Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24, 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună, în timp ce 32,7% o evaluează negativ, iar 9,6% nu au oferit un răspuns.
Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților.
| Opinia despre participarea lui Nicușor Dan | Procent |
|---|---|
| Decizie bună | 57,8% |
| Decizie proastă | 32,7% |
| Nu știu / nu răspund | 9,6% |
Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice.
Decizia este apreciată în special de:
În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul:
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României.
Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale.
Recomandate
Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan , iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24 . Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului. Potrivit unor informații publicate de Cotidianul , social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție. Strategia atribuită PSD Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali: Modificarea bugetului pe 2026 în Parlament PSD ar urma să depună amendamente la proiectul de buget, inclusiv unele respinse anterior în negocierile din coaliție. Strategia ar urmări să demonstreze că partidul poate forma o majoritate parlamentară alternativă și să slăbească poziția premierului. Consultare internă în PSD Liderul partidului, Sorin Grindeanu , ar intenționa să organizeze un referendum intern în care aleșii PSD să răspundă la două întrebări: dacă mai susțin actualul premier și dacă partidul ar trebui să continue guvernarea alături de USR. Presiune politică pentru schimbarea premierului În urma consultării interne, PSD ar putea merge la președintele Nicușor Dan pentru a discuta schimbarea lui Ilie Bolojan, menținând însă actuala formulă de guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Sursele citate susțin că strategia ar putea fi aplicată până în perioada Paștelui. Reacția premierului Ilie Bolojan Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor. Context politic tensionat În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare. Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare. [...]
Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]
Liderul comuniștilor ruși avertizează că Rusia ar putea deveni următoarea țintă a SUA , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, susținând că strategia Washingtonului vizează mai întâi China, apoi Moscova. Declarația a fost făcută de Gennadi Ziuganov , liderul Partidului Comuniștilor din Federația Rusă (KPRF), în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat din 11 martie, potrivit Digi24 . Politicianul rus a afirmat că actualul conflict din Orientul Mijlociu face parte dintr-un plan geopolitic mai amplu al Statelor Unite și a susținut că, după Iran, următoarea țintă ar putea fi Rusia. În intervenția sa, Ziuganov a declarat că Iranul „luptă acum pentru supraviețuire”, iar Moscova ar putea urma pe lista adversarilor Washingtonului. Potrivit liderului comunist, strategia atribuită președintelui american Donald Trump ar plasa China pe primul loc între adversarii geopolitici, Rusia pe al doilea și Iranul pe al treilea. În opinia sa, evoluțiile din Golful Persic ar demonstra o schimbare radicală a politicii americane, pe care a caracterizat-o drept agresivă și lipsită de principii. Critici la adresa campaniei militare Ziuganov a comentat și evoluția operațiunilor militare împotriva Iranului, afirmând că planul inițial al Statelor Unite nu ar fi fost realizat. El a susținut că Washingtonul ar fi mizat pe o victorie rapidă, însă conflictul s-a prelungit și a produs efecte grave în regiune. Potrivit acestuia, consecințele războiului includ: deteriorarea infrastructurii din statele din zona Golfului Persic; probleme legate de aprovizionarea cu apă și alimente; distrugerea instalațiilor de desalinizare; perturbarea activității economice în regiune. Politicianul rus a afirmat că zona Golfului Persic, pe care o descrie ca fiind prosperă în trecut, s-ar fi transformat într-o regiune afectată de incendii și dezastre. Contextul conflictului din Orientul Mijlociu Războiul dintre SUA, Israel și Iran a început pe 28 februarie 2026, cu obiectivul declarat de Washington de a distruge programul nuclear iranian. În urma unor lovituri aeriene israeliene, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și o parte a conducerii militare iraniene au fost uciși, potrivit informațiilor citate în presă. Teheranul a răspuns prin atacuri asupra Israelului și asupra unor baze militare americane din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale: traficul aerian din Orientul Mijlociu a fost perturbat, iar Strâmtoarea Ormuz — una dintre principalele rute ale comerțului mondial cu petrol — a fost blocată temporar. Impact economic global Escaladarea militară a afectat direct piețele energetice. Indicator Evoluție Preț petrol Brent creștere de aproape 25% Nivel actual peste 91 dolari/baril Efecte regionale reducerea producției și oprirea unor fabrici Creșterea prețurilor la petrol, gaze și combustibili s-a propagat rapid la nivel global, amplificând incertitudinea economică. Negocierile, încă blocate În acest moment, părțile implicate nu dau semne că ar începe negocieri rapide. Iranul condiționează reluarea dialogului de mai multe cerințe: garanții de neagresiune din partea SUA; plata unor despăgubiri pentru pagubele produse; dreptul de a continua ciclul complet al combustibilului nuclear. La rândul său, Donald Trump a declarat anterior că singurul acord acceptabil pentru Washington ar fi capitularea completă a Iranului , ceea ce menține blocat orice progres diplomatic. [...]
