Știri
Știri din categoria Politică

Președintele Nicușor Dan spune că România trebuie să fie parteneră în formate diverse, după participarea la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace de la Washington, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul în care șeful statului a legat explicit prosperitatea de arhitectura de securitate și de capacitatea României de a lucra simultan cu mai mulți parteneri și în mai multe cadre de cooperare.
În declarația publicată pe Facebook, Nicușor Dan a plasat accentul pe consolidarea relațiilor externe în jurul securității, cu o trimitere directă la relația bilaterală cu Washingtonul, dar și la nevoia de cooperare în formule mai largi.
„Pacea şi securitatea sunt temelia unei ţări prospere. Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate şi, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm şi să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii”.
Președintele a mai indicat că, în intervenția sa de la Washington, a susținut eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și a menționat intenția României de a contribui „concret” pe componenta umanitară legată de situația din Gaza. În același timp, mesajul sugerează o abordare care combină parteneriatul strategic cu SUA cu participarea la inițiative internaționale, pentru a evita dependența de un singur canal diplomatic.
Tot în comunicarea sa, șeful statului a legat această direcție de cooperarea cu Uniunea Europeană, insistând pe continuitatea dialogului cu principalii aliați ai României. „De asemenea, România îşi reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA şi Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant şi transparent”, a transmis Nicușor Dan.
Pentru România, mesajul are relevanță politică și economică prin faptul că pune în prim-plan ideea de parteneriate internaționale diversificate, în care securitatea, cooperarea politică și contribuțiile umanitare sunt tratate ca părți ale aceluiași efort. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă această poziționare va fi urmată de inițiative concrete în relația cu SUA, UE și în formatele multilaterale asociate Consiliului pentru Pace.
Recomandate

Contractul de consultanță al Administrației Prezidențiale la Washington are un plafon de 3,39 milioane de dolari (aprox. 15,6 milioane lei) pentru șase luni și a fost înregistrat pe 28 mai la Departamentul american al Justiției, potrivit news.ro . Înregistrarea în SUA aduce contractul sub cerințe de transparență specifice legislației americane și detaliază activitățile, echipa și bugetele asociate. Firma Eversheds Sutherland (US) LLP ar urma să „consilieze și să reprezinte” Administrația Prezidențială în demersuri legate de securitatea națională și parteneriatul strategic România–SUA, conform documentului depus. Mandatul include, între altele, consultanță strategică, planificare tactică, asistență în relațiile guvernamentale și pregătirea de materiale informative și documente de briefing, precum și comunicarea cu instituții din SUA (Guvern, Congres, guverne ale statelor), mediul academic, think tank-uri și alți actori relevanți, pe teme precum comerț, investiții străine directe, securitate, apărare și securitate energetică. Ce acoperă bugetul și cine prestează serviciile Contractul prevede un onorariu maxim de 3.390.000 de dolari (aprox. 15,6 milioane lei), sumă care include atât onorariile firmei de avocatură, cât și pe cele ale consilierilor strategici și experților angajați, plus cheltuieli logistice (călătorii, servicii de cercetare computerizată, taxe de înregistrare), potrivit documentelor. Persoanele indicate ca prestatori sunt: Mark D. Herlach Theodore H. Cominos Jr. Jason J. Miller (menționat ca „principal” la SHW Partners, consultant și subcontractant) Pentru Jason J. Miller este menționat un onorariu alocat de 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei) pentru acest termen. În documente apare și o activitate raportată deja în interesul părții române: un interviu acordat postului Antena 3 la 18 mai 2026, pe teme legate de interesele strategice americano-române. Clauză privind utilizarea inteligenței artificiale Documentele includ și o clauză privind utilizarea inteligenței artificiale generative: Eversheds Sutherland precizează că poate folosi astfel de produse pentru eficientizarea serviciilor juridice, dar numai după consultarea prealabilă cu Administrația Prezidențială și cu respectarea standardelor de confidențialitate. Context: plafon lunar și lipsa contractului public Administrația Prezidențială a anunțat pe 25 mai că a încheiat un contract de consultanță strategică în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA, cu obiective precum creșterea capacității de apărare și de descurajare, atragerea de investiții, libera circulație a persoanelor și integrarea în structuri internaționale importante. Durata inițială este de șase luni, iar plafonul maxim de remunerare este de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei). news.ro precizează că a solicitat Administrației Prezidențiale să pună la dispoziția opiniei publice contractul înainte de publicarea de către partea americană, însă până la momentul relatării nu primise un răspuns. Documente separate: o coaliție de trei companii energetice, client al aceleiași firme În același set de înregistrări este menționată și o înțelegere a Eversheds Sutherland (US) LLP cu o entitate românească numită „Romanian-American Strategic Advancement Initiative”, descrisă ca o coaliție formată din trei companii private din sectorul energetic românesc: CIZ GAZ S.A. (Sântana de Mureș, jud. Mureș) IRIGC Impex SRL (București, Sector 1) MVN Structural Consulting SRL (București, Sector 1) Potrivit documentelor, Eversheds Sutherland a raportat încasări totale de 600.000 de dolari (aprox. 2,76 milioane lei) în trei tranșe la finalul lui 2025 (200.000 dolari pe 26 noiembrie, 300.000 dolari pe 10 decembrie și 100.000 dolari pe 11 decembrie), depuse într-un cont de tip „escrow” (cont de garanție). Din acești bani, firma ar fi plătit 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei) către subcontractantul Putala Strategies, pentru asistență tactică și de coordonare, conform aceleiași surse. [...]

