Știri
Știri din categoria Politică

Președintele Nicușor Dan spune că România trebuie să fie parteneră în formate diverse, după participarea la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace de la Washington, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul în care șeful statului a legat explicit prosperitatea de arhitectura de securitate și de capacitatea României de a lucra simultan cu mai mulți parteneri și în mai multe cadre de cooperare.
În declarația publicată pe Facebook, Nicușor Dan a plasat accentul pe consolidarea relațiilor externe în jurul securității, cu o trimitere directă la relația bilaterală cu Washingtonul, dar și la nevoia de cooperare în formule mai largi.
„Pacea şi securitatea sunt temelia unei ţări prospere. Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate şi, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm şi să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii”.
Președintele a mai indicat că, în intervenția sa de la Washington, a susținut eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și a menționat intenția României de a contribui „concret” pe componenta umanitară legată de situația din Gaza. În același timp, mesajul sugerează o abordare care combină parteneriatul strategic cu SUA cu participarea la inițiative internaționale, pentru a evita dependența de un singur canal diplomatic.
Tot în comunicarea sa, șeful statului a legat această direcție de cooperarea cu Uniunea Europeană, insistând pe continuitatea dialogului cu principalii aliați ai României. „De asemenea, România îşi reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA şi Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant şi transparent”, a transmis Nicușor Dan.
Pentru România, mesajul are relevanță politică și economică prin faptul că pune în prim-plan ideea de parteneriate internaționale diversificate, în care securitatea, cooperarea politică și contribuțiile umanitare sunt tratate ca părți ale aceluiași efort. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă această poziționare va fi urmată de inițiative concrete în relația cu SUA, UE și în formatele multilaterale asociate Consiliului pentru Pace.
Recomandate

PSD își pune în joc participarea la guvernare pe 20 aprilie , printr-un vot intern care poate declanșa retragerea miniștrilor și o criză politică cu efect direct asupra stabilității Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Miza votului este dacă PSD rămâne sau nu în cabinetul condus de Ilie Bolojan . Social-democrații transmit, direct sau indirect, că sunt pregătiți să-și retragă miniștrii dacă premierul nu demisionează, în timp ce PNL și USR susțin că „doar președintele Nicușor Dan mai poate salva situația”. UDMR spune că mai speră într-un compromis, „de dragul stabilității”. Cum se votează și cine decide Deși PSD are „peste 300.000 de membri”, decizia va fi luată de aproximativ 5.000 de lideri de circumscripții, într-o „mare adunare” organizată în sistem hibrid: circa 200 de lideri vor fi prezenți fizic la Palatul Parlamentului, iar restul vor participa online. Votul se va face prin scanarea unui cod QR, iar întrebarea anunțată este: „Sunteți de acord ca PSD să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?” Tensiuni în PSD și acuzații de „manipulare” Materialul arată că, deși nemulțumirea din partid este ridicată, nu toți social-democrații susțin demersul inițiat de Sorin Grindeanu . Constantin Toma, primarul Buzăului și lider PSD, spune că va vota „pentru liniște” și acuză o „manipulare” care „nu ajută nici partidul”. „Voi vota pentru liniște pentru lipsă scandal, pentru că România nu are nevoie de așa ceva. Eu sper să fim mai mulți pentru că această manipulare făcută de Sorin Grindeanu nu ajută nici partidul.” În același timp, din mesajele liderilor PSD „se prefigurează” un vot împotriva premierului, iar Grindeanu „își va retrage, potrivit unor surse interne”, cei șapte miniștri din Guvern. Reacția partenerilor și ce scenarii apar PNL respinge ideea schimbării premierului și cere intervenția președintelui. Mircea Abrudean, președintele Senatului, afirmă că Nicușor Dan ar avea „legitimitatea necesară” pentru mediere și invocă protocolul coaliției, susținând că PSD nu poate decide premierul PNL. USR acuză PSD că provoacă „gratuit” o criză politică, iar AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului abia în luna mai, precizând că demersul nu depinde de PSD. Potrivit unor „surse politice” citate, dacă presiunea PSD va duce la o repoziționare a PNL, schimbarea premierului ar putea avea loc „abia după jumătatea lunii viitoare”. Condiții pentru un posibil viitor premier Conform corespondentului PRO TV, pretențiile PSD nu s-ar opri la înlocuirea lui Ilie Bolojan: viitorul prim-ministru ar trebui să aibă studii economice, cerință care „n-ar exclude” un tehnocrat. În PNL, opțiunile vehiculate sunt Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor) și Cătălin Predoiu (ministrul de Interne). [...]

