Știri
Știri din categoria Diverse
Lipsa unei dezmințiri din partea CCR alimentează suspiciuni de influențare înaintea deciziei de luni pe noua Lege a integrității, după ce PSD a acuzat o discuție separată între Ilie Bolojan și președinta Curții, Simina Tănăsescu, în biroul președintelui Senatului, potrivit Libertatea.
Curtea Constituțională a transmis sâmbătă, 15 august, un răspuns după solicitări ale presei, fără să nege explicit că a existat întrevederea dintre Ilie Bolojan (premier demis și președinte PNL) și Simina Tănăsescu (președinta CCR). Instituția nu a oferit însă detalii despre subiectul discuției.
Acuzațiile au fost formulate public de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Acesta a scris pe 14 august că președinta CCR ar fi fost în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean (PNL), și a susținut că, „întâmplător”, Simina Tănăsescu „și-a repartizat ei însăși dosarul” care urmează să fie dezbătut luni, pe legea ANI. Pe 15 august, Zamfir a revenit, afirmând că întâlnirea ar fi avut loc „ferit de ochii presei”, în biroul președintelui Senatului.
În urma cererii de clarificări, Simina Tănăsescu nu a răspuns direct, dar CCR a transmis un comunicat în care respinge „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.
CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii legi a integrității. Conform informațiilor din articol, două prevederi sunt în centrul controverselor:
Actul normativ a fost atacat la CCR printr-o sesizare comună de 27 de senatori USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan; potrivit articolului, a fost criticată în mod particular sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
În lipsa unei clarificări punctuale privind întâlnirea invocată de PSD, tensiunea politică se mută pe decizia de luni a CCR, care va stabili dacă prevederile contestate rămân în forma adoptată sau sunt declarate neconstituționale, cu efecte directe asupra regimului de integritate pentru demnitari și aleși locali.
Recomandate
PNL reduce presiunea pentru o sesizare la CCR și mizează pe o nominalizare rapidă de premier , semnal care poate scurta blocajul politic și limita perioada de „inactivitate” administrativă asociată unui nou ciclu electoral, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că nu ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Declarația vine după ce Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, afirmase că liberalii ar lua în calcul sesizarea CCR în scenariul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar fi respins de Parlament, iar președintele nu ar convoca anticipate. Bolojan a încadrat însă poziția lui Muraru drept una personală. „Colegul care a anunțat asta a făcut un anunț care este un punct de vedere personal. Din punctul meu de vedere, președintele este conștient de situația în care este România, are toate datele și nu va mai lungi această nominalizare”, a spus Bolojan. De ce contează: evitarea anticipatelor ar limita lunile pierdute în logica electorală Bolojan a susținut ideea unei nominalizări rapide de premier și a argumentat că alegerile anticipate tind să prelungească blocajele, prin intrarea instituțiilor și partidelor în „logica electorală”, cu efect de încetinire a deciziilor. „Întotdeauna când sunt alegeri apare o perioadă de inactivitate, să spunem, pentru că se intră în logica electorală. (…) Se pierd câteva luni.” În același registru, el a spus că este de acord cu președintele Nicușor Dan că o rundă de anticipate „făcute acum, la cinci luni de zile” ar prelungi o situație pe care a descris-o drept „foarte complicată”, deși a adăugat că rezultatul anticipatelor este greu de anticipat. Critica privind întârzierea nominalizării Întrebat dacă președintele a tărăgănat deciziile, Bolojan a afirmat că nominalizarea unui premier desemnat ar fi putut fi făcută mai devreme, invocând explicit numele lui Siegfried Mureșan și, alternativ, pe Sorin Grindeanu. „Putea să-l numească, de exemplu, pe Siegfried Mureșan în urmă cu trei luni de zile. Nu se întâmpla nimic.” Ce urmează, potrivit declarațiilor din material Din informațiile prezentate, direcția indicată de Bolojan este accelerarea unei nominalizări de premier, urmând ca după acest pas să fie evaluată „situația”. Materialul nu oferă un calendar concret sau o decizie formală privind declanșarea anticipatelor, ci doar poziționările actorilor politici menționați. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că influența TikTok poate rupe legătura dintre expertiză și decizie publică , cerând mediului universitar să iasă mai mult în spațiul public, într-un context în care „nouă milioane de români” sunt pe platformă, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis joi, la deschiderea anului universitar 2026–2027, la Facultatea de Istorie a Universității din București. În discurs, șeful statului a susținut că una dintre mizele perioadei actuale este construirea unei „societăți a cunoașterii”, în care deciziile sunt fundamentate pe rezultate ale cercetării și pe „adevărurile științei”, cu exemple care merg de la sănătate (cunoaștere medicală) la raportarea la trecut (cercetare istorică). Apel către cadrele didactice: prezență acolo unde se formează opinia publică Nicușor Dan a argumentat că mediul academic riscă să funcționeze într-un circuit închis — colocvii, schimburi de idei între specialiști — dacă nu participă și la dezbaterea publică, acolo unde se formează opinii și se iau decizii. „Dacă neglijăm să fim acolo unde societatea este – de exemplu, nouă milioane de români pe TikTok, atunci vom fi în două realități paralele.” În același pasaj, președintele a avertizat că direcția în care merge societatea poate fi influențată de persoane „care nu au reperul istoric” și „nu au reperul financiar”, dacă expertiza rămâne absentă din spațiul public. Mesaj pentru studenți: folosiți anii de facultate pentru acumulare Președintele a spus că revine „cu mare emoție” la Universitatea din București, instituție despre care a afirmat că l-a format, și a felicitat universitatea pentru capacitatea de adaptare la schimbările din societate și de pe piața muncii. Către studenți, Nicușor Dan a transmis un îndemn de a valorifica perioada facultății pentru dezvoltare și acumulare de cunoștințe, evocând un sfat primit în studenție de la profesorul său de doctorat. „Profitați de acești ani. Cunoașterea este una din cele mai mari bucurii ale vieții umane, dacă nu cea mai mare.” [...]
Atacul public al lui Rareș Bogdan la adresa premierului interimar Ilie Bolojan ridică presiunea pe PNL într-un moment cu miză economică, după blocajul raportat la noul sistem de taxare rutieră TollRo , potrivit Digi24 . Eurodeputatul PNL îl acuză pe șeful partidului și al Guvernului interimar că „distruge România în continuare” și leagă direct disfuncționalitățile TollRo de costuri mai mari pentru transportul de marfă și de un val de amenzi. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Rareș Bogdan îl numește pe Bolojan „premierul calamitate” și susține că sistemul TollRo, intrat în vigoare „azi-noapte”, ar fi fost „blocat”, cu imposibilitatea de a cumpăra tichete și cu aplicația nefuncțională. În același mesaj, el afirmă că amenzile „vor curge” pentru cei care nu pot demonstra kilometrii parcurși. Miza economică invocată: costuri în transport și risc de sancțiuni Rareș Bogdan afirmă că introducerea TollRo ar duce la o creștere a costului transportului de marfă cu 8% și pune presiunea pe autorități prin asocierea blocajului tehnic cu sancționarea transportatorilor. Tot el susține că CNAIR ar cere amânarea cu șase luni, însă „Miruță și Bolojan” ar fi spus că nu pot, invocând statutul de interimari. Acuzații mai largi: șomaj, sectoare „distruse” și critici interne în partid În aceeași postare, eurodeputatul afirmă că Guvernul ar fi trimis în șomaj 100.000 de români și vorbește despre probleme în mai multe domenii, de la ospitalitate și construcții până la IT, precum și despre „cele mai puține gaze înmagazinate din istorie”. De asemenea, el susține că sunt „100.000 de șomeri în plus față de vara-toamna lui 2025”. Pe linie politică internă, Rareș Bogdan afirmă că România „putea avea guvern legitim acum 4 luni” și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar fi respins mai multe nume, menționându-i pe Eugen Tomac și pe Adrian Veștea, dar și pe „Siegfried”, fără a detalia în ce cadru au avut loc discuțiile. Ce urmează Digi24 notează că Rareș Bogdan este „încă membru al PNL”, iar atacul este îndreptat direct împotriva liderului partidului și premierului interimar. În lipsa unor reacții oficiale incluse în material, rămâne de văzut dacă PNL sau Guvernul vor răspunde acuzațiilor privind funcționarea TollRo și solicitarea de amânare invocată de eurodeputat. [...]
