Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care ar permite modificarea limitelor unor arii protejate pentru proiecte hidroenergetice vechi, invocând riscuri de incoerență legislativă și lipsa unor actualizări tehnice și economice, potrivit Știrile Pro TV. Miza este una de reglementare: actul ar putea schimba condițiile de autorizare pentru investiții în energie și lucrări în zone cu regim special de protecție.
Legea ajunsese la Președinție pentru promulgare și prevede că autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor poate decide, la cererea „beneficiarului”, scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate. Măsura ar urma să se aplice pentru obiective de investiții în amenajări hidroenergetice aprobate și aflate în execuție sau demarate înainte de 29 iunie 2007.
Actul normativ introduce și excepții de la aplicarea legislației privind evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de apărare, securitate națională sau reacția la situații de urgență. Sunt vizate, de asemenea, capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice din ariile protejate, pentru care se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare ori modernizare.
Un element procedural important: Parlamentul nu este obligat să modifice textul și poate retrimite legea la promulgare în aceeași formă.
Cererea vine după ce Curtea Constituțională a respins, în noiembrie 2025, obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile analizate (Decizia nr. 735/2026). Cu toate acestea, Administrația Prezidențială cere o nouă analiză privind „necesitatea, oportunitatea și eficiența” soluțiilor legislative.
Potrivit cererii de reexaminare, fundamentarea inițială ar fi fost construită în principal pe contextul prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă de atunci, fără ca datele tehnice, economice, energetice și de mediu să fi fost actualizate pentru august 2026.
Președintele mai susține că aprobările emise înainte de 2007 nu demonstrează automat că proiectele mai au, după aproape două decenii, aceeași fezabilitate tehnică, utilitate energetică sau sustenabilitate economică. În acest sens, Președinția indică nevoia de verificări precum stadiul lucrărilor, costurile de finalizare, durata execuției, capacitatea energetică ce poate fi pusă efectiv în funcțiune și existența unor alternative.
Un alt argument ține de posibile suprapuneri între mai multe reglementări care vizează proiectele hidroenergetice și obiectivele de interes public major (inclusiv OUG nr. 175/2022, norme privind securitatea națională, evaluarea impactului asupra mediului și dispoziții privind zonele prioritare pentru biodiversitate). Președinția avertizează că suprapunerile pot genera competențe concurente, proceduri greu de corelat și litigii.
În cererea de reexaminare se solicită, între altele, clarificări și completări precum:
Administrația Prezidențială mai susține că, în forma actuală, legea ar oferi garanții procedurale mai reduse pentru scoaterea unor suprafețe din ariile protejate decât cele existente pentru simple corectări tehnice ale limitelor.
Curtea Constituțională a considerat că prevederile privind modificarea limitelor ariilor protejate vizează ariile de interes național, nu siturile Natura 2000, și că legislația europeană de mediu rămâne aplicabilă de la caz la caz. În paralel, prin retrimiterea legii, Președinția cere Parlamentului să reanalizeze cadrul și să îl coreleze cu legislația adoptată între timp, fără a contesta decizia CCR.
Recomandate
Refuzul ministrului Apărării de la Chișinău de a prelua o întrebare în rusă reaprinde tensiunile legate de limba oficială în instituțiile statului , într-un episod care poate influența modul în care autoritățile gestionează comunicarea publică într-un context politic sensibil, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi , a întrerupt o jurnalistă de la NewsMaker care îi adresa o întrebare în limba rusă și i-a spus, în română, „Nu vă înțeleg”. După ce întrebarea a fost reformulată în română, ministrul a răspuns și a felicitat-o pentru folosirea „limbii de stat”, conform relatării preluate de Digi24 de la News.ro. Incidentul s-a produs miercuri, la o conferință de presă organizată după ședința Guvernului. Jurnalista Alexandra Mereuță a început întrebarea în rusă („Domnule Nosatîi, să ne spuneți…”), însă ministrul a intervenit înainte ca aceasta să o finalizeze. „Nu vă înțeleg” După reformularea întrebării în română, Nosatîi a răspuns și a adăugat: „Cu mare drag şi mulţumesc frumos că vorbiţi în limba de stat, limba română. O vorbiţi foarte bine” Contextul: ministrul declară în CV că vorbește rusa Digi24 notează că, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Guvernului, Anatolie Nosatîi indică drept limbă maternă româna și menționează că vorbește și limba rusă, precum și limba engleză. În același document sunt menționate și studii militare urmate timp de patru ani în Ucraina, în anii ’90, inclusiv cursuri la Kiev și Odesa. Reacția redacției NewsMaker Redacția NewsMaker a reacționat public la gestul ministrului, publicând un „disclaimer” în care condamnă discriminarea, xenofobia și limbajul urii și respinge „manipulările îndreptate către divizarea oamenilor” în funcție de criterii precum naționalitatea, etnia, limba sau religia. Digi24 mai precizează că NewsMaker are două versiuni ale site-ului, în limba română și în limba rusă, cu conținut în general similar. Publicația este descrisă ca având un ton echidistant și oferind context, iar în a doua jumătate a anului 2025 s-a clasat pe primul loc în Republica Moldova la capitolul credibilitate, potrivit evaluării Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). [...]
