Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că România trebuie să fie parteneră în formate diverse, după participarea la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace de la Washington, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul în care șeful statului a legat explicit prosperitatea de arhitectura de securitate și de capacitatea României de a lucra simultan cu mai mulți parteneri și în mai multe cadre de cooperare.
În declarația publicată pe Facebook, Nicușor Dan a plasat accentul pe consolidarea relațiilor externe în jurul securității, cu o trimitere directă la relația bilaterală cu Washingtonul, dar și la nevoia de cooperare în formule mai largi.
„Pacea şi securitatea sunt temelia unei ţări prospere. Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate şi, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm şi să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii”.
Președintele a mai indicat că, în intervenția sa de la Washington, a susținut eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și a menționat intenția României de a contribui „concret” pe componenta umanitară legată de situația din Gaza. În același timp, mesajul sugerează o abordare care combină parteneriatul strategic cu SUA cu participarea la inițiative internaționale, pentru a evita dependența de un singur canal diplomatic.
Tot în comunicarea sa, șeful statului a legat această direcție de cooperarea cu Uniunea Europeană, insistând pe continuitatea dialogului cu principalii aliați ai României. „De asemenea, România îşi reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA şi Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant şi transparent”, a transmis Nicușor Dan.
Pentru România, mesajul are relevanță politică și economică prin faptul că pune în prim-plan ideea de parteneriate internaționale diversificate, în care securitatea, cooperarea politică și contribuțiile umanitare sunt tratate ca părți ale aceluiași efort. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă această poziționare va fi urmată de inițiative concrete în relația cu SUA, UE și în formatele multilaterale asociate Consiliului pentru Pace.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajele constituționale erodează funcționarea statului , pe fondul tensiunilor din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi24, că „stângăciile constituționale” ajung să blocheze decizii și proceduri, iar efectul este o slăbire treptată a instituțiilor. În acest context, el a criticat poziția președintelui Nicușor Dan , care ar fi afirmat că nu va valida un guvern în care se află AUR, întrebând retoric în baza cărui articol constituțional ar putea refuza semnarea decretelor dacă un guvern este votat de Parlament. „Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu.” Miza: riscul de blocaj instituțional în formarea guvernului Din perspectiva lui Băsescu, problema nu ține doar de un conflict personal între actori politici, ci de interpretări și practici care pot împinge sistemul spre blocaj. El a invocat explicit situația în care președintele ar condiționa desemnarea sau validarea unui guvern de o configurație politică, înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot. Întrebat dacă tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt sursa principală a crizei politice, Băsescu a respins această explicație și a indicat o altă cauză: rolul PSD, prin Sorin Grindeanu, despre care a spus că ar fi urmărit schimbarea lui Bolojan pe fondul unei „crize de credibilitate” generate de diferența dintre măsurile susținute în Guvern și mesajele publice din afara Executivului. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți sau un calendar al deciziilor, însă poziția exprimată de fostul președinte pune accent pe consecințele practice ale disputelor de interpretare constituțională: întârzierea formării guvernului și prelungirea instabilității politice, cu efect direct asupra capacității statului de a funcționa coerent. [...]
Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]
Viktor Orbán a cerut „ocuparea Bruxelles-ului” și o rescriere a UE din interior , într-un discurs ținut la Băile Tușnad, pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, potrivit Mediafax . Fostul premier ungar a avertizat că Uniunea Europeană „în forma sa actuală” nu va mai exista peste 25 de ani și a atacat conducerea instituțiilor europene, inclusiv rolul Ursulei von der Leyen, pe care l-a descris ca inutil. Orbán a susținut că ordinea globală dominată de „anglo-saxoni” va fi înlocuită treptat de o ordine condusă de Asia, iar în acest context organizațiile internaționale ar trebui regândite pentru a supraviețui noii realități geopolitice. El a insistat că nu își dorește dispariția proiectului european, ci o „transformare profundă”. „Nu trebuie să preluăm Comisia, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul”, a declarat Orbán. Ținta: instituțiile UE și alianța „Patrioții pentru Europa” În discurs, liderul Fidesz a cerut politicienilor din alianța „Patrioții pentru Europa” să schimbe instituțiile comunitare „din interior”. El a plasat rădăcinile problemelor actuale ale UE în mandatul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker , început în 2014. Orbán a mai spus că nu ar accepta funcția deținută de Ursula von der Leyen și a sugerat că postul ar trebui desființat. Context intern: Orbán, în postura de lider al opoziției la Budapesta Mediafax notează că Orbán a urcat pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad într-o