Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la reconstrucția Gazei, conform anunțului făcut de președintele Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, informează Radio Europa Liberă. Această sumă se adaugă celor 7 miliarde de dolari deja strânși de alte națiuni pentru același scop. Evenimentul, desfășurat la Washington pe 19 februarie 2026, a avut ca obiectiv principal coordonarea eforturilor de reconstrucție a regiunii Gaza, afectată de conflictele recente.
Donald Trump a subliniat importanța contribuției financiare a Statelor Unite, menționând că fondurile vor fi utilizate pentru dezarmarea Hamas și pentru retragerea trupelor israeliene. De asemenea, a anunțat că FIFA va contribui cu 75 de milioane de dolari pentru proiecte de fotbal în Gaza, iar Națiunile Unite vor oferi 2 miliarde de dolari pentru asistență umanitară.
„Vom consolida Națiunile Unite. Ne vom asigura că facilitățile sale sunt bune. Au nevoie de ajutor, îi vom ajuta financiar și ne vom asigura că Organizația Națiunilor Unite este viabilă”, a declarat Trump.
România a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan, care a participat ca observator la reuniune. Acesta a subliniat că România este pregătită să sprijine activitatea Consiliului pentru Pace, oferind asistență umanitară și expertiză în diverse domenii.
Printre propunerile sale se numără creșterea numărului de zboruri pentru evacuarea copiilor bolnavi din Gaza și tratarea lor în spitalele românești, extinderea programelor de burse pentru studenții palestinieni și contribuția la reconstruirea instituțiilor locale.
Consiliul pentru Pace, care include Israelul dar nu și reprezentanți palestinieni, a generat îngrijorări cu privire la posibila subminare a rolului ONU în soluționarea conflictelor globale. Cu toate acestea, Trump a asigurat că SUA vor continua să susțină ONU financiar pentru a-i asigura viabilitatea.
În cadrul reuniunii, a fost anunțată și formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care va include trupe din cinci țări: Indonezia, Maroc, Kazahstan, Kosovo și Albania. Această forță va avea rolul de a menține pacea în Gaza, în timp ce comitetul palestinian susținut de SUA începe recrutarea de polițiști locali.
În pofida eforturilor internaționale, dezarmarea Hamas și gestionarea fluxului de ajutor umanitar rămân provocări majore pentru Consiliul pentru Pace. Hamas a exprimat reticență în a preda armele, iar purtătorul de cuvânt al organizației a subliniat necesitatea unei forțe internaționale care să monitorizeze încetarea focului și să prevină agresiunile israeliene.
În concluzie, inițiativa Consiliului pentru Pace reprezintă un pas important în direcția reconstrucției și stabilizării regiunii Gaza, însă succesul său va depinde de cooperarea internațională și de capacitatea de a depăși obstacolele politice și militare existente.
Recomandate
Statele Unite iau în calcul să întârzie sau chiar să blocheze instalarea noului ambasador al Franței la Washington , o măsură rară care ar putea amplifica tensiunile bilaterale într-un moment în care cele două țări se află deja în dezacord pe mai multe dosare, potrivit HotNews , care citează informații Reuters. Înainte ca un stat străin să își trimită ambasadorul în SUA, nominalizarea are nevoie de un acord confidențial („consimțământ”) din partea guvernului american. Surse diplomatice citate de Reuters spun că Washingtonul întârzie sau respinge foarte rar astfel de numiri, iar tensiunile sunt, de regulă, gestionate discret, înainte de o decizie formală. Ce a declanșat blocajul Președintele Emmanuel Macron a făcut demersurile pentru a-l numi ambasador în SUA pe Aurélien Lechevallier , fost consilier la Palatul Élysée și actual șef de cabinet al ministrului francez de externe Jean-Noël Barrot. Parisul spera ca instalarea să fie finalizată până în septembrie, potrivit uneia dintre surse. Procedura s-ar fi complicat după o postare pe X a misiunii diplomatice franceze la ONU, care a criticat SUA pentru un vot în care s-a alăturat Rusiei, Coreei de Nord și altor state împotriva prelungirii mandatului lui Volker Türk , înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, cu încă patru ani. Misiunea franceză a scris, între altele: „SUA obișnuia să fie un far al drepturilor omului. Nu mai este.” „Lumea nu o mai ascultă.” Reacția administrației Trump și miza diplomatică Deși sursele spun că nu a fost luată încă o decizie, criticile Franței au provocat iritare în rândul unor oficiali de rang înalt ai administrației conduse de Donald Trump. Un oficial al Departamentului de Stat a declarat: „Statele Unite sunt foarte dezamăgite de retorica iresponsabilă și lipsită de respect a francezilor.” Reuters notează că o amânare sau respingere a nominalizării ar fi „extrem de neobișnuită” și ar putea agrava relația dintre doi aliați care s-au confruntat recent pe teme precum taxele vamale sau poziționările legate de războiul din Iran. Tensiunile au fost vizibile și la ONU: delegația americană a părăsit o ședință a Consiliului de Securitate în momentul în care reprezentantul Franței vorbea despre războiul din Ucraina. Ce spune partea franceză Un oficial diplomatic francez a susținut că sprijinul Parisului pentru Volker Türk „nu împiedică un dialog strâns cu Statele Unite” și că diferențele de opinie privind un vot „nu pun sub semnul întrebării” calitatea relației și capacitatea de cooperare. În acest stadiu, potrivit informațiilor citate, rămâne neclar dacă Washingtonul va merge mai departe cu o întârziere formală sau cu un blocaj al instalării ambasadorului, însă simpla luare în calcul a unei astfel de măsuri indică o escaladare neobișnuită pe canalul diplomatic. [...]
