Știri
Știri din categoria Diverse
Lipsa unei dezmințiri din partea CCR alimentează suspiciuni de influențare înaintea deciziei de luni pe noua Lege a integrității, după ce PSD a acuzat o discuție separată între Ilie Bolojan și președinta Curții, Simina Tănăsescu, în biroul președintelui Senatului, potrivit Libertatea.
Curtea Constituțională a transmis sâmbătă, 15 august, un răspuns după solicitări ale presei, fără să nege explicit că a existat întrevederea dintre Ilie Bolojan (premier demis și președinte PNL) și Simina Tănăsescu (președinta CCR). Instituția nu a oferit însă detalii despre subiectul discuției.
Acuzațiile au fost formulate public de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Acesta a scris pe 14 august că președinta CCR ar fi fost în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean (PNL), și a susținut că, „întâmplător”, Simina Tănăsescu „și-a repartizat ei însăși dosarul” care urmează să fie dezbătut luni, pe legea ANI. Pe 15 august, Zamfir a revenit, afirmând că întâlnirea ar fi avut loc „ferit de ochii presei”, în biroul președintelui Senatului.
În urma cererii de clarificări, Simina Tănăsescu nu a răspuns direct, dar CCR a transmis un comunicat în care respinge „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.
CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii legi a integrității. Conform informațiilor din articol, două prevederi sunt în centrul controverselor:
Actul normativ a fost atacat la CCR printr-o sesizare comună de 27 de senatori USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan; potrivit articolului, a fost criticată în mod particular sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
În lipsa unei clarificări punctuale privind întâlnirea invocată de PSD, tensiunea politică se mută pe decizia de luni a CCR, care va stabili dacă prevederile contestate rămân în forma adoptată sau sunt declarate neconstituționale, cu efecte directe asupra regimului de integritate pentru demnitari și aleși locali.
Recomandate
Mesajul premierului interimar Ilie Bolojan după victoria lui David Popovici pune accent pe ideea de performanță construită „cu răbdare”, într-un moment în care sportul de vârf rămâne unul dintre puținele domenii în care România livrează rezultate măsurabile și repetabile , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Bolojan l-a felicitat vineri seară pe înotătorul David Popovici pentru victoria de la Campionatele Europene de natație și a transmis că „performanța adevărată se construiește cu răbdare, trudă și foarte multă muncă”, „nu arzând etape”. În același mesaj, premierul interimar a legat reușita sportivului de o conduită pe care o consideră exemplară: modestie, respect față de cei din jur și echilibru în raport cu rezultatele. „Performanța adevărată se construiește cu răbdare, trudă și foarte multă muncă. Nu se obține arzând etape.” Rezultatul sportiv: aur la 200 m liber și record la 100 m David Popovici, campion olimpic, mondial și european, a câștigat medalia de aur în proba de 200 metri liber la Campionatele Europene de natație de la Paris, cu timpul de 1 min 44 sec 15/100. Tot la Europenele de la Paris, Popovici a obținut și aurul la 100 metri liber, cu „record al competiției” de 46 sec 56/100. Un reper de consistență: dubla 100–200 m la trei ediții consecutive Potrivit informațiilor din articol, Popovici devine primul înotător care reușește dubla 100–200 m liber la trei ediții consecutive ale Campionatelor Europene: Roma 2022, Belgrad 2024 și Paris 2026. [...]
Formarea unei majorități parlamentare rămâne condiția-cheie pentru deblocarea numirii unui premier , iar partidele vor trebui să accepte compromisuri pentru a ajunge la un acord, potrivit declarațiilor făcute de Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , citate de Digi24 . Tomac spune că șeful statului va desemna un prim-ministru „de îndată ce se va contura o majoritate” capabilă să voteze un nou guvern. În acest context, el insistă că soluția depinde de „un dialog intens” între partidele pro-europene și de o flexibilitate mai mare în negocieri. Două propuneri, fără majoritate în spate Consilierul prezidențial afirmă că, la momentul declarațiilor, există două propuneri oficiale venite din zona partidelor parlamentare, dar niciuna nu ar avea încă susținerea necesară pentru a trece de votul Parlamentului: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu; PNL, USR și UDMR l-au propus pe Sigfried Mureșan. În acest cadru, Tomac spune că nu intră în discuții despre „cine este mai potrivit”, tocmai pentru că problema principală rămâne lipsa unei majorități. Varianta tehnocrată, neasumată Întrebat dacă președintele ar lua în calcul un guvern tehnocrat , după ce liderul PNL Ilie Bolojan a spus public că ar susține o astfel de variantă, Tomac a răspuns că nu poate confirma acest lucru. Mesaj către partide: compromis pentru a evita adâncirea crizei Tomac susține că președintele este în „dialog constant” cu liderii politici și că nu poate fi „forțat” să ia o decizie. În opinia sa, pentru a evita „adâncirea crizei”, este nevoie de un dialog „serios și continuu” care să ducă la „un consens și un compromis rezonabil”, astfel încât o desemnare de premier să poată trece prin Parlament. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, potrivit News.ro, preluat de Digi24. [...]
