Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan, președintele României, a participat la primul summit al Consiliului pentru Pace, organizat la Washington de către Donald Trump, unde a subliniat rolul României în sprijinirea regiunii Gaza. Potrivit HotNews.ro, Nicușor Dan a mulțumit fostului președinte american pentru inițiativa de pace și a evidențiat contribuțiile pe care România le poate aduce în reformarea instituțiilor din Gaza.
În discursul său, Nicușor Dan a menționat câteva direcții prin care România poate ajuta Gaza:
Președintele a subliniat importanța relațiilor tradiționale bune ale României cu poporul israelian și cel palestinian, considerându-le un avantaj în eforturile de mediere și reconstrucție.
„Este important de menționat că avem relații tradițional bune atât cu poporul israelian, cât și cu poporul palestinian, ceea ce va reprezenta un avantaj. Prin urmare, puteți conta pe noi”, a afirmat Nicușor Dan.
Prezența președintelui român la Washington a fost, de asemenea, un prilej de a clarifica relațiile bilaterale cu Statele Unite, mai ales în contextul unor tensiuni anterioare legate de alegerile anulate din 2024. Nicușor Dan a precizat că participarea României la summit este un pas important pentru a consolida legăturile cu administrația Trump și pentru a demonstra angajamentul țării în direcția păcii și stabilității internaționale.
Recomandate
România își menține deschiderea pentru reunificarea cu Republica Moldova, dar condiționează orice pas de o majoritate democratică la Chișinău , potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a spus că poziția Bucureștiului nu s-a schimbat față de votul unanim al Parlamentului din 2018 , care a consemnat că România este „pregătită” dacă cetățenii Republicii Moldova își doresc unirea. Nicușor Dan a indicat că decizia depinde de „aspirațiile” și „dorințele democratice” ale cetățenilor de peste Prut, pe care România le va respecta. Președintele a sintetizat condiția politică astfel: „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata.” Contextul: unirea, legată de accelerarea parcursului european Declarațiile vin după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat într-un interviu pentru Le Monde că unirea cu România ar putea permite o aderare mai rapidă la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, subliniind totodată că o asemenea decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor (detalii în Adevărul ). Care este limita politică invocată la Chișinău În ianuarie, Maia Sandu a precizat că, spre deosebire de sprijinul pentru aderarea la UE, nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină unirea cu România , iar prioritățile Republicii Moldova sunt „pacea și siguranța”, potrivit aceleiași publicații (context în Adevărul ). Totuși, în trecut, Sandu a spus că ar susține unificarea în cazul unui referendum. În acest cadru, mesajul de la București fixează un prag de legitimitate: fără o majoritate exprimată democratic în Republica Moldova, reunificarea rămâne la nivel de disponibilitate politică, nu de calendar. [...]
Premierul Ilie Bolojan a pus sub semnul întrebării eficiența medierii prezidențiale în criza politică , susținând că rezultatele depind de disponibilitatea interlocutorilor de a respecta înțelegerile, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de funcționare instituțională: limitele intervenției președintelui ca „mediator” într-un blocaj politic, atunci când actorii implicați nu răspund la argumente și reguli comune. Bolojan a făcut declarațiile miercuri seară, la TVR 1, fiind întrebat dacă a simțit nevoia ca președintele Nicușor Dan să se pronunțe mai ferm pentru stabilitate politică. Ce spune Bolojan despre „mediere” și de ce contează Șeful Guvernului a afirmat că nu poate evalua dacă o intervenție „într-o formă sau alta” ar fi putut aplana tensiunile sau schimba comportamente, argumentând că o acțiune produce efecte doar dacă cei vizați „răspund la acei stimuli”. În acest context, Bolojan a făcut distincția între dialogul cu „oameni raționali”, care ar respecta înțelegerile și ar reacționa la argumente, și discuțiile cu persoane care „au alte interese” și „spun una și fac alta”, caz în care, spune el, „e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale și logice”. Limite instituționale și stil personal Premierul a mai spus că modul în care președintele își exercită responsabilitățile ține de stilul fiecăruia și de constrângerile instituționale. În aceeași logică, Bolojan a adăugat că, în mandatul său, încearcă să își exercite funcția astfel încât „în fiecare zi” să facă „maxim posibil în condițiile date”, urmând ca „în timp” să se vadă rezultatele. [...]