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Kremlinul amenință cu represalii diplomatice după expulzarea unui oficial rus din România , pe fondul incidentelor cu drone care au încălcat spațiul aerian românesc, potrivit Mediafax . Moscova contestă acuzațiile Bucureștiului și susține că măsurile luate sunt „ostile” și „nejustificate”. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat pentru agenția rusă de stat TASS că România va primi „un răspuns pe măsură” după expulzarea unui membru al personalului ambasadei ruse. „Acuzațiile românilor sunt nefondate, iar pretențiile lor nu sunt justificate. Aceste măsuri ostile vor primi un răspuns pe măsură.” Ce a declanșat escaladarea: drone și măsuri diplomatice Reacția Moscovei vine după ce Ministerul Afacerilor Externe a convocat luni ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, în urma încălcărilor repetate ale spațiului aerian românesc cu drone, în perioada 24–26 iulie 2026. Potrivit MAE, Armata Română a doborât trei drone care au pătruns fără autorizație pe teritoriul național. În cadrul întrevederii, ambasadorului rus i-a fost înmânată o notă verbală prin care România a informat că un membru al misiunii diplomatice ruse a fost declarat persoană inacceptabilă și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. Totodată, autoritățile române au decis rechemarea ambasadorului României la Moscova pentru consultări, conform informațiilor din articol. Mesajul Moscovei: negare, acuzații de „propagandă” și avertismente Într-un interviu acordat TASS, ambasadorul Vladimir Lipaev a calificat convocarea sa la MAE drept un „spectacol propagandistic” și a susținut că scopul ar fi împiedicarea loviturilor ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră, despre care afirmă că este folosită de NATO pentru livrări către Ucraina. „Este evident că este vorba despre un spectacol propagandistic, al cărui scop este de a împiedica noi lovituri (...) utilizată în mod activ de blocul NATO pentru livrarea de arme și echipamente (...) prin teritoriul României.” Ambasadorul a reiterat că expulzarea unui angajat al ambasadei „nu va rămâne fără un răspuns adecvat”. Separat, Ambasada Rusiei la București a transmis un comunicat în care respinge acuzațiile privind încălcarea spațiului aerian și afirmă că România nu ar fi prezentat dovezi că dronele doborâte aparțin Federației Ruse. În același mesaj, partea rusă avertizează asupra riscului de escaladare și susține că sprijinul României pentru Ucraina ar prelungi conflictul, invocând și riscul ca acțiuni transfrontaliere ale apărării antiaeriene române să ducă la „implicarea directă” a României în lupte pe teritoriul Ucrainei. Ce urmează: posibile măsuri de retorsiune Din declarațiile oficialilor ruși reiese că Moscova pregătește un răspuns diplomatic la expulzarea diplomatului, fără a detalia însă ce formă va lua acesta. În practică, astfel de reacții includ frecvent măsuri de reciprocitate (expulzări sau restricții), dar articolul nu precizează ce decizie concretă ar urma să fie adoptată. [...]
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax . Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham , a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari. „Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.” Ucraina: discuții despre procesul de pace În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice. „Acum este momentul să punem capăt războiului.” Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”. Context: prezență comună la Washington Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington. [...]
