explozii în apropierea localităților Minab și Sirik, în sudul Iranului, în zona Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN. Presa iraniană a mai transmis că au fost activate sisteme de apărare antiaeriană în Asaluyeh, un centru energetic important cu rafinării și complexe petrochimice, dar a adăugat că „până în prezent” nu a avut loc un atac inamic asupra acestuia. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) a susținut că a lansat rachete și drone către ținte americane din regiune. În Golf, bazele americane din Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost puse în alertă maximă, conform informațiilor din material. Ce urmează, pe datele disponibile Din informațiile prezentate, escaladarea militară se suprapune peste o presiune deja vizibilă pe piața petrolului, alimentată de blocajul Strâmtorii Ormuz. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata operațiunilor și despre stadiul negocierilor, rămâne de urmărit dacă loviturile anunțate de CENTCOM se transformă într-o campanie prelungită și dacă apar efecte directe asupra infrastructurii energetice din regiune, dincolo de alertele și activările de apărare raportate până acum. [...]
Scăderea încrederii europenilor în SUA ca partener de securitate împinge agenda de reînarmare a UE , inclusiv prin creșterea bugetelor naționale și discuții despre împrumuturi comune, potrivit unui sondaj citat de Mediafax , publicat înaintea summit-urilor G7 și NATO . Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe arată că doar 11% dintre europeni văd SUA drept un aliat al Uniunii Europene, un minim istoric, sub nivelul din noiembrie 2024, când 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat al Europei. Rezultatele, relatează Reuters, indică o încredere tot mai scăzută în Washington ca partener de securitate. Cercetarea a fost realizată în 15 țări europene (Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit), pe respondenți de peste 18 ani. Majoritatea participanților din toate țările chestionate au spus că se îndoiesc că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Presiune pentru cheltuieli mai mari și finanțare comună în Apărare Pe fondul acestor percepții, marea majoritate a europenilor intervievați consideră că guvernele ar trebui să crească cheltuielile naționale pentru Apărare; excepția menționată este Italia, unde peste jumătate dintre cetățeni se declară împotriva unei astfel de creșteri. În paralel, aproape 5 din 10 europeni (47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru această opțiune sunt în: Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%). „Cumpărați european”: reducerea dependenței de echipamentele militare americane Sondajul indică și o orientare către reducerea dependenței de echipamente militare americane, în favoarea alternativelor europene, cu sprijin mai puternic în Danemarca, Țările de Jos și Suedia pentru „achiziționarea de produse europene”. Există însă diferențe între state: Polonia este menționată ca excepție, fiind singura țară în care majoritatea respondenților ar susține creșterea achizițiilor de arme din SUA. În Germania, Italia și Ungaria, opiniile sunt descrise ca fiind semnificativ împărțite pe acest subiect. Factorul politic: percepția despre Trump și relația transatlantică Dincolo de dimensiunea de securitate, marea majoritate a europenilor (cu excepția Bulgariei) consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere. În același tablou, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, dar consensul se reduce când discuția ajunge la trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau la extinderea UE spre est. Energie: opoziție față de reluarea importurilor din Rusia, chiar cu costuri mai mari Pe politica energetică, 44% dintre europeni se opun reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar dacă asta ar însemna costuri mai mari în energie, potrivit datelor citate. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran riscă să blocheze negocierile pentru transformarea armistițiului într-o pace durabilă , după ce Teheranul a transmis că își „reevaluează” participarea la discuții, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul unui schimb de atacuri peste noapte între cele două țări, care a reaprins tensiunile în regiune și a readus în prim-plan riscul de perturbare a transportului maritim și a aprovizionării cu energie. Statele Unite au lovit Iranul în primele ore ale zilei de miercuri, ca represalii pentru ceea ce Washingtonul a spus că ar fi doborârea de către Iran a unui elicopter al armatei americane în apropierea strâmtorii Ormuz. Iranul a răspuns cu atacuri aeriene, susținând că a lovit baze