PNL își condiționează rămânerea la guvernare de ieșirea din coaliția cu PSD , în scenariul în care moțiunea de cenzură va trece, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , citate de News . Mesajul fixează o linie de negociere cu impact direct asupra stabilității guvernamentale și a formulei majorității parlamentare după vot. Bolojan a fost întrebat, miercuri seară, la TVR, ce va face PNL dacă președintele Nicușor Dan va propune, după moțiune, un nou guvern format din partidele pro-europene. Premierul a spus că PNL poate rămâne la guvernare, dar „nu mai poate fi într-o coaliție cu PSD”, precizând că partidul își va lua mandatul de la conducerea PNL înainte de consultările cu președintele. Linia roșie: fără „coaliție cu PSD” În intervenția sa, Bolojan a legat poziția PNL de „deciziile care au fost deja luate” în partid și a respins ideea unei guvernări în care liberalii ar „achita nota de plată” în condițiile impuse de PSD, inclusiv cu un premier de tip „marionetă”, după cum s-a exprimat. Alternativa: „pol de modernizare” din opoziție Premierul a indicat și un scenariu de rezervă: trecerea PNL în opoziție și încercarea de a construi „un pol al modernizării” împreună cu alte forțe politice. În acest context, el a susținut că „niciun partid nu este condamnat să fie veșnic la guvernare”, deși a reiterat că opțiunea principală rămâne guvernarea, dacă aceasta permite implementarea obiectivelor asumate. Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură PSD–AUR a fost citită miercuri în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Dezbaterea și votul sunt programate pentru marțea viitoare. Moțiunea este inițiată de 254 de deputați și senatori, potrivit anunțului făcut în plen. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz încearcă să limiteze deteriorarea relației cu Donald Trump , pe fondul unui schimb public de acuzații legat de războiul cu Iranul și de efectele economice ale conflictului asupra Europei, potrivit Politico . Merz a spus miercuri, într-o conferință de presă, că relația personală cu președintele american „rămâne, în opinia mea, la fel de bună ca întotdeauna” și că cei doi sunt „în termeni buni de comunicare”. Mesajul vine după ce tensiunile au escaladat public, în contextul războiului din Iran. Miza: costurile economice ale războiului și presiunea pe energie Cancelarul a încercat să își poziționeze criticile recente nu ca un atac la adresa conducerii lui Trump, ci ca o reacție la consecințele conflictului. El a indicat explicit închiderea Strâmtorii Hormuz drept factor care lovește Germania și Europa prin creșterea costurilor la energie și prin presiune economică. În aceeași linie, Merz a spus anterior că războiul este „costisitor” pentru economia Germaniei, afirmând că „ne costă foarte mulți bani”, conform relatării. Schimbul de replici cu Trump și riscul de escaladare politică Tonul conciliant al lui Merz a urmat unui atac direct al lui Trump, care a scris pe Truth Social că Merz ar considera „în regulă” ca Iranul să aibă armă nucleară și că „nu știe despre ce vorbește”. Trump a legat apoi subiectul de performanța economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare că Germania merge atât de prost, economic și altfel”. Politico notează că poziția lui Merz s-a înăsprit pe măsură ce conflictul a continuat: la începutul războiului, pe 28 februarie, el a susținut în linii mari obiectivele SUA, dar ulterior a criticat modul în care Washingtonul a gestionat situația. Răspuns operațional: Berlinul respinge implicarea NATO în conflict Dincolo de declarații, Germania a respins solicitările SUA privind o implicare militară transatlantică, argumentând că acest conflict „nu este războiul NATO”. Berlinul ar fi oferit doar un rol limitat după încheierea luptelor, inclusiv trimiterea de nave de deminare pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz. Pentru mediul de afaceri european, mesajul central rămâne că disputa politică are în spate o problemă imediată: șocul energetic și costurile economice asociate blocajelor dintr-un punct-cheie al comerțului global cu energie. [...]