Reducerea cu 50% a taxelor de tranzit feroviar prin R. Moldova scade costurile logistice pentru exportatorii ucraineni și poate muta o parte mai mare din fluxurile de marfă de pe rutele maritime vulnerabile spre calea ferată, potrivit Digi24 . Măsura a intrat în vigoare din 10 august și se aplică până la finalul anului 2026, în baza unor acorduri dintre Ucraina și Republica Moldova. Premierul ucrainean Serghei Korețki a prezentat decizia drept o soluție pentru exportatori „în contextul terorii exercitate de Rusia în Marea Neagră”. „Aceasta este încă o soluţie practică pentru exportatorii ucraineni în contextul terorii exercitate de Rusia în Marea Neagră.” Acordurile au fost încheiate după discuții recente cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, conform unui comunicat al guvernului ucrainean, citat în material. Korețki a mulțumit Chișinăului pentru deciziile adoptate și a spus că cele două guverne lucrează la extinderea cooperării. Ce se schimbă operațional: și ruta Kiev–Chișinău Pe lângă reducerea tarifelor de tranzit, din 17 august va fi modificat traseul trenului Kiev–Chișinău. Potrivit premierului ucrainean, schimbarea ar urma să facă transferurile către Aeroportul din Chișinău „mai convenabile și semnificativ mai rapide”. Context: cerealele, tot mai mult pe ruta feroviară În paralel, Ucraina ia în calcul transportul cerealelor pe calea ferată, prin Republica Moldova, ca alternativă considerată mai sigură decât exportul maritim și a cerut un tarif redus pentru transportul de mărfuri, au declarat surse din ambele țări pentru Reuters , menționează articolul. [...]
Obstacole puse intenționat pe linia Constanța–Mangalia au fost îndepărtate înaintea trecerii unui tren , evitând un posibil incident și fără să fie afectată circulația, potrivit Digi24 . Cazul readuce în prim-plan riscul operațional pe o rută feroviară intens folosită în sezon, unde intervenția rapidă a personalului a făcut diferența. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA spune că miercuri, 12 august 2026, au fost identificate trei obstacole amplasate „în gabaritul” căii ferate (adică în spațiul de siguranță al liniei, unde orice obiect poate lovi trenul) pe relația Constanța–Mangalia, pe firul II de circulație. În timpul verificărilor din teren, un revizor de cale care se deplasa dinspre Agigea a găsit, în trei puncte diferite, obiecte plasate pe linie: la km 226+730: mai multe traverse amplasate în zona căii ferate; la km 226+520: un morman de crengi între șine; la km 226+400: o bornă hectometrică din beton, despre care CFR afirmă că a fost amplasată intenționat în gabaritul căii ferate. CFR precizează că obstacolele au fost îndepărtate înainte de trecerea trenului care a plecat din Mangalia spre Constanța la ora 12:40, iar circulația nu a fost afectată. Ancheta și riscul pentru siguranța circulației Poliția Transporturi Feroviare a fost sesizată și face cercetări pentru a stabili împrejurările în care obiectele au ajuns pe calea ferată și pentru identificarea persoanelor responsabile. Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța atrage atenția asupra gravității unor astfel de acțiuni, menționând că amplasarea intenționată de obiecte în gabaritul căii ferate poate pune în pericol siguranța circulației și poate genera accidente feroviare grave. Context: nu este un caz izolat Incidentul de miercuri se adaugă altor două situații similare înregistrate în lunile iunie și iulie 2026, tot pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Constanța. Și în acele cazuri, Poliția Transporturi Feroviare a deschis cercetări, potrivit CFR. [...]