Premierul Italiei, Giorgia Meloni , a evitat să spună dacă va permite utilizarea bazelor americane din Italia pentru atacuri împotriva Iranului , după ce opoziția i-a cerut în Parlament să interzică implicarea țării în operațiunile militare din Orientul Mijlociu. Discuția a avut loc miercuri, 11 martie 2026, în Senatul italian, potrivit Antena 3 CNN . Parlamentari ai Mișcării Cinci Stele (M5S) și ai Partidului Democrat (PD) i-au cerut șefei guvernului să transmită clar administrației americane că bazele militare ale SUA din Italia nu vor fi folosite pentru atacuri asupra Iranului . În semn de protest, mai mulți senatori ai opoziției au purtat șepci roșii similare celor din campaniile electorale ale lui Donald Trump, dar cu mesajul „Nu războiului”. Senatorul M5S Luca Pirondini a acuzat guvernul că evită să se opună Washingtonului și a cerut o poziție fermă împotriva folosirii bazelor militare din Italia pentru operațiuni militare în Iran. La rândul său, senatorul PD Alessandro Alfieri a declarat că executivul trebuie să ofere „răspunsuri clare și fără echivoc”, subliniind că Italia nu se află în război. În răspunsul său, Giorgia Meloni nu a oferit o poziție categorică , afirmând că deciziile privind eventualele solicitări ale Statelor Unite sunt analizate în funcție de moment și de contextul geopolitic. Premierul a spus că ar fi nepotrivit să ofere acum un răspuns definitiv pentru un scenariu care s-ar putea schimba. Discuția are loc în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al implicării militare a SUA și Israelului în operațiuni împotriva Iranului. Unele state europene au acceptat deja sprijinul logistic pentru Washington: Regatul Unit și Portugalia au permis utilizarea bazelor militare de pe teritoriul lor. În schimb, Spania a decis să nu participe la operațiunile militare și a refuzat utilizarea bazelor sale de către armata americană, ceea ce a determinat relocarea unor aeronave americane către alte baze din Europa. În același context regional, Parlamentul României a aprobat miercuri solicitarea SUA privind dislocarea unor echipamente și forțe militare suplimentare , inclusiv avioane de realimentare în aer și sisteme de comunicații și monitorizare. [...]
Traian Băsescu spune că SUA ar putea avea nevoie de baza de la Kogălniceanu , în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, și susține că România ar trebui să acționeze rapid, potrivit Știrile ProTV . Fostul președinte afirmă că șeful statului, Nicușor Dan, și România „trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări”, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În opinia sa, Statele Unite, „băgate singure în capcana petrolului”, ar avea acum nevoie de baza militară de la Mihail Kogălniceanu, după ce în 2025 și-ar fi retras „demonstrativ” majoritatea militarilor. „Trump își caută aliați. A constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 și-a retras demonstrativ, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur și simplu România”, a scris Băsescu miercuri dimineața pe Facebook. Băsescu amintește de Acordul de Acces semnat la București la 6 decembrie 2005 și intrat în vigoare la 21 iunie 2006, care permite Armatei SUA accesul la Kogălniceanu. El susține că această discuție nu ar trebui purtată în logica unei nevoi punctuale a lui Donald Trump , ci în cheia relației de alianță. În același mesaj, fostul președinte afirmă că „afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă”, fără a detalia la ce tip de costuri se referă sau ce formă ar putea lua acestea. Pe plan intern, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat de urgență de președintele Nicușor Dan și se reunește miercuri, de la ora 9:30, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi se află situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
Donald Trump a declarat că războiul din Iran este „câștigat”, dar nu suficient de câștigat , într-o conferință de presă confuză și contradictorie, transmite The Guardian . În ciuda afirmațiilor sale, președintele american a evitat să ofere detalii clare despre durata conflictului sau obiectivele finale ale campaniei militare. În timpul conferinței de presă de 35 de minute desfășurate în Doral, Florida, Trump a subliniat distrugerea forțelor militare iraniene de către SUA, dar a lăsat loc de interpretare cu privire la planurile de viitor. Deși a sugerat că războiul ar putea fi aproape de finalizare, a evitat să confirme o dată exactă pentru încheierea ostilităților. Reacții și critici Declarațiile președintelui au fost întâmpinate cu scepticism și critici din partea democraților. Chuck Schumer, liderul democrat din Senatul SUA, a catalogat conferința de presă drept „lipsită de viziune” și a acuzat administrația Trump de incoerență în gestionarea conflictului cu Iranul. Schumer a subliniat că Trump nu a reușit să articuleze un plan clar, punând astfel în pericol economia mondială și viețile a milioane de oameni. Politica externă și sancțiunile Trump a anunțat, de asemenea, relaxarea sancțiunilor asupra vânzărilor de petrol ale unor țări, pentru a calma piețele globale, inversând astfel politica sa anterioară de presiune economică asupra Rusiei. El a lăsat deschisă posibilitatea ca aceste sancțiuni să nu fie reintroduse, în funcție de evoluția situației internaționale. Incidentul cu racheta Tomahawk Unul dintre cele mai controversate momente ale conferinței a fost afirmația lui Trump că Iranul ar fi obținut o rachetă Tomahawk, pe care ar fi folosit-o pentru a lovi o școală de fete din Minab, ucigând peste 168 de persoane, majoritatea copii. Întrebat despre responsabilitatea SUA în acest incident, Trump a declarat că „Tomahawks sunt folosite de multe țări” și că Iranul ar deține astfel de rachete. „Tomahawks sunt folosite de multe țări”, a spus Trump, sugerând că Iranul ar putea avea astfel de rachete. „Cred că este ceva ce mi s-a spus că este sub investigație”. Declarațiile președintelui au provocat confuzie și îngrijorare în rândul jurnaliștilor prezenți, care au subliniat că Trump este singurul oficial guvernamental care a făcut astfel de afirmații. În ciuda încercărilor de clarificare, Trump nu a oferit detalii suplimentare, menționând că informațiile sunt încă în curs de investigare. [...]