Victoria Stoiciu respinge ideea că ar trebui să-și piardă mandatul de senator odată cu plecarea din PSD , susținând că mandatul „a fost dat de alegători” și nu este „proprietatea partidului”, potrivit News . Reacția vine după ce, la o zi de la demisia sa din PSD, i s-a sugerat din interiorul partidului să demisioneze și din Parlament. Stoiciu a transmis miercuri seară, într-o postare pe Facebook, că are „o carieră înainte de politică” și că CV-ul ei este public, menționând că a scris în presă și a făcut cercetare pentru instituții din România și din străinătate. În același mesaj, ea afirmă că a „muncit pentru social-democrație mai mult decât au făcut-o mulți din partid”. Mandatul, între legitimitatea listei și votul alegătorilor Senatoarea își argumentează poziția printr-o delimitare între apartenența la partid și reprezentarea în funcția publică. Ea spune că, deși a candidat sub sigla PSD, a rămas consecventă valorilor social-democrate, în timp ce „alții au rămas doar cu sigla”, făcând referire la „pactul cu AUR”. „Mandatul mi-a fost dat de alegători, nu e proprietatea partidului.” Stoiciu mai afirmă că a activat aproape 20 de ani într-o fundație social-democrată germană, care a promovat idei și politici de stânga în România, prezentând acest parcurs ca dovadă a consecvenței sale ideologice. Reacția conducerii PSD În contextul demisiei din partid, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți seară că nu o va vorbi de rău pe Victoria Stoiciu, dar a adăugat că „poate își dă demisia dimineață și din Senat”, motivând că a fost aleasă pe listele PSD. Din informațiile disponibile în material, Stoiciu nu anunță o demisie din Senat, ci contestă explicit ideea că plecarea din partid ar impune automat renunțarea la mandat. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de limitare a evaziunii și de reducere a risipei din companiile de stat au „deranjat” rețele care, în opinia lui, au fost tolerate ani la rând, inclusiv prin sprijin politic , potrivit Mediafax . El a indicat drept exemplu sectorul energetic, unde susține că s-au emis „zeci de mii” de autorizații pentru megawați timp de doi ani fără ca „nimeni” să observe. Într-o intervenție la TVR, Bolojan a afirmat că, de la începutul lunii, a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală în zona comerțului angro cu combustibili, prin restrângerea posibilității ca administrațiile financiare din județe să elibereze documente necesare funcționării unor astfel de operațiuni. Premierul a invocat existența a „sute” de situații de acest tip, pe care le leagă de un risc ridicat de evaziune și de „sume foarte mari” în joc. Energie și companii de stat: „ineficiența se mută în prețuri” Bolojan a susținut că în sectoare cu monopol sau „semimonopol” – precum energia și transporturile – ineficiența ajunge să fie transferată în prețuri, cu impact direct asupra populației. „E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate.” El a mai spus că, în multe locuri, companiile de stat „n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii”, iar în evaluarea sa a găsit „foarte multă ineficiență” și „foarte multă risipă”. Acuzația politică: „o constantă” legată de PSD, dar „nu erau singuri” Întrebat despre folosirea banilor publici ca „pușculiță de partid” și dacă fenomenul e transpartinic, Bolojan a afirmat că astfel de practici „îi deranjează pe toți” cei care le folosesc. Totuși, a susținut că a observat o „constantă”: acolo unde apăreau probleme, ar fi existat oameni „susținuți” de persoane din PSD, cu precizarea că nu ar fi fost singurii responsabili. „Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat . (…) Dar asta nu înseamnă că erau singuri.” În același context, premierul a legat reacțiile critice de faptul că măsurile de „a face ordine în finanțele publice” și de „a reduce risipa” afectează interesele celor care „au profitat” de aceste practici. [...]