Kelemen Hunor spune că o conciliere între PNL și PSD rămâne posibilă , potrivit Mediafax , după ce liderul UDMR a vorbit marți, pe holurile Parlamentului, despre șansele continuării actualei coaliții de guvernare, cu Ilie Bolojan premier. Kelemen Hunor a argumentat că există „șansa că se va găsi o soluție de compromis”, pentru că „trebuie să meargă această coaliție înainte”. El a invocat și experiența din 2023, când PSD și PNL, împreună cu Klaus Iohannis, au scos UDMR de la guvernare, susținând că și atunci a rămas la masa negocierilor „până în ultima clipă” în căutarea unei soluții. În același context, liderul UDMR a afirmat că nu a fost contactat de președintele Nicușor Dan pentru o discuție despre coaliție. „Eu nu am fost anunțat, am auzit declarațiile de la Timișoara, dar eu nu am fost contactat, nu am fost invitat, deci nu cunosc programul în acest sens”, a spus Kelemen Hunor, adăugând că, dacă va exista o solicitare, UDMR va răspunde. Totodată, Kelemen Hunor s-a declarat optimist că Nicușor Dan va reuși o mediere între partidele din coaliție, cu scopul de a le menține unite, conform relatării Mediafax. Miza imediată este evitarea unei ruperi între PNL și PSD, care ar pune sub presiune funcționarea actualei majorități guvernamentale. [...]

Victor Negrescu cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova prin deschiderea „clusterelor” , un pas care ar muta procesul într-o etapă mai aplicată și ar putea fi decis chiar din iunie, dacă există acord politic la nivelul UE, potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD spune că a trimis o scrisoare către președintele Consiliului European , António Costa, solicitând „deschiderea negocierilor pe clustere” pentru aderarea Republicii Moldova. Negrescu afirmă că demersul vine în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, câștigate de partidul Tisza, condus de Peter Magyar. În mesajul public, Negrescu leagă această evoluție politică de la Budapesta de o posibilă deblocare a deciziilor la nivel european, invocând faptul că regula unanimității și opoziția guvernului „anti-european și pro-rus” din Ungaria au întârziat decizia. De ce contează: „clusterele” ar trece aderarea Moldovei într-o fază de negociere pe capitole Deschiderea negocierilor „pe clustere” înseamnă, în termeni practici, organizarea negocierilor de aderare pe pachete tematice de politici și reguli europene, nu doar la nivel de declarații politice. Negrescu susține că un astfel de pas ar „oferi un nou imbold reformelor necesare” și ar consolida colaborarea cu România. „Republica Moldova a făcut progrese reale și a demonstrat că își asumă drumul european. Începerea negocierilor pe clustere ar oferi un nou imbold reformelor necesare și ar consolida inclusiv colaborarea cu România. Este momentul ca Uniunea Europeană să confirme acest parcurs printr-o decizie clară.” Calendar invocat: iunie sau mai devreme, la nivel de ambasadori Potrivit lui Negrescu, o decizie a Consiliului European „ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie” sau „poate fi agreată de îndată la nivel de ambasadori”. Materialul nu precizează dacă există, în acest moment, un răspuns oficial din partea Consiliului European sau a Comisiei Europene la solicitarea transmisă. [...]

Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]

Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]

Donald Trump a deschis un conflict politic cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acuzând-o că nu sprijină eforturile SUA privind dosarul nuclear și energia , potrivit Digi24 , care citează o convorbire telefonică a liderului american cu presa italiană. Miza depășește schimbul de replici: atacul public al lui Trump la adresa unui lider european cu care a avut o relație apropiată riscă să complice coordonarea transatlantică pe teme de securitate (Iran) și energie, într-un moment în care Italia este un actor important în discuțiile UE-SUA. Ce i-a reproșat Trump Giorgiei Meloni În convorbirea telefonică acordată publicației italiene Corriere della Sera , Trump a spus despre Meloni că „nu vrea să ne ajute să scăpăm de armele nucleare”. În aceeași discuție, el a atacat-o direct, afirmând: „Ea e inacceptabilă. Credeam că are curaj, m-am înșelat.” Potrivit relatării, Trump a acuzat-o și că „nu face nimic pentru a obține petrol”, plasând disputa și în registrul politicilor energetice. Contextul: reacția Italiei după atacurile lui Trump la adresa Papei Leon Episodul vine la o zi după ce Giorgia Meloni a condamnat declarațiile lui Trump la adresa Papei Leon, pe care le-a calificat drept „inacceptabile”, conform unui material anterior al Digi24: „Giorgia Meloni, a condamnat declarațiile președintelui american” . Digi24 amintește și de un alt atac al lui Trump la adresa Papei Leon, relatat aici: „Trump îl atacă pe Papa Leon” . De ce contează: semnal de tensiune pe axa SUA–Italia, cu efecte în UE Dincolo de limbajul dur, mesajul politic este că Trump își condiționează relațiile cu liderii europeni de alinierea la prioritățile sale pe: securitate (în special dosarul nuclear, menționat explicit în discuție); energie (referirea la „petrol” și la lipsa de acțiune a Italiei, în versiunea lui Trump). În același material, Trump a făcut o comparație favorabilă cu Viktor Orbán , despre care a spus că este „un om bun” și că „nu a lăsat oamenii să vină să-i distrugă țara, așa cum a făcut Italia”, potrivit Digi24. Ce urmează, concret, nu este detaliat în sursă: nu există, în informațiile publicate, indicii despre măsuri diplomatice sau decizii imediate, ci doar escaladarea retorică și acuzațiile formulate în interviul telefonic. [...]