Știri
Știri din categoria Externe

Donald Trump a ridicat miza conflictului cu Iranul, sugerând extinderea țintelor spre infrastructură critică, după ce a acuzat Teheranul că a întârziat negocierile pentru un acord, potrivit Mediafax.
Președintele SUA a transmis că Iranul „va trebui să plătească prețul” pentru întârzierea unui acord privind conflictul din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. În același context, Trump a afirmat că armata iraniană a fost „complet învinsă”.
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a scris:
„Bătăușul din Orientul Mijlociu e MORT!!! Le-a luat prea mult timp să negocieze un acord care ar fi fost grozav pentru ei, acum vor trebui să plătească prețul!!!”
Într-o declarație transmisă jurnalistului Fox News Trey Yingst, într-un interviu telefonic, Trump a spus că negocierile de pace nu au înregistrat progrese și că se apropie de a viza centralele electrice și podurile din Iran, conform aceleiași surse.
Tot în declarațiile citate de Fox News, Trump a adăugat:
„S-ar putea să continui. Au avut șansa să semneze un acord și să supraviețuiască”.
Mediafax notează că mesajul de miercuri contrastează cu declarațiile de marți, când Trump spunea că o înțelegere durabilă pentru a pune capăt războiului era „aproape de sfârșit” și că negocierile s-ar putea încheia în „două sau trei zile”.
Trump a lăudat și blocada americană asupra transporturilor maritime iraniene, pe care a numit-o „cea mai reușită” din istorie și un „zid de oțel”, potrivit sursei citate. El a susținut că blocada a oprit afacerile iraniene și a împiedicat Iranul să plătească salariile militare, în timp ce ar fi permis altor țări să exporte „mult petrol”.
Unele afirmații (de exemplu, efectele blocadei asupra plății salariilor militare) sunt prezentate în articol ca declarații ale lui Trump și nu sunt însoțite de verificări independente în textul sursă.
Recomandate

Avertismentul lui Netanyahu că Israelul ar putea lovi Iranul fără SUA ridică riscurile unei escaladări regionale și complică calculul de securitate al Ierusalimului, în condițiile în care Washingtonul pare să prioritizeze un acord diplomatic cu Teheranul, potrivit Adevărul . Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a spus miniștrilor, într-o ședință a cabinetului politico-militar desfășurată marți, că Israelul trebuie să fie pregătit să acționeze împotriva Iranului chiar și fără sprijinul Statelor Unite. Mesajul vine pe fondul temerilor de la Ierusalim că președintele american Donald Trump ar putea bloca sau limita o reacție militară israeliană după eventuale noi atacuri iraniene. „Este posibil să fim nevoiți să lovim fără sprijin american, în ciuda tuturor costurilor pe care le implică o asemenea decizie. Nu ne dorim să ajungem în această situație, dar știm că avem capacitatea să o facem”, a afirmat premierul israelian. Semnalele de la Washington: reacție „moderată” și presiune pentru un acord Declarațiile lui Netanyahu sunt plasate după o convorbire telefonică de duminică seara cu Donald Trump, la scurt timp după un atac iranian cu rachete balistice. Conform surselor citate de presa israeliană, Trump nu i-ar fi cerut explicit lui Netanyahu să renunțe la represalii, dar ar fi transmis că își dorește o reacție moderată, în contextul negocierilor pentru un acord cu Iranul. „Suntem aproape de un acord”, i-ar fi spus Trump lui Netanyahu, potrivit relatării din presă. Trump a afirmat, la rândul său, că un acord cu Iranul ar putea fi semnat „în următoarele două sau trei zile”. Operațiune extinsă abandonată: planul cu circa 50 de aeronave În aceeași seară a convorbirii, Israelul a lansat atacuri asupra mai multor obiective iraniene, inclusiv sisteme radar, baterii de apărare antiaeriană, facilități de producție a armamentului și o instalație petrochimică. Potrivit publicației The Jerusalem Post , pentru ziua următoare era pregătită o operațiune militară mult mai amplă, care ar fi urmat să implice aproximativ 50 de aeronave și să vizeze o gamă largă de ținte strategice din Iran. Planul ar fi fost abandonat după o nouă discuție Trump–Netanyahu, în care președintele american ar fi transmis că Teheranul a semnalat intenția de a opri atacurile și s-a pronunțat ferm împotriva unei operațiuni de amploare. De ce contează: falia SUA–Israel și riscul de decizii unilaterale În Israel, oficialii se tem că efortul administrației americane de a ajunge la o înțelegere diplomatică ar putea duce la opoziție inclusiv față de răspunsuri militare limitate, dacă situația escaladează din nou. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru The Jerusalem Post că „la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat progrese vizibile” în negocierile Teheran–Washington. În paralel, potrivit informațiilor publicate de The New York Times, Trump ar fi nemulțumit de evoluția negocierilor și frustrat că nu poate stabili un contact direct cu liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei; aceeași publicație susține, citând mediatori și o sursă apropiată negocierilor, că liderul american ar fi respins în repetate rânduri condiții acceptate anterior de propria echipă. Pe plan intern israelian, conducerea militară ar privi cu scepticism un posibil acord: șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a spus în ședința cabinetului de duminică faptul că militarii consideră că „aproape orice acord cu Iranul este un acord prost”. Mesajul de la Washington rămâne însă că decizia va urma interesul american: vicepreședintele JD Vance a declarat la Fox News că Statele Unite vor acționa în funcție de propriile interese, indiferent dacă Israelul este sau nu mulțumit de acordul final. „Israelului i-ar putea plăcea acordul pe care îl vom semna. Sau poate nu îi va plăcea. Noi vom acționa însă în funcție de ceea ce este în interesul Statelor Unite ale Americii”, a declarat Vance. [...]

