Știri
Tag: curtea constitutionala

Înalta Curte de Casație și Justiție va sesiza instituțiile europene după ce Curtea Constituțională a declarat constituționale modificările privind pensiile speciale ale magistraților, a transmis președinta instanței supreme, Lia Savonea, potrivit Digi24.ro . În reacția oferită publicației, șefa ÎCCJ a precizat că instanța „a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților” și a avertizat că „slăbirea standardelor de protecție constituțională este profund îngrijorătoare”. Potrivit acesteia, instituția va acționa prin toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra independența justiției, inclusiv prin sesizarea forurilor europene competente. Declarațiile vin după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care prevede tăierea pensiilor speciale și majorarea vârstei de pensionare a magistraților este în acord cu Legea fundamentală. Decizia CCR a generat reacții divergente în spațiul public și instituțional. La polul opus, președintele Nicușor Dan a descris hotărârea Curții drept „un gest de echitate așteptat de societate”. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul va continua demersurile pentru recuperarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în contextul reformelor asumate. Contextul este unul sensibil, întrucât modificările privind pensiile magistraților au fost parte a angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene. Rămâne de văzut care va fi parcursul sesizării anunțate de ÎCCJ și dacă aceasta va produce efecte la nivel european. [...]

CCR a declarat constituțional proiectul de lege privind pensiile magistraților , iar actul normativ urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Decizia vine după cinci amânări și are miză și în plan financiar, proiectul fiind prezentat ca un jalon important din PNRR. Proiectul modifică atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați, prin creșterea vârstei de pensionare și schimbarea plafonului maxim raportat la veniturile din activitate. Principalele schimbări menționate în proiect sunt: stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 de ani ca vârstă minimă de pensionare până la 31 decembrie 2026; condiție de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați; eșalonarea în etape până la atingerea vârstei standard, iar după ultima etapă atingerea vârstei de 65 de ani; introducerea treptată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură. În privința cuantumului, proiectul stabilește o pensie de 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale din ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare. Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, anterioară pensionării. După avizul de constituționalitate al Curții Constituționale, următorul pas este promulgarea de către președinte, conform informațiilor din articol. În practică, intrarea în vigoare ar urma să influențeze atât calendarul de pensionare în sistem, cât și cheltuielile bugetare asociate pensiilor de serviciu ale magistraților, în condițiile noilor reguli de calcul și plafonare. [...]