Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24, 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună, în timp ce 32,7% o evaluează negativ, iar 9,6% nu au oferit un răspuns.
Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților.
| Opinia despre participarea lui Nicușor Dan | Procent |
|---|---|
| Decizie bună | 57,8% |
| Decizie proastă | 32,7% |
| Nu știu / nu răspund | 9,6% |
Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice.
Decizia este apreciată în special de:
În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul:
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României.
Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan a pus sub semnul întrebării eficiența medierii prezidențiale în criza politică , susținând că rezultatele depind de disponibilitatea interlocutorilor de a respecta înțelegerile, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de funcționare instituțională: limitele intervenției președintelui ca „mediator” într-un blocaj politic, atunci când actorii implicați nu răspund la argumente și reguli comune. Bolojan a făcut declarațiile miercuri seară, la TVR 1, fiind întrebat dacă a simțit nevoia ca președintele Nicușor Dan să se pronunțe mai ferm pentru stabilitate politică. Ce spune Bolojan despre „mediere” și de ce contează Șeful Guvernului a afirmat că nu poate evalua dacă o intervenție „într-o formă sau alta” ar fi putut aplana tensiunile sau schimba comportamente, argumentând că o acțiune produce efecte doar dacă cei vizați „răspund la acei stimuli”. În acest context, Bolojan a făcut distincția între dialogul cu „oameni raționali”, care ar respecta înțelegerile și ar reacționa la argumente, și discuțiile cu persoane care „au alte interese” și „spun una și fac alta”, caz în care, spune el, „e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale și logice”. Limite instituționale și stil personal Premierul a mai spus că modul în care președintele își exercită responsabilitățile ține de stilul fiecăruia și de constrângerile instituționale. În aceeași logică, Bolojan a adăugat că, în mandatul său, încearcă să își exercite funcția astfel încât „în fiecare zi” să facă „maxim posibil în condițiile date”, urmând ca „în timp” să se vadă rezultatele. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu încearcă să influențeze votul la moțiunea de cenzură prin trimiterea către toți parlamentarii a raportului despre listarea unor companii de stat , invocând nevoia ca decizia de marți să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiuni denaturate”, potrivit news.ro . Gheorghiu a anunțat joi seară că a transmis „un mesaj personal fiecărui deputat și senator”, însoțit de „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”, document pe care îl descrie ca fiind „original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie” și publicat pe site-ul Guvernului. Miza: votul la moțiune și tema „vânzării țării” Vicepremierul susține că demersul are legătură directă cu moțiunea de cenzură, afirmând că fiecare parlamentar ar trebui să voteze „având la dispoziție toate informațiile corecte”. În același mesaj, ea contestă premisa moțiunii, pe care o descrie ca bazată pe „un narativ fals: că acest guvern ar vrea să «vândă țara»”. În declarația citată, Gheorghiu califică această temă drept „manipulare menită să creeze isterie în societate”, pe fondul unor „reminiscențe ale anilor ’90”. Ce urmează Moțiunea de cenzură inițiată de PSD-AUR urmează să fie votată marți. Vicepremierul spune că se așteaptă ca parlamentarii să își exercite votul „nu din obediență față de un șef de partid, ci din respect pentru românii” care i-au ales. [...]
O scrisoare strict confidențială arată că regimul iranian s-a divizat pe negocierile nucleare cu SUA , potrivit Bild . Documentul, adresat lui Mojtaba Khamenei, ar indica faptul că o parte a conducerii consideră actuala linie „nesustenabilă” și cere deschiderea de discuții cu Washingtonul pe tema programului atomic. Miza este una de reglementare și politică externă: dacă Iranul acceptă sau nu să includă programul nuclear pe agenda negocierilor cu SUA. În material se arată că „hardlinerii” tratează chiar și simpla discuție despre dosarul nuclear drept o depășire a unei „linii roșii”, despre care se afirmă că ar fi fost stabilită intern de Khamenei: subiectul nu ar trebui negociat cu Washingtonul. Cine susține negocierile și cine se opune Scrisoarea ar fi fost semnată de unii dintre cei mai importanți oficiali, în timp ce alții ar fi refuzat să o sprijine. Printre susținătorii menționați se numără: președintele Masoud Pezeshkian ; președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf . De cealaltă parte, opoziția față de demers este asociată cu figuri din zona dură a regimului. Bild notează că diplomatul Ali Bagheri Kani ar fi fost printre cei care ar fi contribuit la răspândirea scrisorii, deși aceasta era „strict confidențială”. Efectul scurgerii: presiune pe echipa de negociere și mesaj public de „unitate” În paralel, disputa ar fi escaladat în jurul negocierilor aflate în derulare, iar „hardlinerii” ar acuza echipa de negociere că ar fi încălcat deliberat linia conducerii. Vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională, Mahmoud Nabavian, este citat cu formularea „eroare strategică”. În exterior, liderii iranieni ar încerca să mascheze conflictul prin mesaje de unitate, cu declarații aproape identice. Ghalibaf este citat spunând: „În Iran nu există hardlineri sau moderați. Suntem cu toții iranieni și revoluționari.” În aceeași logică, și președintele Pezeshkian ar fi insistat public pe ideea de unitate. Totuși, scurgerea scrisorii subminează această linie, pentru că indică un conflict de fond, cu implicații directe asupra direcției negocierilor nucleare cu SUA. [...]