Scăderea încrederii europenilor în SUA ca partener de securitate împinge agenda de reînarmare a UE , inclusiv prin creșterea bugetelor naționale și discuții despre împrumuturi comune, potrivit unui sondaj citat de Mediafax , publicat înaintea summit-urilor G7 și NATO . Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe arată că doar 11% dintre europeni văd SUA drept un aliat al Uniunii Europene, un minim istoric, sub nivelul din noiembrie 2024, când 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat al Europei. Rezultatele, relatează Reuters, indică o încredere tot mai scăzută în Washington ca partener de securitate. Cercetarea a fost realizată în 15 țări europene (Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit), pe respondenți de peste 18 ani. Majoritatea participanților din toate țările chestionate au spus că se îndoiesc că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Presiune pentru cheltuieli mai mari și finanțare comună în Apărare Pe fondul acestor percepții, marea majoritate a europenilor intervievați consideră că guvernele ar trebui să crească cheltuielile naționale pentru Apărare; excepția menționată este Italia, unde peste jumătate dintre cetățeni se declară împotriva unei astfel de creșteri. În paralel, aproape 5 din 10 europeni (47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru această opțiune sunt în: Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%). „Cumpărați european”: reducerea dependenței de echipamentele militare americane Sondajul indică și o orientare către reducerea dependenței de echipamente militare americane, în favoarea alternativelor europene, cu sprijin mai puternic în Danemarca, Țările de Jos și Suedia pentru „achiziționarea de produse europene”. Există însă diferențe între state: Polonia este menționată ca excepție, fiind singura țară în care majoritatea respondenților ar susține creșterea achizițiilor de arme din SUA. În Germania, Italia și Ungaria, opiniile sunt descrise ca fiind semnificativ împărțite pe acest subiect. Factorul politic: percepția despre Trump și relația transatlantică Dincolo de dimensiunea de securitate, marea majoritate a europenilor (cu excepția Bulgariei) consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere. În același tablou, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, dar consensul se reduce când discuția ajunge la trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau la extinderea UE spre est. Energie: opoziție față de reluarea importurilor din Rusia, chiar cu costuri mai mari Pe politica energetică, 44% dintre europeni se opun reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar dacă asta ar însemna costuri mai mari în energie, potrivit datelor citate. [...]