România și Ucraina vor să accelereze producția comună de drone , un pas cu impact operațional direct asupra capacității de apărare pe Flancul Estic al NATO, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski , și că cei doi au convenit „să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid”. În același mesaj, șeful statului a acuzat Rusia că, prin atacurile asupra Ucrainei și amenințarea statelor vecine din NATO, arată „un dispreț complet pentru dreptul internațional și pentru viețile cetățenilor nevinovați” și a cerut Moscovei să oprească atacurile și să intre într-un „dialog semnificativ” pentru o pace „justă și durabilă”. Ce înseamnă cooperarea pe drone, în logica apărării În formularea președintelui, miza cooperării este una pragmatică: drone „care pot fi desfășurate rapid”, adică sisteme ce pot fi produse și puse în operare într-un timp scurt, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a României. Nicușor Dan a argumentat și de ce Kievul este un partener relevant pe această linie, susținând că „experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”. Mesajul lui Zelenski: coordonare militară și sprijin pentru securitatea României După discuție, Volodimir Zelenski a transmis, la rândul său, un mesaj pe X, în care a spus că Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României și a invocat sprijinul constant oferit de România Ucrainei „de cinci ani”. Liderul de la Kiev a precizat că, încă din seara incidentului, armata ucraineană a fost în contact cu partea română și că a fost discutată o coordonare suplimentară la nivelul echipelor. În mesajul său, Zelenski a menționat și urări de însănătoșire pentru persoanele rănite în urma atacului cu drone asupra clădirii din Galați și a apreciat reacția României ca fiind „fermă, rapidă și principială”. Context: incidentul de la Galați și poziționarea României Discuția dintre cei doi lideri vine după incidentul de la Galați, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a provocat rănirea a două persoane, conform informațiilor prezentate de Digi24. În acest cadru, Nicușor Dan a reiterat că România „continuă să investească în consolidarea Flancului Estic al NATO și în sprijinirea Ucrainei” în demersul său de autoapărare. [...]