ipostază rară în ultimii 16 ani: lider al opoziției, la aproape trei luni și jumătate după înfrângerea Fidesz în alegerile parlamentare și instalarea guvernului condus de Péter Magyar. Cea mai dură parte a intervenției a vizat noua guvernare, pe care Orbán a acuzat-o de autoritarism și a comparat-o cu regimuri de stânga din America de Sud. „Ungaria este noua Venezuela, doar fără bogăția petrolului”, a declarat liderul Fidesz. El a vorbit despre o „guvernare prin Facebook”, a respins acuzațiile din campanie (inclusiv cele privind presupuse cazuri de pedofilie, pe care le-a numit „minciuni reușite”) și a calificat schimbările din instituțiile statului drept „sfârșitul statului de drept”, comparând crearea unei noi autorități pentru gestionarea adversarilor politici cu practici totalitare. „Doar comuniștii și Hitler au mai făcut asta înainte”, a afirmat Orbán. Miza politică: reconstrucția Fidesz și pariul pe eșecul guvernării Tisza Orbán a explicat și de ce nu și-a ocupat mandatul de parlamentar, invocând îndoieli privind utilitatea unui „discurs rațional” în actualul legislativ și spunând că preferă să lase confruntarea unei generații mai tinere. El a anunțat că se va concentra pe construirea unei „mișcări de rezistență națională” pentru ca Fidesz să-și recapete influența și să atragă noi categorii de alegători. În același registru, a prezis că în „cea de-a 134-a zi de guvernare” va deveni evident că sistemul construit de partidul Tisza este nesustenabil. A recunoscut că cele aproape 2,5 milioane de voturi obținute de Fidesz nu sunt suficiente pentru o majoritate, dar a susținut că nemulțumirea publică va crește. Orbán a criticat și direcția noului guvern privind războiul din Ucraina, afirmând că Ungaria și-ar fi pierdut independența în politica externă și că urmează linia impusă de Bruxelles. Totodată, a respins perspectiva introducerii monedei euro în Ungaria, susținând că măsura ar fi promovată de bănci și speculatori interesați de politici de austeritate. Înaintea discursului: tema autonomiei comunității maghiare din România Înaintea intervenției lui Orbán, László Tőkés a reluat tema autonomiei comunității maghiare din România, pe care a descris-o drept un obiectiv politic major, vorbind despre consolidarea instituțiilor comunității maghiare și continuarea demersurilor pentru autonomie în Transilvania și în Ținutul Secuiesc, pe fondul unor presiuni asupra drepturilor colective și identității naționale. (Detalii în materialul Mediafax: László Tőkés a reluat tema autonomiei comunității maghiare din România .) [...]
Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului , în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews . Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul , unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului. Ce spune Simion despre discuțiile cu Nicușor Dan Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi. În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Miza: consultări „informale” fără conținut public Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă. Acuzații privind încercări de „rupere” a AUR și negarea unei oferte de guvernare Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR. Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare: „Nu.” [...]
Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]
Traian Băsescu contestă ideea că președintele poate bloca AUR de la guvernare , susținând că, dacă o majoritate parlamentară trece un cabinet la vot, șeful statului nu are temei să refuze învestirea doar pentru că în coaliție se află și AUR, potrivit HotNews . Fostul președinte a comentat, la Digi24 , dezvăluirile lui George Simion despre discuții și negocieri purtate cu partide care, public, cataloghează AUR drept formațiune extremistă. În opinia lui Băsescu, aceste episoade arată „un limbaj dublu” al liderilor politici și faptul că Simion „își bate joc” de ei, prin expunerea publică a contactelor. „Una spun poporului, că nu vor să audă de extremiști, și pe ascuns se duc cu scufița în mână și spun: «nenea Simion, te rugăm, dacă poți să ne ajuți puțin, să ne scoți la vopsea». Iar Simion își bate joc de ei, pur și simplu.” Miza instituțională: ce poate și ce nu poate face președintele Băsescu l-a criticat pe Nicușor Dan pentru că, la începutul crizei politice, ar fi evitat să cheme AUR la consultări, deși partidul are legitimitate electorală. El a susținut că președintele nu poate refuza desemnarea unui guvern din care face parte AUR dacă acel guvern obține votul de învestire în Parlament. „Președintele Nicușor Dan, când spune «nu voi semna niciun guvern care vine cu AUR», n-are niciun fel de atribuțiune.” Contextul: discuțiile invocate de Simion și confirmările ulterioare George Simion a declarat că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, pentru a discuta sprijinul unei părți din parlamentarii AUR la învestirea guvernului Veștea. Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, argumentând că o formațiune parlamentară „trebuie să discute” cu celelalte partide. La rândul său, președintele PSD Sorin Grindeanu a recunoscut că s-a întâlnit de mai multe ori cu Simion sau cu alți reprezentanți AUR, dar a afirmat că nu știe nimic despre întâlnirea de la Vila Lac. Grindeanu a mai spus că au existat discuții despre posibilitatea ca funcția de președinte al Senatului să revină AUR, în schimbul susținerii pentru Veștea, însă negocierile nu ar fi avansat și, potrivit lui, nu au fost discuții despre funcții în alte instituții ale statului. [...]