Guvernul pune accent pe accelerarea achizițiilor anti-dronă , după prăbușirea unei drone în nordul județului Tulcea, pe fondul riscului ca astfel de incidente să se repete în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat drept „regretabile” episoadele de acest tip și a spus că, în contextul ultimelor luni, ele „începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”. În același timp, a indicat drept prioritate „dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor”, pe care o consideră o necesitate. În conferința de presă de după ședința de Guvern, Bolojan a legat riscul de situația de securitate de la frontieră, afirmând că războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte la granițele României și că „ne putem aștepta” ca drone sau resturi de drone ajunse în zonele fluviale și în zona porturilor să devieze spre teritoriul românesc. El a precizat însă că nu are toate datele despre incident, întrucât tocmai ieșise din ședința de Guvern, și nu poate face comentarii punctuale. Incidentul din Tulcea și reacția autorităților Declarațiile vin după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis vineri o alertă extremă de informare a populației din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, pentru o durată estimată de 90 de minute. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că o dronă a căzut în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. La rândul său, ISU a indicat că aparatul a căzut în zona carierei Cetățuia, iar după impact a izbucnit un incendiu. De ce contează: presiune pe calendarul de înzestrare Mesajul premierului interimar mută discuția din zona incidentului punctual către una de capacitate operațională: dacă astfel de episoade devin recurente, crește presiunea pentru accelerarea dotărilor cu sisteme de combatere a dronelor și pentru prioritizarea componentelor relevante din programul SAFE, menționat de Bolojan ca fiind „just și necesar” cel puțin pe zona de apărare, dar și pe transporturi. [...]
Guvernul vrea un „pact pe energie” pentru predictibilitate și investiții , pe fondul deficitului apărut după scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă , deficit care ar urma să fie acoperit parțial din săptămâna viitoare de grupul de rezervă de la Rovinari și de producția fotovoltaică și eoliană, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul energetic „nu are probleme de funcționare” și a mulțumit atât celor implicați în operarea sistemului, cât și consumatorilor care au redus consumul seara și celor care au injectat energie din instalații de stocare în orele de vârf. În același timp, șeful Guvernului a cerut partidelor un acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”. Bolojan a pus situația actuală pe seama lipsei unei strategii și a investițiilor în anii trecuți, dar și a unor politici de personal care „nu au promovat competența și rezultatele”. Acordul ar urma să fie discutat odată cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie, iar premierul a indicat și o a patra prioritate, pe lângă investiții: creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de după oprirea reactorului 2 Potrivit premierului, deficitul de producție generat de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi compensat prin: producția din fotovoltaic și eolian; intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a grupului aflat în rezervă la Rovinari. Cele trei direcții de investiții prezentate de premier 1) Energia nucleară: reactoarele 3 și 4 și proiectul Bala 2 Bolojan a indicat drept direcție principală dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a legat proiectul de necesitatea „Bala 2”, pentru dublarea debitului Dunării, astfel încât să fie asigurată cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare. La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care reanalizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) pentru a verifica dacă datele inițiale mai sunt conforme, în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a demarării proiectării și execuției. Premierul a spus că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național. 2) Finalizarea centralelor Mintia și Iernut Premierul a declarat că a convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie. În cazul centralei de la Mintia (privată), ar exista un grafic de intrare în probe „în perioada următoare, începând din septembrie”, treptat, convenit cu Transgaz și Transelectrica. Bolojan a afirmat că cele două centrale, în producție normală, ar urma să depășească 1.500 MW și ar reprezenta peste 20% din energia necesară sistemului energetic național. 3) Creșterea capacităților de stocare: două linii de finanțare Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru stocare, potrivit premierului: una care ar urma să fie definitivată de Ministerul Mediului săptămâna viitoare, cu 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei); o a doua, gestionată de Fondul de Modernizare, pentru care a fost aprobat ghidul de finanțare și care ar avea „o sumă dublă la dispoziție”. Bolojan a cerut urgentarea proiectelor de stocare aflate în faze avansate, astfel încât instalațiile care pot fi terminate rapid să intre în funcțiune și să nu rămână blocate „luni de zile în avizare”. [...]