Emmanuel Moulin este eliberat din funcția de șef de cabinet al lui Macron pentru a putea candida la conducerea Băncii Franței , o numire care devine sensibilă politic deoarece viitorul guvernator poate fi blocat de un Parlament dominat de opoziție, potrivit Politico . Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit pe ambasadorul Franței în Australia, Pierre-André Imbert, în funcția de șef de cabinet, în locul lui Emmanuel Moulin. Decizia a fost formalizată joi în jurnalul oficial al Franței, după ce fusese relatată inițial de publicație marți. Imbert a fost consilier pentru afaceri sociale al lui Macron între 2017 și 2020 și adjunct al șefului de cabinet până în 2023, când a plecat la Canberra. Miza: numirea guvernatorului Băncii Franței și riscul unui veto parlamentar Schimbarea de la Palatul Élysée îl lasă pe Moulin „liber” să încerce să obțină funcția de guvernator al Băncii Franței, post care urmează să fie eliberat în iunie, odată cu plecarea lui François Villeroy de Galhau. Moulin nu și-a anunțat public intenția de a candida, însă interesul său pentru poziție este „un secret deschis” la Paris, notează Politico. Conform Constituției Franței, guvernatorul băncii centrale este: nominalizat de președinte; numit prin decret guvernamental după un vot în Parlament. Candidatul poate fi însă respins dacă trei cincimi dintre membrii comisiilor de finanțe din Adunarea Națională și Senat votează împotrivă. Ce urmează Guvernul nu a comunicat detalii despre procesul de selecție sau despre eventuale audieri ale candidaților. Un oficial din anturajul lui Macron a declarat că președintele își va face alegerea în luna mai. În contextul în care Parlamentul este dominat de partide de opoziție „de ambele părți ale spectrului politic”, nu este sigur că Moulin ar obține aprobarea necesară, în pofida „solidului său profil economic”, potrivit aceleiași surse. [...]
Atacurile lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan ridică presiunea politică înaintea moțiunii de cenzură de marți , într-un moment în care liderul PSD sugerează că actualul șef al Guvernului ar „tăia punțile de dialog” și ar bloca posibilitatea unei viitoare coaliții pro-europene, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la Antena 3 CNN că premierul Ilie Bolojan „seamănă cu Liviu Dragnea din 2017”, acuzându-l că încearcă să controleze singur scena politică. Confruntat cu o fotografie din 2017, când PSD îi retrăsese sprijinul iar el refuzase să demisioneze din funcția de premier, Grindeanu a spus: „Evident. Mi-era și greu să uit.” Paralele cu 2017 și acuzații de izolare politică Întrebat dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, Grindeanu a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”. El a susținut că diferența dintre situația sa din 2017 și cea a lui Bolojan „constă în miza luptei, nu în mecanism”, afirmând: „Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea unde a dus România.” În același context, Grindeanu a afirmat că actualul premier ar avea „85% încredere negativă” și că „peste 80% dintre români consideră că duce țara într-o direcție greșită”, fără ca în material să fie indicată sursa acestor cifre. „Otrăvește fântânile” și mesajul despre ziua moțiunii Liderul PSD a acuzat că Bolojan „taie toate punțile de dialog”, iar „scopul” ar fi ca după plecarea premierului „să nu mai existe nicio șansă de construire a unei coaliții pro-europene”. Grindeanu a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate” și a susținut că „România poate fi guvernată și fără Bolojan”, adăugând că „se pot construi autostrăzi” și fără ca acesta să fie prim-ministru. Întrebat despre alianța dintre PSD și AUR pentru dărâmarea guvernului, Grindeanu a evitat să dezvolte subiectul, dar a transmis: „Există viață și după ziua de marți. Pentru noi trebuie să fie o viață mai bună.” Totodată, el a spus că a înțeles apelul președintelui privind dezescaladarea discursului public: „Ați văzut că am evitat să intru în polemici”. [...]
PSD își leagă strategia de guvernare de votul moțiunii din 5 mai , iar Sorin Grindeanu spune, potrivit News , că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură să treacă, cu condiția să nu apară retrageri de semnături până în ziua votului. Grindeanu a declarat joi seară, la Antena 3, că „astăzi, când vorbim, nu există emoție din acest punct de vedere”, raportat la numărul de semnături strânse pentru moțiune. El a precizat însă că retragerile de semnături sunt posibile „până în ziua votului”. Ce spune PSD despre guvernare după moțiune Președintele PSD a reiterat că partidul nu va face o guvernare cu AUR, deși au semnat împreună moțiunea de cenzură. Totodată, a insistat că PSD nu susține un guvern minoritar, „nici măcar al PSD”. În același timp, Grindeanu s-a declarat dispus ca PSD să preia guvernarea, dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor, afirmând că ar face-o „fără niciun fel de ezitare”. Calendar și miza politică imediată Grindeanu a spus că își dorește „rapid o soluție” după ziua de marți și că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la Cotroceni pentru consultări, astfel încât să se ajungă la o formulă de guvernare într-un timp scurt. Moțiunea de cenzură, pentru care „s-au depus peste 250 de semnături”, urmează să fie votată în 5 mai. Demisia din fruntea PSD, pusă pe masă dacă moțiunea pică Întrebat ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece, Grindeanu a spus că PSD va face o analiză și că „toate opțiunile sunt pe masă”. El a adăugat că ar demisiona din fruntea PSD „dacă așa se deblochează situația”. „Îmi dau demisia (din fruntea PSD – n.r.), dacă aşa se deblochează situaţia.” [...]