România își acoperă peste 80% din necesarul de gaze din producția internă, iar din 2027 ar urma să devină exportator , motiv pentru care nu a semnat contracte de achiziție de gaz lichefiat (LNG) adus de americani în porturile grecești, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan, citate de Digi24 . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre „ Coridorul Vertical ” – infrastructură regională de transport gaze – și al scandalului „KimberlyGate”, pe fondul căruia Bolojan a insistat că parteneriatul cu SUA rămâne „solid”. De ce contează: poziționarea României în negocierile energetice Bolojan a explicat că România nu a semnat niciun contract de cumpărare de LNG din SUA și că nu s-a întâlnit niciodată cu Kimberly Guilfoyle , după ce a declarat pentru Financial Times că Bucureștiul era în tratative cu Statele Unite pe tema Coridorului Vertical, dar fără a ajunge la achiziții de gaze. În logica economică invocată de șeful guvernului, decizia de a cumpăra gaze nu ține doar de disponibilitatea unei rute sau a unei oferte, ci și de necesar și de preț, în condițiile în care o companie românească trebuie să facă o analiză înainte de achiziție. Coridorul Vertical: infrastructură, nu contract de cumpărare Premierul interimar a separat discuțiile despre proiectele strategice cu SUA (energie, nuclear, infrastructură logistică) de ideea că România ar fi obligată să cumpere gaze. În descrierea sa, Coridorul Vertical înseamnă, în esență, extinderea și conectarea magistralelor de transport gaze care ar lega porturile din Grecia de centrul Europei și de Europa de Est, inclusiv prin România, cu interconectări către Ucraina, Ungaria și Slovacia. Scopul ar fi diversificarea surselor de aprovizionare în regiune, prin adăugarea unei „a treia variante” față de rutele deja existente. Bolojan a spus că România susține proiectul și interconectările aferente, inclusiv prin investiții în magistrale, și că a oferit tarife competitive pentru transport, astfel încât gazul lichefiat adus din SUA sau din alte zone să poată deveni o opțiune de aprovizionare pentru regiune. Unde este blocajul de capacitate și ce spune Bolojan despre export Potrivit lui Bolojan, problemele de interconectare nu sunt pe teritoriul României, ci în Bulgaria. El a indicat o diferență de capacitate: Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de tranzit spre România de 5 miliarde m³/an, în timp ce România ar avea o capacitate de preluare de 25 de miliarde m³, care ar putea fi transferată mai departe, inclusiv spre Ucraina. Pe partea de producție, Bolojan a afirmat că România își asigură „peste 80%” din necesarul de gaz din producția internă și că, „începând de anul viitor”, ar urma să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră, ceea ce „practic” ar dubla cantitățile disponibile. În consecință, el a susținut că România „nu are nevoie de gaz” și că va deveni exportator. Miza politică: parteneriatele externe, scoase din disputele interne În același context, Bolojan a avertizat că parteneriatele României cu SUA și UE nu ar trebui amestecate în conflictele de politică internă, deoarece efectele pot fi „grave”. El a invocat consensul politic care a existat la aderarea la NATO și UE și a pledat pentru consolidarea parteneriatelor pe dimensiuni economice, politice și militare. Despre „discuțiile care au avut loc într-un restaurant din București sau în altă parte”, premierul interimar a spus că nu poate face comentarii. [...]