Guvernul ia în calcul să condiționeze noile instalații fotovoltaice ale prosumatori lor de existența unor sisteme de stocare , pentru a reduce dezechilibrele din rețea și costurile care ajung, în final, în facturile consumatorilor, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că legislația ar trebui modificată astfel încât, „pe viitor”, cei care instalează panouri fotovoltaice și injectează energie în sistem să fie obligați să aibă și capacități de stocare. În prezent, România are aproximativ 350.000 de prosumatori, însă doar o treime dintre ei au și instalații de stocare, conform declarațiilor premierului. De ce contează: volatilitatea din solar se traduce în dezechilibre și costuri Bolojan argumentează că producția fotovoltaică este ridicată la prânz, dar scade dimineața și seara, exact în intervale în care consumul este mai mare. Această diferență ar genera „volatilitate” și „dezechilibre” în sistem, care în anumite zone pot deveni „critice”, iar extinderea rapidă a numărului de prosumatori ar putea amplifica problema dacă nu există stocare. „Reglementările pe care trebuie să le adoptăm consider că trebuie să fie de natură a nu mai permite ca în viitor să instalezi instalaţii fotovoltaice şi să injectezi în sistem fără să ai şi stocarea asigurată (...)” Ce schimbări operaționale sunt avute în vedere Pe lângă condiționarea instalării de stocare, premierul interimar a indicat și o direcție de integrare tehnică a acestor echipamente în funcționarea sistemului energetic: bateriile și invertoarele ar trebui incluse într-o „formulă de dispecerizare” (adică într-un mecanism de coordonare/gestionare a producției și consumului), astfel încât furnizorii și operatorii să poată folosi mai eficient capacitățile disponibile și să reducă cheltuielile asociate dezechilibrelor. „Orice cost care este generat de dezechilibre (...) se mută în facturile pe care cetăţenii le plătesc (...)” Ce se întâmplă cu prosumatorii existenți Pentru cei care au deja panouri fotovoltaice, Bolojan spune că ar trebui stimulate măsuri pentru creșterea autoconsumului, în special seara, și sprijinită instalarea de capacități de stocare „acolo unde este posibil”. Ideea este ca energia produsă ziua să fie păstrată pentru intervalele în care producția scade, în loc ca surplusul să fie injectat în rețea în orele de vârf de producție. Deocamdată, materialul nu precizează un calendar sau un proiect legislativ concret, ci doar intenția de modificare a reglementărilor și direcțiile urmărite de Guvern. [...]
Atacul cu aproape 600 de drone și rachete asupra unor obiective industriale și militare din Rusia ridică presiunea operațională pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura de producție , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele Kievului au lovit centrul „Progress” al agenției Roscosmos din regiunea Samara și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod. Zelenski a susținut că, în Samara, a fost lovită „una dintre întreprinderile cheie” ale Roscosmos, centrul „Progress”, implicat, între altele, în producția de componente electronice. El a indicat o distanță de aproximativ 900 de kilometri față de granița cu Ucraina și a precizat că au fost folosite rachete Flamingo, dezvoltate de compania ucraineană de tehnologie militară Fire Point. Compania a confirmat utilizarea rachetelor FP-5 Flamingo în atacul asupra centrului Progress, descris ca una dintre cele mai importante companii aerospațiale și de rachete din Rusia. Ținte și distanțe: Samara și Nijni Novgorod Pe lângă obiectivul din Samara, Zelenski a afirmat că atacurile cu rază lungă de acțiune au vizat și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod, la circa 700 de kilometri de teritoriul ucrainean. Potrivit președintelui ucrainean, la această bază sunt staționate lansatoare de rachete rusești. În paralel, autoritățile locale ruse au raportat un atac cu rachete asupra unei zone industriale din regiunea Samara. Guvernatorul Viaceslav Fedoriscev a transmis pe rețelele sociale că serviciile de urgență sunt la fața locului și evaluează dacă există victime. Primarul din Samara, Ivan Noskov, a confirmat existența unor persoane rănite care primesc asistență medicală, fără a preciza numărul, potrivit canalului Telegram Astra. Efecte raportate: răniți în regiunea Moscovei și drone doborâte În regiunea Moscovei, două persoane au fost rănite în urma unui atac cu drone, inclusiv un băiat de 9 ani aflat în stare gravă. Guvernatorul regional Andrei Vorobiev a declarat că cei doi civili se aflau acasă când o dronă s-a prăbușit într-o clădire. Tot acolo, nouă drone ar fi fost doborâte de sistemele de apărare aeriană. Digi24 notează că informațiile despre amploarea atacului (aproape 600 de drone) și despre ținte au fost comunicate pe fondul unor relatări din surse oficiale ucrainene și ruse, iar unele detalii despre pagube și numărul exact al victimelor în Samara nu sunt precizate în datele disponibile. [...]