Incidentul cu drona din Galați pune presiune pe viitorul Executiv , după ce europarlamentarul Eugen Tomac – consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și vehiculat ca posibil premier – a cerut sancționarea în continuare a Rusiei și a invocat garanțiile UE și NATO, potrivit Libertatea . Tomac a reacționat vineri, 29 mai, la câteva ore după ce o dronă rusească a căzut pe un bloc de locuințe din Galați , incident descris de publicație drept „cel mai grav” de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, în urmă cu patru ani. „Este inacceptabilă și revoltătoare acțiunea iresponsabilă a Federației Ruse. Moscova încalcă flagrant în fiecare zi dreptul internațional și duce un război de agresiune care deja a depășit orice limită. România este țară membră a UE și NATO și nu vom tolera niciodată acest tip de provocare” În același mesaj, el a susținut că Rusia „trebuie și va fi în continuare sancționată” și a legat reacția de sprijinul aliaților. Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor prezentate, drona de fabricație rusească s-a prăbușit în jurul orei 2:00 pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane – o mamă și fiul ei de 14 ani – au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Context politic: Tomac, nume vehiculat pentru funcția de premier Reacția vine pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași surse, România a intrat în criză pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul a fost demis cu 281 de voturi. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a spus că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”. Consultările formale cu partidele parlamentare au început pe 18 mai. Nicușor Dan a vorbit inițial despre șansele unui „premier tehnocrat”, dar ulterior a indicat că discuțiile continuă până la conturarea „unei majorități solide, prooccidentale”. În acest context, publicația notează că există „o mare probabilitate” ca Eugen Tomac să fie varianta de prim-ministru pe care președintele o va propune Parlamentului. [...]

Europarlamentarul Victor Negrescu cere ca incidentul dronei de la Galați să ajungă pe agenda Parlamentului European , pentru a crește presiunea asupra instituțiilor UE în vederea unor măsuri mai rapide de protecție la granițele Uniunii, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, Negrescu afirmă că includerea cazului în dezbaterile Parlamentului European ar trebui să ducă la „mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană” pentru România și regiune. „Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient.” Presiune pe autoritățile române, după răniții din Galați Europarlamentarul le cere „celor responsabili” să ofere „explicații coerente” pentru faptul că statul român „nu a reușit să îi protejeze” pe cei doi cetățeni răniți în urma exploziei unei drone rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Negrescu condamnă incidentul și susține că nu mai este vorba despre un risc teoretic, ci despre persoane rănite „pe teritoriul suveran al României”, solicitând decidenților guvernamentali să identifice soluții concrete pentru protejarea populației. Ce măsuri spune că a cerut la nivel european Negrescu afirmă că, de la începutul războiului, a solicitat instituțiilor UE măsuri de protecție, între care: monitorizare mai rapidă și mai eficientă la granițele UE; sprijin european pentru comunitățile afectate; accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pentru monitorizare permanentă, avertizare timpurie și coordonare mai bună a răspunsului; o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre; investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice. În mesajul său, europarlamentarul susține că incidentul de la Galați indică o problemă de securitate care depășește nivelul național și ține de responsabilitatea europeană privind protecția cetățenilor UE. [...]

USR ridică presiunea pe PNL să se delimiteze de primarul Iașiului, Mihai Chirica , o mișcare cu miză de credibilitate pentru un posibil „pol reformist” PNL–USR , potrivit Adevărul . Senatorul USR Marius Bodea cere excluderea lui Chirica din PNL, argumentând că profilul public al edilului ar contrazice mesajul de „curățenie” și reformă pe care liberalii îl invocă în discuțiile despre o construcție politică alături de USR. Bodea susține că relația dintre PNL Iași și primar s-a deteriorat și afirmă că acesta ar fi mai apropiat de PSD și AUR decât de liberali, potrivit News.ro. În acest context, senatorul USR cere o delimitare explicită din partea PNL. „Când tu, PNL, clamezi curăţenia, este un moment bun să îi spui adio. Se vede că PNL şi Chirica nu se mai înţeleg și că primarul stă la cafele mai mult cu PSD şi AUR în Consiliul Local. Ar fi un moment nimerit de igienă în care PNL să îi spună categoric la revedere. Ar trebui evident dat afară din partid.” De ce contează: „polul reformist” depinde de filtrul intern al PNL Miza declarațiilor este una de poziționare și compatibilitate politică: Bodea afirmă că Mihai Chirica nu poate reprezenta un proiect comun PNL–USR, deoarece „profilul său public ar contrazice ideea de reformă”. Senatorul îl pune în contrast cu Ilie Bolojan , invocat ca reper de administrație și reformă. „Dacă îi punem alături pe Bolojan și Chirica, primarul Iașiului este exact opusul, pentru că în cazul său vorbim de corupție, lipsă de dezvoltare și de viziune. Ai aprins lumina în companiile de stat, atunci aprinde lumina și în filiale.” În logica acestui mesaj, o eventuală asociere PNL–USR ar avea nevoie de o „separare clară a apelor”, pentru a evita confuzia în rândul alegătorilor care susțin modelul administrativ atribuit lui Bolojan. Context local: tensiuni în PNL Iași și semne de retragere a sprijinului Pe plan intern, surse liberale citate în material spun că relațiile dintre Mihai Chirica și conducerea PNL Iași sunt „reci” de mai multe luni. Primarul ar avea o comunicare dificilă atât cu liderul filialei, Alexandru Muraru, cât și cu președintele Consiliului Județean, Costel Alexe. Potrivit acelorași surse, este „foarte probabil” ca Mihai Chirica să nu mai fie susținut de PNL pentru un nou mandat la următoarele alegeri, ceea ce ar indica o posibilă repoziționare a filialei în perioada premergătoare campaniei. [...]