PSD își asumă deschis opțiunea „Grindeanu premier”, ceea ce poate scurta criza politică și debloca rapid formarea unei majorități , într-un moment în care președintele urmează să facă o nouă nominalizare, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus miercuri seară că își dorește funcția de prim-ministru și că este dispus la dialog „cu toate partidele” pentru ieșirea din impas. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat la Antena 3, relatat de News.ro. Grindeanu a criticat întârzierea negocierilor, afirmând că s-au pierdut „mai mult de 10 zile, spre două săptămâni”, și a indicat că, dacă va fi următoarea nominalizare a președintelui Nicușor Dan , va discuta cu toate formațiunile parlamentare. Anticipatele, respinse ca soluție, dar păstrate ca opțiune de presiune Liderul PSD a reiterat că alegerile anticipate „nu sunt soluția” la criza politică, însă a insistat că partidul nu se teme de acest scenariu, subliniind că decizia aparține președintelui, nu partidelor. „Eu nu consider că este o soluţie în acest moment cea a alegerilor anticipate, dar PSD-ului nu este teamă de alegerile anticipate şi, dacă asta va considera preşedintele că e calea pe care trebuie să mergem…, pentru că preşedintele decide (…)” Ce urmează: o nouă nominalizare după consultările de la Cotroceni În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări luni, la Cotroceni, cu partidele, urmând ca luni după-amiază să facă o nouă desemnare de premier. Șeful statului a cerut partidelor să-și organizeze ședințe interne și să vină cu „soluții care să poată să treacă”, indicând că este nevoie de concesii pentru a ajunge la consens. Pentru mediul economic, miza imediată este reducerea incertitudinii politice: o nominalizare rapidă și conturarea unei majorități ar putea accelera deciziile guvernamentale blocate de criză, în timp ce prelungirea impasului menține presiunea pe agenda executivului. [...]
Traian Băsescu spune că respingerea anticipatelor a influențat votul din Parlament , sugerând că mesajele repetate ale președintelui Nicușor Dan împotriva alegerilor anticipate i-au „încurajat” pe unii parlamentari să nu susțină Cabinetul propus de Siegfried Mureșan, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că semnalul transmis de șeful statului – că nu este de acord cu anticipatele – ar fi redus costul politic pentru parlamentarii care se temeau că își pierd mandatul, determinându-i să nu voteze guvernul. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la B1, relatată de News.ro. „Cel mai puternic semnal dat de domnul preşedinte Dan acum, cu ocazia dezbaterilor legate de Guvernul Mureşan , a fost acela că nu este de acord cu anticipatele, ceea ce a stimulat pe toţi cei care ar fi avut dubii că rămân fără scaun în Parlament, i-a stimulat să nu voteze Guvernul Mureşan.” De la rezerve la susținerea anticipatelor Băsescu spune că, până „de curând”, nu a fost adeptul alegerilor anticipate, invocând dificultatea mecanismului și durata mare a procedurii. În actualul context, însă, susține că anticipate ar putea deveni singura ieșire. „Nici eu nu am fost, până de curând, adeptul soluţiei cu alegerile anticipate, tocmai datorită dificultăților mecanismului şi a timpului îndelungat. Dar este evident că nu avem altă soluţie (...) decât prin noi alegeri.” Totodată, fostul șef al statului afirmă că îi este „greu” să înțeleagă de ce președintele Nicușor Dan nu susține această variantă. Ce urmează după eșecul Guvernului Mureșan Președintele Nicușor Dan a anunțat noi consultări cu partidele, luni, la Cotroceni, și a precizat că luni după-amiază va face o nouă desemnare de premier. Șeful statului le-a cerut partidelor ca până atunci să își organizeze ședințe interne și să vină cu soluții care pot trece de Parlament. Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri, obținând 182 de voturi favorabile, sub pragul necesar de 233, astfel că nu a putut fi învestit. [...]