americane din Kuweit, Bahrain și Iordania. Negocierile, în impas, pe fondul atacurilor și al mesajelor contradictorii Potrivit relatării preluate de Digi24 de la The Guardian, atacurile reciproce reprezintă cea mai gravă escaladare de la instaurarea armistițiului de la începutul lunii aprilie. Negocierile menite să transforme armistițiul într-un acord de pace sunt descrise ca fiind în impas de câteva săptămâni, pe fondul unor episoade periodice de violență și acuzații reciproce de încălcare a încetării focului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmail Baqaei, a spus că atacurile SUA pun în pericol discuțiile și a acuzat Washingtonul de subminarea eforturilor diplomatice prin atacuri și mesaje contradictorii. El a afirmat, totodată, că Israelul afectează procesul diplomatic prin încălcarea continuă a încetării focului în Liban. „În urma evenimentelor din noaptea trecută, trebuie să reevaluăm situația… Orice proces diplomatic necesită un mediu minim de stabilitate”, a declarat Baqaei. Strâmtoarea Ormuz rămâne miza cu efect economic global În material se arată că accesul la strâmtoarea Ormuz – punct strategic pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – rămâne restricționat de Iran, în timp ce Statele Unite mențin un blocaj asupra porturilor iraniene. Întreruperea transportului maritim și a aprovizionării cu energie a produs deja efecte în lanț la nivel global, inclusiv creșteri de prețuri la alimente, energie și alte bunuri. Pozițiile părților: sancțiuni, active blocate și programul nuclear În paralel cu escaladarea, un oficial american anonim a sugerat, pentru Politico, că un acord ar putea fi atins în curând, susținând că „aspectul militar” și cel „legat de negocieri” pot evolua simultan. În același timp, diferențele rămân semnificative: Iranul urmărește ridicarea sancțiunilor internaționale, deblocarea unor active în valoare de miliarde de dolari și controlul asupra strâmtorii Ormuz. Donald Trump a spus că un viitor acord trebuie să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară, în timp ce Iranul neagă că ar urmări obținerea uneia. Ce urmează Din informațiile prezentate, perspectiva negocierilor depinde de capacitatea părților de a limita escaladarea militară fără a abandona complet canalul diplomatic. În lipsa unei stabilizări, riscul imediat rămâne extinderea conflictului în statele vecine și menținerea presiunii asupra rutelor energetice și a comerțului maritim din regiune. [...]
Negocierile nucleare dintre SUA și Iran au avansat pe patru teme-cheie, inclusiv o posibilă suspendare pe 15 ani a îmbogățirii uraniului, înaintea recentei escaladări a atacurilor , potrivit The Jerusalem Post , care citează un raport The New York Times bazat pe declarații ale unor oficiali americani. Discuțiile ar fi depășit faza în care accentul era pus pe chestiuni precum deschiderea Strâmtorii Hormuz, diplomații concentrându-se acum pe elemente concrete ale unui posibil acord nuclear. În centrul negocierilor s-ar afla un compromis privind durata opririi îmbogățirii uraniului: administrația Trump ar fi cerut anterior 20 de ani, însă oficiali americani se așteaptă la o înțelegere pentru 15 ani. Ce ar include, în linii mari, un posibil acord Potrivit oficialilor americani citați de The New York Times, principalele puncte discutate ar viza: o pauză de 15 ani în îmbogățirea uraniului de către Iran; diluarea uraniului deja îmbogățit al Iranului; dezafectarea unor facilități nucleare ; extinderea inspecțiilor internaționale , inclusiv prin controale „surpriză” oriunde în Iran. În ceea ce privește infrastructura, SUA ar cere ca Iranul să închidă cele trei facilități nucleare rămase la Natanz , Fordow și Isfahan . De asemenea, diluarea uraniului îmbogățit ar urma să fie supravegheată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) , conform aceleiași relatări. Escaladarea militară și mesajul Washingtonului: negocierile continuă În pofida atacurilor recente dintre SUA și Iran, mai mulți oficiali americani au transmis către diverse instituții media că negocierile nu ar trebui să fie afectate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-o discuție telefonică cu ABC News că se așteaptă în continuare la un „acord foarte bun” după loviturile americane. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris atacurile drept „un răspuns proporțional la agresiunea iraniană nejustificată”, făcând trimitere la doborârea unui elicopter militar american Apache deasupra Strâmtorii Hormuz. În acest stadiu, informațiile despre conținutul negocierilor provin din relatări pe surse ale oficialilor americani, iar calendarul și forma finală a unui eventual acord rămân incerte. [...]