Escaladarea militară dintre SUA și Iran riscă să blocheze negocierile pentru transformarea armistițiului într-o pace durabilă , după ce Teheranul a transmis că își „reevaluează” participarea la discuții, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul unui schimb de atacuri peste noapte între cele două țări, care a reaprins tensiunile în regiune și a readus în prim-plan riscul de perturbare a transportului maritim și a aprovizionării cu energie. Statele Unite au lovit Iranul în primele ore ale zilei de miercuri, ca represalii pentru ceea ce Washingtonul a spus că ar fi doborârea de către Iran a unui elicopter al armatei americane în apropierea strâmtorii Ormuz. Iranul a răspuns cu atacuri aeriene, susținând că a lovit baze americane din Kuweit, Bahrain și Iordania. Negocierile, în impas, pe fondul atacurilor și al mesajelor contradictorii Potrivit relatării preluate de Digi24 de la The Guardian, atacurile reciproce reprezintă cea mai gravă escaladare de la instaurarea armistițiului de la începutul lunii aprilie. Negocierile menite să transforme armistițiul într-un acord de pace sunt descrise ca fiind în impas de câteva săptămâni, pe fondul unor episoade periodice de violență și acuzații reciproce de încălcare a încetării focului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmail Baqaei, a spus că atacurile SUA pun în pericol discuțiile și a acuzat Washingtonul de subminarea eforturilor diplomatice prin atacuri și mesaje contradictorii. El a afirmat, totodată, că Israelul afectează procesul diplomatic prin încălcarea continuă a încetării focului în Liban. „În urma evenimentelor din noaptea trecută, trebuie să reevaluăm situația… Orice proces diplomatic necesită un mediu minim de stabilitate”, a declarat Baqaei. Strâmtoarea Ormuz rămâne miza cu efect economic global În material se arată că accesul la strâmtoarea Ormuz – punct strategic pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – rămâne restricționat de Iran, în timp ce Statele Unite mențin un blocaj asupra porturilor iraniene. Întreruperea transportului maritim și a aprovizionării cu energie a produs deja efecte în lanț la nivel global, inclusiv creșteri de prețuri la alimente, energie și alte bunuri. Pozițiile părților: sancțiuni, active blocate și programul nuclear În paralel cu escaladarea, un oficial american anonim a sugerat, pentru Politico, că un acord ar putea fi atins în curând, susținând că „aspectul militar” și cel „legat de negocieri” pot evolua simultan. În același timp, diferențele rămân semnificative: Iranul urmărește ridicarea sancțiunilor internaționale, deblocarea unor active în valoare de miliarde de dolari și controlul asupra strâmtorii Ormuz. Donald Trump a spus că un viitor acord trebuie să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară, în timp ce Iranul neagă că ar urmări obținerea uneia. Ce urmează Din informațiile prezentate, perspectiva negocierilor depinde de capacitatea părților de a limita escaladarea militară fără a abandona complet canalul diplomatic. În lipsa unei stabilizări, riscul imediat rămâne extinderea conflictului în statele vecine și menținerea presiunii asupra rutelor energetice și a comerțului maritim din regiune. [...]

Negocierile nucleare dintre SUA și Iran au avansat pe patru teme-cheie, inclusiv o posibilă suspendare pe 15 ani a îmbogățirii uraniului, înaintea recentei escaladări a atacurilor , potrivit The Jerusalem Post , care citează un raport The New York Times bazat pe declarații ale unor oficiali americani. Discuțiile ar fi depășit faza în care accentul era pus pe chestiuni precum deschiderea Strâmtorii Hormuz, diplomații concentrându-se acum pe elemente concrete ale unui posibil acord nuclear. În centrul negocierilor s-ar afla un compromis privind durata opririi îmbogățirii uraniului: administrația Trump ar fi cerut anterior 20 de ani, însă oficiali americani se așteaptă la o înțelegere pentru 15 ani. Ce ar include, în linii mari, un posibil acord Potrivit oficialilor americani citați de The New York Times, principalele puncte discutate ar viza: o pauză de 15 ani în îmbogățirea uraniului de către Iran; diluarea uraniului deja îmbogățit al Iranului; dezafectarea unor facilități nucleare ; extinderea inspecțiilor internaționale , inclusiv prin controale „surpriză” oriunde în Iran. În ceea ce privește infrastructura, SUA ar cere ca Iranul să închidă cele trei facilități nucleare rămase la Natanz , Fordow și Isfahan . De asemenea, diluarea uraniului îmbogățit ar urma să fie supravegheată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) , conform aceleiași relatări. Escaladarea militară și mesajul Washingtonului: negocierile continuă În pofida atacurilor recente dintre SUA și Iran, mai mulți oficiali americani au transmis către diverse instituții media că negocierile nu ar trebui să fie afectate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-o discuție telefonică cu ABC News că se așteaptă în continuare la un „acord foarte bun” după loviturile americane. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris atacurile drept „un răspuns proporțional la agresiunea iraniană nejustificată”, făcând trimitere la doborârea unui elicopter militar american Apache deasupra Strâmtorii Hormuz. În acest stadiu, informațiile despre conținutul negocierilor provin din relatări pe surse ale oficialilor americani, iar calendarul și forma finală a unui eventual acord rămân incerte. [...]