Criza politică a împins vizibilitatea Guvernului la vârfuri, cu Ilie Bolojan peste 44.000 de apariții , arată news.ro , într-un barometru realizat împreună cu agenția de monitorizare Klarmedia pe baza presei scrise și online. Vârfurile de mențiuni din aprilie sunt asociate, preponderent, cu retragerea miniștrilor PSD din Guvern și cu depunerea moțiunii de cenzură împotriva Executivului. Premierul Ilie Bolojan conduce clasamentul, cu peste 44.000 de apariții, pe fondul contestărilor din PSD și al deciziei social-democraților de a-i retrage sprijinul, episod care a culminat cu moțiunea de cenzură . În topul miniștrilor, primele poziții sunt ocupate de Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Miruță (Apărare), Bogdan Ivan (Energie) și Alexandru Nazare (Finanțe). Vizibilitatea lor a fost alimentată atât de subiecte sectoriale, cât și de efectele crizei politice: disputa juridică a lui Rogobete cu Pfizer privind plata vaccinurilor anti-COVID, declarațiile lui Miruță despre dronele rusești care intră în spațiul aerian național și despre achizițiile din Apărare (inclusiv în calitate de ministru interimar al Transporturilor după retragerea PSD), intervențiile lui Ivan pe tema prețurilor la carburanți, respectiv aparițiile lui Nazare legate de Conferința The Economist și de discuțiile despre „criza combustibililor”, pe lângă poziționările privind retragerea PSD. Diferențe mari între portofolii: de la mii de mențiuni la sub 1.000 Barometrul indică și un „eșalon” median, cu intervale de mențiuni care separă miniștrii cu expunere constantă de cei aproape absenți din spațiul mediatic: Între 3.000 și 4.000 de mențiuni : Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru. Între 2.000 și 2.500 de apariții : Diana Buzoianu (Mediu), Ciprian Șerban (Transporturi), Radu Marinescu (Justiție), Cătălin Predoiu (Interne), Marian Neacșu (vicepremier), Oana Țoiu (Externe). Între 1.000 și 2.000 de mențiuni : Florin Barbu (Agricultură), Cseke Attila (Dezvoltare), Tanczos Barna (vicepremier), Florin Manole (Muncă), Mihai Dimian (Educație). La coada clasamentului, doi membri ai Guvernului au sub 1.000 de mențiuni în presa scrisă și online în aprilie: Andras Istvan Demeter (Cultură) și Irineu Darău (Economie) . De ce contează pentru mediul economic Pentru companii și investitori, distribuția vizibilității indică unde se concentrează agenda publică și presiunea politică: în aprilie, subiectele dominante au fost instabilitatea guvernamentală și temele cu impact direct (carburanți, energie, apărare, finanțe), în timp ce alte portofolii au rămas marginale ca prezență mediatică. [...]