Uzina Mecanică Sadu intră în negocieri pentru un contract anual de 1,4 milioane de euro (aprox. 7,0 milioane lei), cu plată în avans, care ar putea aduce cel puțin 150 de angajări în prima etapă , potrivit Digi24 . Discuțiile vizează US Ballistics , o companie din SUA care ar urma să închirieze hale la Sadu și să producă un nou tip de muniție. Decizia de a începe negocierile directe a fost luată miercuri dimineață de Consiliul de Administrație al UM Sadu și a fost anunțată de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o conferință de presă comună cu Irineu Darău, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, conform unui comunicat al USR. Cei doi au vizitat Uzinele Mecanice Sadu I și II din Bumbești-Jiu, județul Gorj. „Azi dimineaţă Consiliul de Administraţie a aprobat începerea discuţiilor pentru un contract de 1,4 milioane de euro anual, cu plata în avans, prin care se va construi o nouă companie care va produce un nou tip de muniţie.” În aceeași declarație, Miruță a spus că investitorul din SUA „a închiriat deja platforma Sadu II” pentru a construi o platformă de armament și că investiția „va genera noi sute de locuri de muncă” în comunitatea locală. Digi24 notează că, „doar în prima etapă”, ar putea fi angajați suplimentar 150 de oameni. Miza operațională: repornirea Sadu 2 și trecerea la producție Irineu Darău a legat proiectul de obiectivul de a crește capacitatea și competitivitatea industriei românești de apărare, afirmând că hotărârea CA de a începe negocierile ar însemna trecerea „în câteva luni” de la un spațiu nefolosit la producție la Sadu 2. „Obiectivul nostru la Ministerul Economiei este să avem o industrie de apărare realmente competitivă. Asta înseamnă că industria de apărare românească trebuie să producă mult, bine, de calitate şi la timp.” Context: comenzi publice și includerea pe „harta SAFE” În același context, ministrul interimar al Apărării a reamintit că Uzina Mecanică Sadu a fost inclusă „pe harta SAFE” prin decizia CSAT, ceea ce ar urma să însemne producție de muniție „pentru întreg sistemul de ordine publică și apărare”. Pe partea de contracte publice, Digi24 menționează că MApN are „contracte de 10,7 milioane de lei” pentru UM Sadu și că a făcut „solicitare de contract pe 27 de milioane” pentru producția de muniție destinată Ministerului Apărării. [...]
Prelungirea armistițiului SUA–Iran ar putea reduce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile energetice globale, potrivit Digi24 , care citează informații transmise de dpa și Agerpres, pe baza unor surse de securitate pakistaneze. Surse apropiate negocierilor au declarat că armistițiul convenit la jumătatea lunii iunie, ca parte a unui acord-cadru între SUA și Iran, ar urma să fie extins cu încă 60 sau chiar 90 de zile. Aceleași persoane au precizat că nu este încă decis dacă noul armistițiu va fi anunțat public. Pakistanul acționează ca mediator în acest conflict, conform informațiilor citate. În paralel, un acord între Iran și Oman privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz „pare să fie iminent”, iar sursele pakistaneze susțin că acesta ar putea fi încheiat înainte de sâmbătă. Contextul imediat este legat de calendarul negocierilor: termenul de 60 de zile stabilit inițial în acordul-cadru dintre SUA și Iran expiră la mijlocul lunii august. În acest interval, au existat atacuri reciproce repetate, mai ales în a doua jumătate a lunii iulie, ceea ce a împiedicat, potrivit relatărilor, desfășurarea unor negocieri aprofundate. Pe fundal, SUA și Israelul au început o campanie de bombardamente împotriva Iranului la 28 februarie, iar la mijlocul lunii aprilie președintele american Donald Trump a declarat un armistițiu unilateral. Ulterior, la jumătatea lunii iunie, SUA și Iranul au convenit, prin intermediul Pakistanului, asupra acordului-cadru care prevedea armistițiul și deschiderea unei ferestre de negocieri. [...]
Proiectul hidro cu pompaj Frasin–Pângărați a primit acordul de mediu , un pas de reglementare care poate debloca o investiție estimată la peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), potrivit Digi24 . Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că proiectul a primit acordul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț . Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Frasin–Pângărați ar urma să fie realizată în zona Lacului Bicaz și să aibă o capacitate de 300–340 MW, conform declarațiilor lui Ivan. Miza operațională este rolul de „baterie” pentru Sistemul Energetic Național : stocarea energiei în perioadele de surplus și livrarea ei în vârfurile de consum. Ce presupune proiectul, conform informațiilor prezentate Ivan afirmă că amplasarea ar fi la aproximativ 400 de metri sub munte și că proiectul ar include construirea a peste șase kilometri de tuneluri. Pe șantier ar putea lucra până la 1.000 de persoane, iar durata estimată a investiției ar fi de patru-cinci ani. În ceea ce privește funcționarea, acesta explică mecanismul: când producția e ridicată și consumul scăzut, energia este folosită pentru pomparea apei din Lacul Izvorul Muntelui către un rezervor superior; când cererea crește, apa este turbinată, iar energia este introdusă în rețea. De ce contează acordul de mediu Acordul de mediu este prezentat ca un „nou pas înainte” care reduce incertitudinea de reglementare pentru un proiect mare de infrastructură energetică. În mesajul citat de Digi24, Ivan leagă utilitatea unor astfel de investiții de creșterea ponderii energiei regenerabile în sistem, argumentând că stocarea aduce „stabilitate” și „flexibilitate”. Ce urmează (ce se știe și ce nu se știe) Din informațiile publicate nu rezultă un calendar oficial de execuție sau o decizie finală de investiție, ci doar estimări și descrieri atribuite lui Bogdan Ivan. De asemenea, Digi24 nu precizează cine ar finanța proiectul și nici care sunt pașii administrativi următori după acordul de mediu. [...]