O petiție online din Japonia a strâns aproape 20.000 de semnături împotriva folosirii de către Donald Trump și Casa Albă a personajelor manga și anime în postări pe rețelele sociale, pe fondul temerilor legate de drepturi și de asocierea acestor opere cu mesaje politice sau militare, potrivit news.ro . Inițiativa vine după un nou videoclip difuzat sâmbătă pe Truth Social, în care Trump apare ca Naruto Uzumaki (personajul principal din seria „Naruto”), clip care a stârnit reacții negative în rândul fanilor. Petiția fusese lansată în martie, dar a fost relansată marți, organizatorii descriind demersul drept „urgent” și orientat spre transmiterea îngrijorărilor către deținătorii drepturilor. De ce contează: presiune publică pe deținătorii de drepturi Miza petiției este ca titularii de drepturi (companii sau autori care controlează utilizarea legală a acestor personaje și imagini) să fie informați și, implicit, să decidă dacă iau măsuri. Textul petiției invocă riscul ca operele să fie percepute ca instrumente de comunicare politică sau militară, într-un mod diferit de intențiile creatorilor. Exemplele invocate de organizatori În material sunt menționate două tipuri de postări care au alimentat nemulțumirea: un videoclip recent în care Trump este prezentat ca Naruto; o postare din martie a Casei Albe care amesteca imagini cu atacuri militare americane în Iran cu fragmente din filme, seriale și din seria manga/anime „Yu-Gi-Oh!”. În petiție, organizatorii argumentează că aceste opere „inspiră publicuri din întreaga lume” prin valori precum „curajul, prietenia și perseverența” și că fanii devin îngrijorați când imaginile sunt folosite în contexte politice sau militare. [...]

Escaladarea Iran–SUA a lovit piețele din Asia, iar petrolul a revenit pe creștere , amplificând temerile legate de inflație și de încetinirea economiei globale, potrivit Mediafax , care relatează despre cea mai amplă confruntare militară dintre cele două state de la armistițiul convenit în aprilie. Iranul a atacat Bahrain, Kuweit și Iordania, țări care găzduiesc baze și militari americani, ca răspuns la atacurile SUA, potrivit Al Jazeera. În paralel, SUA au lovit porturi și insule iraniene din Strâmtoarea Ormuz , după ce iranienii ar fi doborât un elicopter militar american, conform informațiilor prezentate. Ce a revendicat Iranul și ce spun statele vizate Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a revendicat atacuri asupra bazelor militare americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Într-o declarație publicată de presa de stat, IRGC a susținut că: a lansat un atac cu drone asupra Flotei a Cincea a SUA din Bahrain și asupra bazei Ali Al Salem din Kuweit; a atacat cu rachete cu rază lungă o bază aeriană din Azraq, Iordania; a vizat 21 de ținte americane și ar fi distrus patru dintre ele, inclusiv un hangar cu avioane de vânătoare F-35 în Iordania; a doborât o dronă americană MQ-9 deasupra orașului iranian Jam. De cealaltă parte, armata iordaniană a anunțat că a interceptat și doborât cinci rachete lansate din Iran către Azraq și că au căzut resturi „fără victime sau pagube materiale”. Atacurile au declanșat alarme de raid aerian în Bahrain și Kuweit, iar armata kuweitiană a transmis că interceptează „ținte aeriene ostile”, fără alte detalii. De ce contează pentru economie: petrolul și inflația revin în prim-plan Reacția piețelor a venit pe fondul riscului perceput pentru fluxurile energetice din regiune, în condițiile în care SUA au atacat obiective iraniene din Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transportul de petrol. Mediafax notează că bursele asiatice au scăzut, iar prețul petrolului „a revenit pe creștere”, alimentând temerile privind inflația și perspectivele economiei globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amplitudinea mișcărilor de preț sau despre nivelurile indicilor bursieri, impactul imediat rămâne, deocamdată, unul de sentiment: creșterea aversiunii la risc și reîntoarcerea primei de risc geopolitic în cotațiile energiei. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Pe plan militar, schimbul de lovituri sugerează o deteriorare a perspectivei negocierilor de pace, menționate ca fiind „tot mai departe”. Pe plan economic, atenția se mută către evoluția petrolului și către reacția piețelor la orice semnal de extindere a confruntării sau de perturbare a rutelor din Strâmtoarea Ormuz. [...]